308 matches
-
buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă. Nu era chip să te apropii de dânsul, că așa tremura de tare, de parcă-l zghihuia dracul. Și dac-ar fi tremurat numai el, ce ți-ar fi fost? Dar toată suflarea și făptura de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ce căuta în buduarul unei femei cu aventuri". Însă frigul, fiindcă despre el este vorba, o așteaptă în antreu, acolo unde ușa principală se deschisese: " Da, era însuși Frigul (subl. în text), căci mustățile mari umpleau obrajii cu flori de promoroacă și, răzbătând peste umerile-i solide, asprul duh al nopții ghețoase o privea cu milioane de ochi". Anxietatea distinctă se transformă în oroare exacerbată, paralizantă: "[e]a se dădu înapoi, amuțită de groază, și apariția o ajunse în iatacul în care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și ori de câte ori se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de o palmă. Mă rog, foc de ger era, ce să vă spun mai mult..” (p. 257) Povestitorul este astfel cel care, în ultimă instanță, îmbină realul cu fabulosul în cele mai surprinzătoare moduri. Poveștile stau sub semnul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
din copilărie „Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slăvi. Când venea tata noaptea de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe întuneric. Și el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: «tâta mare!» și ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pe Maria o lăsau cu Manda. Iapa gonea, știa singură drumul. Pe baltă, înspre apus, capul auriu al stelei arunca spre răsărit o coadă strălucitoare cât jumătate de cer. Fetița adormea de ger. În barba și mustățile lui răsuflarea făcea promoroacă. Spre răsărit se ridica luna plină. Până atunci nu băgase de seamă ce sus se ridică iarna luna pe cer. Sus, sus și calea de nea lumina ca argintul. Ba nu, mai tare. Când plecau, se însoțeau cu alte sănii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i răsări în minte imaginea cortegiului mortuar de acum doi ani. Cerul era senin, neverosimil de albastru. Fără pic de vânt, făcliile din mâinile vinete cenușii ardeau palid în lumina puternică a soarelui. Aburul respirației se topea imediat, prinzându-se promoroacă în mustățile și bărbile preoților și monahilor, lăsând aerul transparent ca un cleștar. De atunci, de când a murit Theodora lui, ades își punea întrebarea dacă nu greșise punând prea multă patimă în politică și chiar acum când se simțea stânjenit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iar stegarii să fluture steagul cel verde pentru reînsuflețirea bătăliei. Numai că, pricepând prea bine ce vrea dușmanul, Ștefan a dat îndată semn să tragă tunurile. 140 de împușcături au răsunat între dealurile și pădurile Vasluiului. Pământul s-a cutremurat. Promoroaca a prins să se scuture de pe ramuri. Ceața s-a îngroșat cu smocuri mari de fum și cu miros înecăcios de pucioasă. Iar văzduhul a vuit furtunos de glasul românilor porniți la vijelios atac, din dosul fiecărui deal, din umbra
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
unde nu sunt oameni; 27. pentru ca să adape locurile pustii și uscate, și ca să facă să încolțească și să răsară iarba? 28. Are ploaia tată? Cine dă naștere picăturilor de rouă? 29. Din al cui sîn iese gheața și cine naște promoroaca cerului, 30. ca apele să se îngroașe ca o piatră și fața adîncului să se întărească? 31. Poți să înozi tu legăturile Găinușei, sau să dezlegi frînghiile Orionului? 32. Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și de bătălie? / Pe ce cale se împarte lumina? Și pe ce cale se împrăștie vântul de răsă rit pe pământ? Are ploaia tată? Cine dă naștere pi căturilor de rouă? / Din al cui sân iese gheața, și cine naște promoroaca cerului, / ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adâncului să se întărească?/ Poți să înnozi tu legăturile Găinușei, sau să dezlegi frânghiile Orionului? Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu cârmuiești Ursul mare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
frunzelor sau a unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
frunzelor sau a unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de urlet, mai tânguitor și mai prelung frânse tăcerea codrului sfâșiind de jale, parcă, sufletul lumii. - Doi! ..zise boierul, abia șoptit, către pădurar. - Ș-o găsit perechea... murmură Anton. Din copaci, în tăcere, cădeau frunze uscate de pe crengile sure de promoroacă, spulberate de vânt cu sclipiri în razele lunii. Dar, liniștea codrului fu frântă de un alt urlet, parcă altfel ca celelalte... - Trei... numără moșierul, tot mai înfricoșat, și fără să vrea își încleștă mâna pe patul armei. - Sunt în haită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
M-am întors ca să văd cum prin cadrul unei uși invizibile apăruse cineva. Era un alergător în pantaloni de antrenament albi cu dungi albastre pe lateral. Avea și el aripi ca mine, însă părul aproape blond îi era învăluit de promoroacă. Avea ca haină doar o vestă albă, subțire și descheiată pe jumătate. Sufla aburi în pumni, încercând să-și încălzească mâinile. Am zâmbit. Ca să vezi cine vorbește, am zis. Tu pari de-a dreptul scos de la congelator... de unde vii? Mi-
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
