272 matches
-
baza măsurătorilor sale, autorul reușește să surprindă un stil charismatic, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibrul afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv interpersonal, percepții sociale, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie, extraversie, orientare prosocială) (ibidem, pp. 108‑109). Leadership‑ul charismatic a ridicat în psihologia organizațional‑managerială o serie de întrebări, printre care mai importante ar fi cele de mai jos: 1) Care sunt factorii de personalitate considerați a fi potențial importanți în obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei comportament prosocial nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Inspectînd și repartizarea scorurilor sub forma unei histograme, constatăm că distribuția scorurilor urmează o distribuție normală. C. Coeficienții de asimetrie (Skewness) și de boltire (Kurtosis) Într-o distribuție perfect normală, acești coeficienți sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
teoriei este că există un consens normativ în societate sau cu alte cuvinte, niște "reguli ale jocului". Modelul consideră o serie de etape de dezvoltare care vor conduce la un comportament pro-social sau antisocial: * perceperea oportunităților pentru interacțiune și implicare prosocială; * implicarea în activități și interacțiuni pro-sociale; * abilități pentru interacțiune și implicare, recompensele percepute ale acestora; * sprijin și compromis către alte activități pro-sociale; * credința în ordinea morală. Figura 5: Formarea comportamentelor pro/anti sociale Sursa: adaptare după Catalano, Hawkins și colab
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități deviante (Hoffman, 2003; Zeldin, 2004). Școala poate să promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor delincvente, să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale. Conștientizarea acestor efecte pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din Europa, indiferent de abordarea fenomenului religios. Mai mult, din anul 1990 până la finele secolului al XX-lea România a cunoscut un fenomen de revitalizare religioasă. "Practica religioasă a
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
discuție dificultățile muncii de formare a tinerei generații. Situațiile problemă expuse de unul sau mai mulți protagoniști sunt Încredințate grupului și dezbătute În cadrul acestuia. Includerea În cadrul programelor școlare a unor teme speciale care să vizeze dezvoltarea competențelor sociale, formarea comportamentelor prosociale, dezvoltarea personală, modalități de soluționare negociată a conflictelor. Depistarea, mediatizarea și dezbaterea actelor de violență școlară. Implicarea elevilor În prevenția actelor de violență. Elaborarea unui cod de comportament și disciplină În școală. Stabilirea unei colaborări mai strânse cu familia prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sau conțin componente principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea, există influențe indirecte în socializarea
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
principale care sunt învățate". Comportamentele sociale deviante, cum sunt consumul de droguri, crimele, violență, se găsesec printre aceste comportamente învățate. Devianta nu este o simplă situație defectuoasă care apare când există o ruptură între legăturile și normele prosociale; atât normele prosociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Pentru această există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea, există influențe indirecte în socializarea primară care sunt
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
la adresa securității nu ca pe o chestiune privată pentru fiecare stat în parte, ci ca o responsabilitate a tuturor. Dacă sinele colectiv este bine dezvoltat între grupurile de state, practicile de securitate vor fi, până la un anumit punct, altruiste și prosociale. Modul în care se realizează identificarea cu un alter în fiecare situație dată implică, automat, o trasare a granițelor sinelui. Dacă nu există o identificare pozitivă, celălalt este relevant pentru definirea intereselor numai atâta timp cât poate fi folosit pentru îndeplinirea scopurilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Încurajează maturitatea prin implicare responsabilă În viața socială. SCOPUL PROGRAMULUI: crearea unei dinamici interne a școlii prin facilitarea comunicării pe orizontală și verticală Între factorii implicați: cadre didactice - părinți - elevi - reprezentanți ai comunității locale. OBIECTIVELE PROGRAMULUI Obiective educative: Îmbunătățirea comportamentului prosocial al elevilor prin eficientizarea relației cu părinții; crearea unei “camere de resurse” În interiorul școlii pentru informarea părinților și a comunității locale (părinți ai viitorilor elevi); crearea unui grup de suport (de socializare, emoțional) Între părinți aflați În situații asemănătoare; creșterea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
psihologic, utilizarea recompenselor favorizează creșterea motivației pentru învățare. Este vorba însă doar de o motivare extrinsecă care poate avea efecte perverse asupra implicării elevilor în sarcină. În cazul în care elevii nu conștientizează importanța învățării și a adoptării unui comportament prosocial pentru propria dezvoltare personală, există astfel riscul unei condiționări a acestora cu privire la implicarea lor în sarcină. Prin urmare, recompensa trebuie folosită, dar cu prudență pentru a se evita excesul acestora. 28 7. Crearea unui cadru de interacțiune pozitivă Urmărește crearea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
