739 matches
-
nasc cioburi (Amanda Edit, Sinaia, 2015) un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
nasc cioburi (Amanda Edit, Sinaia, 2015) un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
poezie și profunzime al teatrului național de veac XX, dacă îi putem spune așa. GEORGE CALBOREANU - geniul răpus, finalmente, de pasărea întunecată a durerii - și-a desenat, la rându-i, cu fermitate, linia nuanțată a destinului, ca pe o evidentă propensiune a unui suflet de om în stare să înlăture, cel puțin pe durata intervalului său artistic, bezna tăcerii generale și surghiunul solitudinii lumești... Crucile vorbesc. Mai mult decât au Ființele umane curajul să o facă. Ele nu lasă urme pe
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
o adevărată și reprezentativă geografie literară a spațiului românesc. Însă, până să deconspir nume, „desecretizez” o stare de afirmare a unor poeți - pe care-i știu de ceva vreme din ce au inserat prin varii publicații - marcați de o evidentă propensiune spre autodepășire, care au știut să învețe tainele și subtilitățile „cuvântului potrivit”, să se modernizeze (nu cred că greșesc spunând astfel) și învățând au înlăturat zgura naivităților și redundanțelor. Acestea sunt perfect valabile și pentru prozatorii antologați. Altminteri, triumviratul selecționarilor
O PALETĂ DE HARURI de GEORGE COANDĂ în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374357_a_375686]
-
pe nedrept la moarte pentru vina măsluită în ascuns de subversiune, de subminare a puterii politice și a ordinii publice. Chiar dacă sunt precum oile în mijlocul lupilor, creștinii sunt sfătuiți să fie înțelepți ca șerpii și inocenți precum porumbeii. Însă contrar propensiunilor firești ale gândirii omenești, Iisus nu face o deosebire calitativă, valorică, a regimurilor și sistemelor politice pe care ucenicii Săi să le urmeze sau să le respecte. Teocrație, democrație, despotism, „zoocrație”, toate formele de guvernământ sunt de la Dumnezeu. Unele domnii
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
înclinație dovedită, își pun talentul în serviciul unui mesianism incontinent, producînd stupoare și derută. Simpla recurgere la simboluri creștine, sumara lor citare duc, vrînd nevrînd, la impostura formelor fără fond, la gratuitate și deriziune. Nu e de blamat, se înțelege, propensiunea în sine către aceste sintaxe, e necesară însă, obligatorie chiar, condiția predestinată a celor ce și le asumă. Rămîne cel puțin neconvingătoare moral lucrarea mistică a celui ce nu cu mulți ani în urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
crezut că gestul președintelui ar fi doar o nobilă fentă care să îndemne și pe alții (pe Ilici?) să facă la fel. Pruncii de ei! Au uitat că așa ceva nu există nicăieri în același Curs Scurt de Istorie a PCUS. Propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii, observă Mihai Zamfir, este un fenomen tipic al socialismului de lume a treia. După Coreea de Nord, Siria se înscrie, și ea, în scenariu. În Cuba, sinistrul Fidel Castro, în absența unui fiu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Citez, întîmplător, doar pentru această sonoritate: Maxwell, Blues, Amanda, Miky, Comodi, Casio. Oricum, să recunoaștem cu cît mica/mare afacere e pe temeiuri familiale, cu atît sorții reușitei sînt mai siguri. Temeiurile imanentei naturi umane. Nu știu cum or fi percepînd americanii propensiunea unui Bush-fiul spre Casa Albă, dar nouă, de la distanța tragicelor noastre experiențe totalitare, eventuala izbîndă a primogenitului ne sună bizar, mai cu seamă că se consumă pe un continent de la care am așteptat (și așteptăm) tradițional, aproape mitic, doar mesaje
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care am așteptat (și așteptăm) tradițional, aproape mitic, doar mesaje autentic democrate. Numai monarhia are dreptul (divin) de a-și perpetua familial existența. Și vedem cu toții ce performanțe de civilizație cunosc statele care, neabătut, decid regalitatea. Pentru că (iarăși vedem cu toții) propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii este un fenomen tipic al "socialismului" de lume a treia. Și cu ce catastrofale rezultate! Oricum, sună urît urechilor noastre chermezele zornăitoare în mijlocul cărora perorează, cam incontinent și cam demagogic, fiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
