505 matches
-
cu totul altceva. Credem că cititorul sau telespectatorul trebuie măcar să știe cine dă banii. Acum, dacă el, telespectatorul, știe că e Voiculescu în spatele postului TV, dacă el știe că ziaristul Ăla nu e un ziarist, ci e, de fapt, un propagandist, și dacă beneficiarul media tot la asta alege să se uite, atunci noi nu mai avem ce face. Treaba lui ! Ăsta este stadiul la care vrem să ajungem : să existe transparența surselor de finanțare. Mai voiam să spun ceva de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
evreu și persecuțiile pe care le îndură și de aici necesitatea să-și facă o patrie. Într-o notă din 30 aprilie 1928, se spune despre conferința din 29 aprilie 1928 cu tema Statul evreu, la care a vorbit un propagandist sionist din Berlin, în sala Oir Ahaim, despre organizația mondială despre emigrația evreilor, importanța contribuției pentru reclădirea Palestinei. Carol Segal spune că tinerii evrei trebuie să învețe să muncească pământul și va face o fermă model în Dorohoi. Șeful brigăzii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Călinescu a cerut luarea de măsuri contra legionarilor. Într-o circulară din 29 aprilie 1933, Armand Călinescu ordona ca organele de poliție și jandarmerie să percheziționeze toate sediile organizației legionare, să confiște publicațiile, manifestele și ziarele și să trimită pe propagandiștii și agitatorii străini de localitate, care ar încerca să recruteze aderenți. Potrivit ordinului, organele de poliție trebuiau să risipească orice adunări, procesiuni și marșuri ale legionarilor, iar cei vinovați de încălcarea dispozițiilor să fie înaintați de organele polițienești împreună cu actele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
studenți la Chișinău. L-am întrebat ce sunt ei, ce nație ? Mi-a răspuns prompt: români, ce să fie ! În final, ne-am despărțit prieteni. Mi-a spus, cu năduf, că pe vremea U.R.S.S., în satul sau mai veneau propagandiști de la Chișinău, care le explicau evenimentele, îndeosebi "glastnosti" și "perestroika", ce înseamnă și ce efecte produc. Acum nu mai vine nimeni, nimeni nu le mai spune ce se întâmplă, în realitate, în țara lor! Într-o altă zi, ne-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o mare atenție problemelor dezarmării generale și totale.... I-am șoptit, cu tactul necesar, să scoată hârtia din buzunar și să citească mesajul. S-a făcut că nu înțelege și a continuat să repete o lecție învechită din școlile de propagandiști din anii '60. În așa-zisul său expozeu se repetau expresii din limbajul de lemn, care puteau fi ușor de înțeles pentru vorbitorii de limbă spaniolă, ceea ce nu îmi permitea să-i transmit ministrului mesajul domnului Totu. Singura soluție care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de insecte (antomydee, pseudonemoptere, țânțari, muște negre, collombole), de pești și broaște. Insectele și peștii și broaștele purtau germenii tifosului și disenteriei. Purtarea americanilor în războiul Coreei și în China probează fără putință de contestație întrebuințarea bacteriilor. Diplomații americani și propagandiștii lor plătiți încearcă în chip cinic să nege evidența. Dar Yves Farges observă pertinamente: "Am cunoscut războaie care porneau fără declarații. Cu războiul biologic n-am intrat oare într-o epocă în care războaiele pot să nu fie mărturisite?" Studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
avea chef” de profeți! Nici măcar de cel mai trivial, mai „bărbătuș”, căruia i s-au Închinat, ciudat, unele spirite de excepție și care a fost asasinat de regele acelui moment la modul nedemn - ha, se pare, un rege și un propagandist, un profet, pe măsură! Carol al II-lea și Codreanu, care au exersat, enigmatic pentru noi, cei de azi, o ciudată fascinație asupra unui profesor de filosofie fără cărți - Nae Ionescu, el Însuși idol, dar și prizonier al emulilor săi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cauză colectivă nu cred că mai există undeva în lume. Printre scriitori, entuziasmul față de anumite „tranformări revoluționare” a produs „decese” pretimpurii. Mulți dintre cei ce s au angajat cu bună-credință, fără rezerve, de partea „noului”, a „progresului” au eșuat în propagandiști. Azi, cînd eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate față de justificările lor. Experiența postbelică de la noi confirmă faptul că, în artă și literatură, timpul lucrează favorabil pentru cei ce, mai înțelepți sau mai abili, invocînd diverse motive
