279 matches
-
calitative, ediția a III-a revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Comunicare.ro
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cogestiune și comanagement prin inițierea de măsuri care să faciliteze difuzarea informației necesare tinerilor, prin crearea și consolidarea unei rețele de centre de informare și documentare pentru tineret, precum și editarea unor studii și lucrări pentru tineret; - stimularea formării de comportamente prosociale, reducerea delincventei în rândul tineretului; susținerea acțiunilor de educație moral-religioasă, civică, igienico-sanitară; relansarea sportului și turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activităților de vacanță și timp liber; - stimularea asociativității tineretului; susținerea prioritară a parteneriatului cu structurile de
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
la adresa securității nu ca pe o chestiune privată pentru fiecare stat în parte, ci ca o responsabilitate a tuturor. Dacă sinele colectiv este bine dezvoltat între grupurile de state, practicile de securitate vor fi, până la un anumit punct, altruiste și prosociale. Modul în care se realizează identificarea cu un alter în fiecare situație dată implică, automat, o trasare a granițelor sinelui. Dacă nu există o identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
approach to heat and southern culture of violence effects. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 1998, pp. 740-756. ANDERSON C.A. și BUSHMAN B.J., Effects of violence video games on aggressive behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal, and prosocial behavior: A met-analytic review of the scientific literature. Psychological Science, 12, 2001, pp. 353-359. ANDREOU E., Bully/victim problems and their association with psychological constructs in 8to 12-year-old Greek schoolchildren. Aggressive Behavior, 26, 2000, pp. 49-56. ARCHER D. și GARTNER
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
group. Journal of Abnormal and Social Psychology, 47, 1952, pp. 382-389. FRACZEK A., Moral approval of aggressive acts: A Polish-Finnish comparative study. Journal of Cross Cultural Psychology, 16, 1985, pp. 41-54. FRIEDRICH L. K, și STEIN A. H., Aggressive and prosocial television programs and the natural behavior of preschool children. Monographs of the Society for Research in Child Development, 38 (4, Serial Nr. 151), 1973. FRIJDA N.H., The place of appraisal in emotion. Cognition and Emotion, 7, 1993, pp. 357-387. FRODI
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și sfătuit și de personalități de seamă din fosta lume capitalistă. Acest interes a fost nu numai față de FSN, care se contura drept urmașul firesc al fostei "societăți socialiste", ci și față de eventuale încercări de pluripartidism în România, unde orientările prosociale fuseseră și erau contrabalansate de orientări liberale și țărăniste. Noile orientări își aveau sorgintea în încercări de revitalizare a unora dintre fostele partide istorice din perioada interbelică. Dacă Iuliu Maniu avea, în condițiile anului 1990, un continuator, în persoana fostului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
realitate căreia orice individ trebuie să-i poată face față. Pentru aceasta este nevoie de inițierea unui demers formativ care să pună la dispoziția acestuia întregul arsenal de competențe, atitudini, cunoștințe care să-l ajute în adoptarea unui comportament conștient, prosocial. Dincolo de asperitățile teoretice ce decurg din analiza de pe poziții diferite a posibililor factori ce pot interveni eficient în rezolvarea problematicii lumii contemporane, singura în măsură să răspundă unei asemenea solicitări este, în opinia majorității specialiștilor, dar și a noastră, educația
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de educație pentru schimbare; * Exersarea elementelor de inovație la nivelul conținuturilor, metodologiei, evaluării; * Derularea unor activități de formare care să asigure fiecărui individ (cadre didactice și elevi) un set de cunoștințe, competențe prospective, ceea ce va favoriza adoptarea unui comportament conștient, prosocial etc. c) La nivelul organizației școlare: * Abordarea schimbării educaționale într-o manieră pragmatică, realistă și prospectivă; * Diagnoza și analiza necesităților individualizate ale școlii; * Planificarea riguroasă a schimbării, ceea ce ar presupune: conceptualizarea schimbării, pilotarea schimbării și efectuarea eventualelor corecții, implementarea schimbării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2005, Strategii manageriale. Management performant, Editura Academică de Management, București. Cerchez, N., Mateescu, E., 1995, Elemente de management școlar, Editura Spiru Haret, Iași. Cerghit, I., Vlăsceanu, L., 1988, Curs de pedagogie, CMUB, București. Chelcea, S., Țăran, C., 1990, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Psihologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București. Chelcea, S., 1994, Personalitate și societate în tranziție, Societatea Știință și Tehnică, București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
completarea unor astfel de rezultate, psihologii (Gerber et al., 2011) care au studiat trăsăturile de personalitate au ajuns la un consens legat de cinci trăsături care definesc sumar personalitatea 1: extoversia (legată de emoțiile pozitive); agregabilitatea (care descrie o orientare prosocială); conștiința (implică un control asupra impulsurilor și comportamentelor orientate către obținerea unui scop); nevroza (emoție negativă, aflată în contrast cu stabilitatea emoțională) și deschiderea către noi experiențe. Aceste trăsături surprind predispozițiile care determină felul în care răspundem la stimulii din mediul înconjurător
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