în interacțiune și conectat deplin cu interlocutorul sau. A asculta cu atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine altruistă, prosocială, fără a fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării empatice pe măsură ce specialistul pătrunde cu înțelegere și implicare în universul interior al unei persoane tulburate sau traumatizate. Unele dintre experiențele și emoțiile pacientului pot fi distorsionate pe măsură ce sunt
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cenzurate pentru a garanta decizii obiecitve din partea cadrului medical. Empatia însă, văzută ca deschidere și înțelegere cognitivă, nu are nevoie de restricții. Hojat et al. (2002) amintesc câteva atribute care au fost asociate în diferite studii cu empatia: conștiinciozitatea, comportamentul prosocial, judecata morală, atitudini pozitive față de oamenii în vârstă, reducere în acuzațiile de malpractice, competență crescută în luarea anamnezei și în examinarea fizică, satisfacția pacienților, satisfacția medicilor, o relație terapeutică bună și rezultate clinice bune. STUDII DE CAZ Capitolul 6 Stresul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
oportunitățile și resursele devin din ce în ce mai greu de găsit, oamenii fiind astfel mai puțin dispuși să le împartă cu ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară și de abilitatea lor de a-și păstra locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). În studiul lor despre sănătatea mentală a angajațiilor și atitudinea față de bani, Tang și Kim (1999, apud
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
problematică (Hoon și Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale în situații stresante. O posibilă idee de cercetarea se referă la prezența comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
condiției deosebite a copiilor care suferă de acest sindrom și acordarea de sprijin constant materializat În recompense, laude și aprecieri verbale În public. Soluții potrivite pentru a converti simtomele supărătoare În avantaj pentru succesul copilului și pentru dezvoltarea unui comportament prosocial: Managementul timpului acordat. Conștietizarea de către părinți și copil a importanței pe care o au Învățarea, autocontrolul și autoorganizarea. Stabilirea unui program clar de activitate prin instalarea unui ceas În camera copilului, utilizarea unui calendar, crearea unui spațiu destinat exclusiv sarcinilor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
explozia comunităților virtuale, a devenit clar pentru cercetători faptul că o multitudine de procese și structuri sociale vor avea nevoie de redefiniri pentru a îngloba realitățile care s-au impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a include transformările generate de interacțiunile desfășurate în cyberspațiu. O analiză sumară a cercetărilor în domeniu evidențiază faptul că, pentru
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nevoile și problemele sociale capătă o dimensiune fizică prin proximitate. Totuși, nivelul la care este evaluată implicarea socială a comunităților locale de către cei mai mulți dintre subiecți este cel mediu, ceea ce poate reprezenta un indicator al unei tendințe de scădere a activităților prosociale și a implicării voluntare la nivel comunitar a membrilor. Graficul 11. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește implicarea socială O întrebare care derivă din acest rezultat se referă la măsura în care participarea la comunitățile virtuale religioase se
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
persoanelor care le ajutaseră pe altele, și-a dat seama că se produsese o clară ameliorare a stării lor de sănătate mintală (Midlarsky E., „Helping as coping”, în ediția M.S. Clark, în Review of Personality and Social Psychology, vol. 12, Prosocial Behavior, Newbury Park, CA, Sage, 1991, p. 238-264). Pentru mai multe detalii Gjerdingen D., McGovern P., Bekker M., Lundberg U., Willemson T., „Woman’s work roles and their impact on health, wellbeing and career: Comparisons between the United States, Sweden
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
transpuse în situații experimentale și, ca urmare, au fost formulate teorii despre atracția interpersonală. O parte dintre aceste teorii le găsim în acest capitol al lucrării: vă invit, dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a noțiunilor de bază și a explicațiilor teoretice ale comportamentelor prosociale. Capitolul continuă cu analiza „determinantelor situaționale și personale” ale disponibilității de a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a noțiunilor de bază și a explicațiilor teoretice ale comportamentelor prosociale. Capitolul continuă cu analiza „determinantelor situaționale și personale” ale disponibilității de a acorda ajutor. Printre concluziile desprinse din lucrare enunțăm următoarele „prețul comportamentului persoanelor care acordă ajutor altor oameni este diferit, în funcție de motivele atribuite faptei lor de către observatori. Capitolul se
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și factorii care intervin în declanșarea și menținerea acestei nevoi. Principalele realități descrise: atracția și iubirea, prietenia, sunt integrate unor teorii amplu prezentate de autorul acestui compendiu. Problemele de grup, precum identitatea de grup, out-grupul și in-grupul, comportamentul agresiv, comportatmentul prosocial sunt găzduite de capitolul intitulat: „Conflict și cooperare”. Explicațiile teoretice oferite de autor asupra unor procese umane precum: frustrarea, altruismul, empatia, dezumanizarea, dezinhibiția sunt susținute de exemple practice. Ipoteza empatie-altruism a lui C.D. Batson și modelul eliberării stării negative a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]