nu se rânduiau pe masă decât o singură dată în an. Fu văzut plimbându-se în aceste zile și chiar la sărbătoarea de Sfântul Vasile și pe gerul Bobotezei, cum trecea agale pe sub vechii tei cu ramuri împodobite de grea promoroacă, fără să aibă semne de om băut și fără să se clatine câtuși de puțin. Drept vorbind, inamicii observaseră că Vladimir hoinărea visător și romantic către farmacia particulară La Anka, unde o tânără și brunetă minoritate, în halat alb, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu lasă nici o urmă pe covorul alb al omătului. Ce se întâmplă cu ea? De ce se află aici și unde duce acest drum? Împrejur, nimeni. Doar stânci uriașe și piscuri modelate în forme ciudate acoperite cu brazi înalți, îmbrăcați în promoroacă. Printre ei aude cum se fugăresc numeroase șoapte care-și răspund la fel de tainic, dar simte că prezența invizibilă din spatele lor nu vrea să-i facă rău. Dimpotrivă, o stare ciudată de bine și relaxare o pătrunde ca un fluid dens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare. Bogăția imagistică devine mai consistentă, ca, de exemplu, în poemul Veghe: „Mai aproape, în lut, / Clipele sună veacuri de ger și promoroacă; Praguri puține-ai trecut / Și ceașca de soare e seacă”. În Poeme de Nord (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români) V. tinde spre o „recucerire a teluricului” pornind de la ideea - care îl leagă mai mult de Lucian Blaga - că existența „dumnezeirii
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se Într-o altă grădină de aur, Îl zgâlțâie și pe Brumarul-cel Mare (stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber), pentru că i-a Înghețat Într-o noapte hrișca În pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul cel cu cap de fier să-i aducă mâncarea; l a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ȘI JOACĂ Testul nr. 1 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Urându-i-se singur în stihii, A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copii Și s-a gândit din ce să-i facă, Din borangic, argint sau promoroacă, Frumoși, cinstiți, nevinovați. Se puse-așezământul dintre frați. Dar i-a ieșit cam somnoros și cam Trândav și nărăvaș strămoșul meu/ Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf și nițeluș scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume, vii, pomi), primăvara distrugând florile și toamna roadele, oamenii apărându-se de aceasta prin focuri mocnite, a căror fum cald împiedică depunerea brumei. Chiciura sau promoroaca este depunerea pe suprafața terestră a cristalelor de gheață. Ceața (condensare în atmosferă)se formează atunci când norii sunt prea aproape de sol, în diminețile răcoroase. Mihai Eminescu “Crăiasa din povești” Mihail Sadoveanu “Înșelări” Pământul primește lumina de la Soare, compusă din culorile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se într-o altă grădină de aur, "îl zgâlțâie" și pe Brumarul-cel-Mare ("stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber"), pentru că i-a înghețat într-o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul "cel cu cap de fier" să-i aducă mâncarea; l-a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
voi avea posibilitatea să-mi continui existența prin urmașul meu direct. Teama de neant nu mai era așa de grozavă! La sfârșitul lui ianuarie 1943 sunt trimis în concediu. „...Ajung la Buzău pe o vreme de seară, cu ger și promoroacă geroasă...În casa socrului meu, cu negrăită bucurie de mamă, cu o lumină deosebită în ochii albaștri de cicoare, soția îmi prezintă ca dar fata aceea mare și frumoasă în lumina aproape chioară a unui bec, „cu umbre prin colțuri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scrie despre ceea ce știe! Sadoveanu, adică să scrie cum ar fi scriitor, nu om, limita ambientală interglaciația sălii de așteptare a gării Bacovia, schimbă eroii în gol istoric, cu păstrarea subiectului și a interpretării, bogată în întinderi stă lumea-n promoroaca zidurile procedurale, sală de semințe nu de ființe, clipa lor geologic păstrată, invazia esteticului poluează de epocă, mînjește peretele pînă unde ajungi cu mîna, vîrstele vorbelor n-au fost mai sus de cele accesibile, toate pe gratis, locul sub influența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bărbați! cum să mă duc de aici, da' mata cum, te-ntinzi ca acasă? te întinzi pe trei scaune? dă-o-n mă-sa pe gheață! m-am mai bătut eu, vrei să te bat pe dumneata, că ești femeie?! promoroaca dimineții pe nasul copiilor, ceilalți se eschivează, alcool, somnolență ori altceva, of, Doamne, Doamne, Doamne, nu mai pot de trei ori! fratele cu capul pe piciorul meu, fularul alb mătură pe jos, de ce cu mîna neagră? a ars că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
arama cu zimți-aripei sale/ De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale79. De altfel, întreaga atmosferă care înconjoară biserica este bizară și de un strălucitor mister: Văzduhul scânteiază, câmpia are un luciu văl, iar lumea stă îmbrăcată în promoroacă 80. Crucile sunt unse cu var și pare că vin din alte vremuri, din pustii, lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar, iar țintirimul singur (s.n.) cu strâmbe cruci veghiază 81. Interiorul îi declanșează poetului meditații existențiale; pornind de la realitatea concretă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mount Cook National Park poate fi survolat și cu elicopterul timp de 30-45 de minute. În zonă se poate face schi și alpinism de persoane cu experiență. Ne luăm rămas bun de la celebrul uriaș cu plete Înălbite de nea și promoroacă, pe care nu-l vom mai vedea vreodată! Printre alpiniștii celebri care l-au escaladat s-a numărat Edmund Hillary, cuceritorul vârfului Everest, din Himalaya, cel de-a treilea Pol al lumii, În 1953. Mi-am amintit de românul nostru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]