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un lucru lesne observabil, ca și centralismul excesiv (spre exemplu, Centrul de Librării nu cunoaște nici la această dată indicatorii de plan pe anul curent). Cele spuse de mine i-au dat ocazia lui Filioreanu să-și facă numărul de propagandist, să mi explice „care e poziția partidului în problema planificării”. El îmi respectă dreptul de intelectual de a mă îndoi și chiar de a insinua anumite lucruri, dar „iată ce trebuie știut”; căci „e ușor să întrebi, să critici, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Scurtă, îngrozitor de scurtă, memoria noastră! Ieri, cineva m-a întrebat cînd a avut loc cutremurul, în ˇ76 sau în ˇ77? *„Un evreu care mănîncă porc rămîne evreu, dar un rabin care mănîncă porc nu mai poate fi rabin”. Ce cred propagandiștii noștri despre aceste vorbe? *Minunate vremuri - acelea în care mă temeam doar de șerpi și de gîngănii! În mai n-a mai fost lapte pe piață, pentru că - se zice - era contaminat de particulele aduse de „norul de la Cernobîl”. Sporici știe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost sancționat „pentru vin și femei”. Acum, cică, trece pe la foștii săi cursanți și le spune: „Dă-mi 25 de lei și-ți rezolv testul”. O fi o glumă, o fi un viciu? Oricum, cazul lui Chiriloae evocă deriva vechilor propagandiști, neîncrederea lor în ce este și precauția sau teama de ce ar putea veni. *„Ce-a găsit la ea?” Femeile care pun această întrebare cred, desigur, că la respectiva nimic nu era de găsit, iar ele au de toate în chipul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al ziarului. De pildă, Ion Enache (care, în momentele de emoție, vorbește într un fel haplologic, sufocat) a spus: „Tovarășul e un adept al noului, nu se împacă niciodată cu ceea ce face”. Altul i-a remarcat „atașamentul”, altul „calitățile de propagandist”, altul „competitivitatea” (în loc de competența) etc. E drept, nu s-a repetat că „are roade”, formula părînd literară, pretențioasă. *Zi memorabilă: azi, 9 mai 1988, am procedat la prima împărțire a lucrurilor din casă. I am trimis lui Ducu, la Iași
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zile, aproape egală, cantitativ, cu cea de la cutiile poștale. *Și clujeanul Valentin Tașcu, cu care m-am întreținut azi (4 august 1989) crede (o dovadă că, uneori, de la distanță se vede bine) că G. e un „erzaț de dramaturg”, un propagandist care uzează de procedeele melodramei. „Om al epocii”, dedat cu năravurile rele ale acesteia, el e mai reprezentativ și mai interesant ca personaj decît ca autor de teatru. *De dimineață se aude un bocet sfîșietor în blocul de vizavi. A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Evreii repatriați În localitate de pe teritoriul Uniunii Sovietice” șeful hușean remarcase că „...la Început făceau o puternică propagandă antisovietică, Însă prin intervențiile făcute de noi, adunându-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În caz că nu și-ar fi tras fermoarele la guri. Despre „...cei 2-3 reacționari” scrisese că „...populațiunea evreească Îi consideră nebuni”. La capitolul „Politică”, Terdiman evidențiase conferința susținută la Huși de către
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
privind realizarea producției suplimentare, folosirea judicioasă a spațiului de producție, valorificarea la maxim a rezervelor existente, dar nu s-a mai urmărit pe parcurs modul cum acestea au fost Îndeplinite (subl.ns.)”. Cenzorii vasluieni ai presei având și rolul de propagandiști, funcție pentru care absolviseră cu certitudine și cursuri speciale de partid, erau adeseori nemulțumiți de prestația slabă a jurnaliștilor de la „Vremea nouă” pe care Îi criticau pentru „...lipsă de combativitate”. Astfel, În „Nota de sinteză” nr. S/13/ 17 noiembrie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Când am trecut de la stadiul de învățăcel la cel de profesor, am aflat cu uimire că aproape nimic din ce învățăsem la facultate nu urma să-mi fie de folos. Așteptările erau cu totul altele: profesorii de științe sociale sunt propagandiști ai partidului. Ei trebuie să se ocupe de actualizarea documentelor, de propaganda vizuală, de învățământul politico-ideologic. Prima reacție a fost cea de șoc. Mai întâi fiindcă eu crezusem că au nevoie de specialiști în zona filosofiei, și apoi fiiindcă habar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
al primăriei și al prefecturii din toamna lui 1942 a început să funcționeze noua școală cu două săli de clasă, cancelarie, magazie pentru material didactic și magazie de combustibil. Vara am fost trimis la Iași pentru a urma cursurile de propagandiști agricoli organizate de Institutul Agronomic. După două luni de studii am început marea ofensivă agricolă: cu premilitarii: am plantat perdele pentru protecția plantelor și semănăturilor din comună. Dar uite că m-am uitat prea mult în oglindă și se cuvin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