teoriei este că există un consens normativ în societate sau cu alte cuvinte, niște "reguli ale jocului". Modelul consideră o serie de etape de dezvoltare care vor conduce la un comportament pro-social sau antisocial: * perceperea oportunităților pentru interacțiune și implicare prosocială; * implicarea în activități și interacțiuni pro-sociale; * abilități pentru interacțiune și implicare, recompensele percepute ale acestora; * sprijin și compromis către alte activități pro-sociale; * credința în ordinea morală. Figura 5: Formarea comportamentelor pro/anti sociale Sursa: adaptare după Catalano, Hawkins și colab
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
exercițiul formal al abilităților sociale sau primesc acasă teme ce necesită interacțiune socială (Stravynski și Greenberg, 1989; Stravynski et al., 2000). La pacienții cu TPE, exersarea abilităților sociale poate prezenta beneficiul de ameliorare a performanței sociale și sporire a comportamentelor prosociale. Tratamente comportamentale Recunoașterea succesului tehnicilor de expunere și desensibilizare în tratarea altor tulburări fobice a dus la testarea acestor tehnici în managementul fobiei sociale. Studiile care utilizează tehnicile desensibilizării imaginare au fost în mare parte terminate înainte de publicarea DSM-III, folosind
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și durere nu este un lucru ușor tocmai pentru că ființele umane sunt organisme complexe. Este de asemenea clar că, din psihologia experimentală, cât și din experiența obișnuită, comportamentul uman este extrem de manipulabil. Crearea unei consonanțe între fericirea individuală și acțiunile prosociale devine așadar un țel al politicii publice. În cazul primului nostru exemplu, neplăcerea unei persoane de a scrie un cec de 20 lire sterline pentru organizația umanitară Oxfam ar putea fi ușurată de plăcerea izvorâtă din credința că, prin contribuția
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
degrabă o necesitate de a crea o consonanță între interesul public și cel privat. Susan Rose-Ackerman (1978, 1999) a avut competențe deosebite în elaborarea unor sisteme de sancționare pentru a reduce tentația ideii de pasager clandestin tocmai prin aducerea comportamentului prosocial pe aceeași linie cu interesul personal. La fel de relevantă este activitatea lui Francis Lui (vezi în particular Lui 1986), ale cărui studii despre China postulează o distincție între echilibrul corupții la grad înalt și cel al corupției la nivel scăzut în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Companii: activitate legală coruptă 27; Africa 71, 78; bănci vezi sistemul bancar; China 103, 108, 109, 111; donații politice 81, 156, 158; mită prin companii locale 24; privatizate vezi Privatizare; publicitate locală 146; Statele Unite 60; transnaționale vezi corporații multinaționale Comportament prosocial 53, 54 Confidențialitate: Regatul Unit 123, 125-126, 159; sistem bancar 36, 184, 193 Conflict armat 33, 225 Confucius 40, 89, 94, 104 Congo-Brazzaville 28 Consultanță 153 Contagiune comportamentală 54, 77 Contrabandă: Africa 71, 208; China 86, 111, 113; droguri vezi
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei comportament prosocial nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Inspectînd și repartizarea scorurilor sub forma unei histograme, constatăm că distribuția scorurilor urmează o distribuție normală. C. Coeficienții de asimetrie (Skewness) și de boltire (Kurtosis) Într-o distribuție perfect normală, acești coeficienți sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
îndepărta, pe cât posibil, divergențele cu domeniile adiacente. De asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică, au inclus studii privind normele responsabilității și reciprocității, pentru ca ulterior, „la începutul deceniului al optulea, cercetările să se orienteze pe descifrarea apatiei spectatorului; identificarea factorilor care inhibă comportamentul de ajutorare a constituit tema principală a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiilor de la jumătatea anilor 1970-1980; în deceniul al nouălea s-a studiat, în principal, când (în ce condiții) și de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principal, când (în ce condiții) și de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autoritate - induce și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că e foarte greu de stabilit în ce măsură evenimentele de viață au fost trăite cu adevărat (Ford și Lerner, 1992Ă. Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major, arată că nu există o relație directă a nivelului acestuia de la vârsta de 1 an cu cel de la 18 ani. Merită aici inserată trimiterea la procesele memoriei, care au un caracter contextual, legat de nevoile și motivațiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și alții; - disfuncție interpersonală indicată prin eșecul în a dezvolta relații de intimanță, de a funcționa adaptativ ca o figură de atașament și de a stabili relații afiliative; - eșecul de a funcționa adaptativ în grupe sociale, de a dezvolta comportamente prosociale sau cooperative. Patologia sinelui observată în tulburările de personalitate constă din aspecte disfuncționale ale funcționării sinelui, cogniții maladaptative, deficit de integrare a diferitelor componente ale sinelui într-o structură coerentă. Se vorbește, de obicei, despre șase elemente ale patologiei sinelui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reper vizează capacitatea de a avea reprezentări stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă cele cognitive (MARKOWITZ și colab., 1998Ă. Psihoterapiile interpersonale și-au dovedit utilitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii familiei favorizează acuratețea diagnosticării personalităților patologice. Același rol îl are
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]