special la efectuarea măsurării ei. Atitudinea este o stare psihică dispozițională, de pregătire a individului pentru acțiune. Vorbind despre relația dintre subiect și obiect, cei mai mulți autori folosesc termenul de „dispoziție” sau „predispoziție” pentru anumite reacții, ceea ce se mai numește și propensiune. Termenul „dispoziție” ne face să ne gândim la faptul că, individul în timpul manifestării atitudinii se caracterizează prin acea înclinație specială de a simți și reacționa față de obiectul atitudinii. Evident, nu este obligatoriu ca această reacție să apară de câte ori apare obiectul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
prin acea înclinație specială de a simți și reacționa față de obiectul atitudinii. Evident, nu este obligatoriu ca această reacție să apară de câte ori apare obiectul sau evenimentul respectiv, ci numai atunci când se creează pentru acesta condițiile respective. Tendința spre acțiune, sau propensiunea, reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinea se exprimă în limbaj, în acte de conduită socială, în convingeri, în judecăți de valoare, în opinii, prejudecăți și în general în toate modalitățile comportamentale posibile. Fără îndoială atitudinea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
entitate psihologica reală, neobservabilă în mod direct, dar care se exprimă în comportamente diferite, interpunându-se parcă între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real; ele se răsfrâng în răspunsul manifest, fiind, în primul rând, propensiunea de a reacționa într- un chip unitar față de o clasa de obiecte sau situații. Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă; ea dă naștere la un comportament motivat (trăsătură comună și stărilor afectiveă. Atitudinea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
modereze veleitățile, să fie rezonabilă; în caz contrar, reacția Vienei putea atinge pragul angajării militare. După cum se știe, faptele s-au desfășurat în acest fel, fără însă ca Austria să intre în război, deoarece izbutise să compenseze, fie și parțial, propensiunea Rusiei. Cabinetul din Viena și regele Prusiei vor constrânge Petersburgul să renunțe la ideea independenței Principatelor, să accepte retrocedarea lor către Poartă și vor participa la împărțirea Poloniei, Austria anexând și ceea ce s-a numit, după 1775, Bucovina. Pentru a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de subliniat că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și individualității „problemei Principatelor”, adică a ceea ce se va numi „chestiunea română”. Este adevărat că în concepția diriguitorilor de atunci ai marilor puteri, cum am afirmat-o și cu alt prilej, chestiunea română nu dobândise încă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a românilor ce avea să conducă la anularea alegerilor falsificate din vara lui 1857, afirmam, într-un alt studiu, că acel an e comparabil ca importanță istorică cu 1859. Așa și este: comparabil, cu deosebirea doar că această din urmă propensiune istorică are o dimensiune de o anvergură superioară. Ce-i drept, istoria luptei românilor pentru emancipare națională cuprinde o îndelungată perioadă marcată de memorabile zvâcniri, străfulgerări ce au deslușit și luminat calea renașterii naționale, dar anul 1859 se individualizează prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
răspuns întrebarea: revanșa pregătită de iranieni țintea la recuperarea unor teritorii răpite lor și, în acest caz, era îndreptățită ? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Nu se cuvin, deasemenea, minimalizate, motivele de prevenție în politica țaristă dacă avem în vedere propensiunea engleză: supunerea Nepalului (1816) și a Assamului (1825), pătrunderea observatorilor englezi în Afganistan și Buhara și creșterea influenței în Iran. Ambasadorul englez, John MacDonald, era primul consilier al șahului, maiorul Hort instruia armata iraniană, Anglia debarca în Iran armament și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