martie 1881, a contribuit la modernizarea Statului român; a avut un rol deosebit în războiul de independență; 31. Leon Mrejeriu, (1879-1945), învățător, folclorist, publicist, a absolvit Școala normală "Vasile Lupu", Iași, a fost organizatorul Școlii românești de la Silistra (1914-1916) și propagandist cultural în Basarabia, prefect de Iași, deputat, vicepreședinte Camera Deputaților, a sprijinit ridicarea a peste 100 de școli primare; 32. Emil Costinescu, (1844-1921), om politic și ministru de finanțe în guvernul 1902-1905, 1907-1910, 1914-1916; a nu se confunda cu Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
putere nevoia de credite pentru modernizarea exploatațiilor și creșterea productivității acestora, precum și de asigurări agricole colective împotriva unor evenimente nedorite (incendii, calamități naturale, boli și epizootii etc.). Răspândirea inițiativelor cooperatiste în această țară nu s-a datorat unor teoreticieni sau propagandiști ai cooperației, ci mai curând, unor organizații profesionale și confesionale (în special celei catolice) care erau puternic ancorate în structura socială a țării. În Olanda, țară cu suprafață agricolă redusă, agricultorii au învățat să răpească terenuri mării, iar activitățile desfășurate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că-l folosesc și azi unii jurnaliști sau tineri scriitori!Ă -, ci progenituri ale unor țărani care refuzaseră să se Înscrie În colhozurile numite CAP-uri sau bieți posesori a câtorva hectare de pământ și care aveau Însă, spre ciuda propagandiștilor și a oportuniștilor locali, o anume autoritate În satul românesc al anilor ’50 - dar și mai târziu! - și care asistau țăranii, prinși În menghina partinică de-o parte și de cea securistă de altă parte, cu sfaturi, și exemplul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mănânce politicieni pe pâine“? În plan privat, s-ar putea ca viața lui să intre într-o perioadă înfloritoare. Din păcate însă, în plan public, el încetează să mai fie jurnalist: devine activist de partid, trece în tagma soldaților, a propagandiștilor, a „cadrelor“ militante. Nu e exclus să devină chiar un fel de vedetă. Dar un alt fel de vedetă decât vedeta de presă. Ar fi mai cinstit, în fond, să se retragă de pe scena gazetăriei și să asume deschis o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
va realiza îNTREGIREA NEAMULUI. Visul marelui patriot - care era de fapt visul întregului nostru popor- avea să se realizeze la mai puțin de un deceniu după ce el trecea în eternitate. Au povestit cu dragoste și talent despre viața marelui patriot, propagandist român, personaj de legendă, Octavian Metea în lucrările sale «Prin Vama Cucului», sau «Patriotul Badea Cârțan - fiu al neamului românesc», Ion Dianu în «Pe urmele lui Badea Cârțan», Vasile Cărăbiș în «Badea Cârțan», și câți alții. Lăsăm cititorului plăcerea de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1936, și a tipografului Dumitru Antonovici care a avut amabilitatea de a renunța la salariul său pentru efortul depus, înțelegând că toată lucrarea se făcea în scopul edificării unei «Case Culturale Badea Cârțan» în satul de baștină al acestui mare propagandist român. Atunci în 1936, câțiva bărbați adevărați, oameni de suflet, intelectuali ai satului nostru, au luat inițiativa constituirii unui comitet pentru înfăptuirea acestui act de cultură și de recunoaștere a jertfei înaintașului lor. Făceau parte din acest comitet de inițiativă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am hotărât ca din fondurile ce se vor strânge prin valorificarea acestei broșuri, să se clădească o Casă Culturală în comuna noastră Oprea Cârțișoara, județul Făgăraș, unde s-a născut Badea Cârțan și care Casă Culturală va purta numele marelui propagandist român. Cunoscând de aproape dragostea de cărți pe care Badea Cârțan o avea, precum și suferințele pe care le-a îndurat pentru strângerea lor în biblioteca sa prefăcută în scrum de autoritățile ungurești, ne vom strădui să înzestrăm această Casă Culturală
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1877, își realizează dorința de a sluji sub arme pentru Vodă-Carol I, înrolându-se ca voluntar în armata națională. Și astfel Badea Cârțan face armata mai întâi la Români. Obstacolul ce avea de întâmpinat mai târziu, când va merge ca propagandist între ai săi, îl silește să satisfacă legea maghiară a recrutării. În anul 1878 este trimis ca militar în Bosnia, de unde se va elibera numai în anul 1881. Liber de-acuma, cu gândul și fapta închinate numai cauzei naționale, nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]