naturii și cunoașterii"), in Systems New Paradigms for the Human Sciences (Sisteme noi paradigme pentru științele umane), Berlin-New York, Walter de Gruyter, 1998. 10 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine" (" S.L. și propensiunea spre contradictoriu în logica românească"), in Basarab Nicolescu et Horia Bădescu (éd.), Stéphane Lupasco L'homme et l'oeuvre, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 1999. 11 Christian Duchemin, conversație particulară, august 2008. 12 Don D. Roberts, The Existential Graphs of Charles S.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai rară. Nu citarea studiilor românești este problema, ci nereferirea critică la ele. Cum se explică inflația publicistică? Cauza principală, cred eu, este procedura de evaluare pe care o practicăm. O voi analiza imediat mai jos. A doua cauză a propensiunii spre cantitate este „disperarea însingurării”. Scrii. Crezi că ai idei noi și interesante. Dar nimeni nu le bagă în seamă. Dacă ideile tale nu sunt apreciate, atunci trebuie să scrii mult ca să fii apreciat. Oricum nu prea se citește ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani; expunerea mai îndelungată la TV nu are aceleași efecte asupra fetelor, în măsura în care se asigură controlul factorilor contextuali. În ansamblu, anchetele longitudinale au evidențiat un efect bidirecțional: conduitele violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
românești, ed. 2, București, 1941, 245-246; Kalustian, Simple note, I, 179-183, II, passim, III, 156-160; Nicolae Iuga, Constantin Antoniade, „Opere”, ST, 1985, 9; Gh. Vlăduțescu, Un filosof minor, „Revista de filosofie”, 1986, 1; Ornea, Interpretări, 255-260; Ștefan Lemny, Carlyle și propensiunea etică în cultura română, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 271-285; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 229-236. G.H.-T.
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
De aceea, pentru a justifica orice cantitate de forță de muncă angajată, trebuie să existe o cantitate de investiții curente suficientă pentru a absorbi excesul de producție peste ceea ce societatea alege să consume. Rezultă că dată fiind, ceea ce vom numi propensiunea spre consum a societății, nivelul de echilibru al ocupării forței de muncă (...) va depinde de cantitatea de investiții curente. La rândul său, cantitatea de investiții curente va depinde de ceea ce vom denumi stimularea investițiilor; iar stimularea investițiilor, precum vom vedea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi expus într-o teorie articulară, într-o lucrare care a făcut și face istoria și doctrina folosinței monedei pentru combaterea efectelor crizei. "Teoria generală..." este un "veritabil manual de politică economică"934. "Rezultă că dată fiind ceea ce vom numi propensiunea spre consum a societății, nivelul de echilibru al ocupării forței de muncă (...) va depinde de cantitatea de investiții curente. La rândul său, cantitatea de investiții curente va depinde de ceea ce vom denumi stimularea investițiilor, iar stimularea investițiilor (...) depinde de relația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
doar politici de combatere a efectelor crizei economice, care folosesc moneda pentru a obține o ocupare a forței de muncă. Politicile keynesiste nu sunt, deci, un panaceu universal, o soluție la orice problemă economică aplicabile în orice moment al economiei. Propensiunea spre consum, Keynes o cataloghează ca fiind "patologică", deci o trăsătură exagerată înscrisă în codul genetic uman936. Spuneam că un proiect de combatere a efectelor crizei trebuie să fie gândit și aplicat doar în acest domeniu, al combaterii efectelor și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și a banilor, Editura Publica, București, 2009, p. 87. 936 El se exprimă așa: "relația dintre venitul societății și ceea ce se așteaptă ca ea să cheltuiască pentru consum (...) depinde de caracteristicile patologice ale societății, caracteristici care vor purta numele de propensiune pentru consum". J.M. Keynes, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009, p. 88. 937 Lucian Croitoru subliniază, pe bună dreptate: Ideea noastră centrală este aceea că orice proiect care privește societatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]