1,137 matches
-
o premisă a reîmprospătării permanente a cunoștințelor, a actualizării continue a formației anterior dobândite. Învățământul universitar Înregistrează această cerință absolut necesară funcționării sincronizate a ansamblului cercetăriiuniversitate-producție, În primul rând prin aspectul includerii În politica de elaborare a conținutului, a gândirii prospective sistematice, a conceperii formației absolventului, nu numai În funcție de cerințele imediate ale profesiunilor, ci și În funcție de prognoza pe termen lung a exigențelor privind formația profesională a cadrelor cu Înaltă calificare. Consecințele procesului instructiv-educativ pot fi descoperite Însă și la alte niveluri
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ani preschizofrenii par să dezvolte într-o măsură mai mare comportamente autistice (retragere în sine, izolare, simptome fobice și obsesionale, comportamente și idei bizare, enurezis, etc. Un alt grup de cercetări a căror metodologie ar putea fi calificată ca fiind prospectiv /retrospectivă, au fost realizate pe baza examenului dosarelor școlare ale viitorilor schizofreni, care îi arată ca fiind apreciați de către profesori ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de "copii cu risc crescut pentru schizofrenie" au evidențiat, că fără a utiliza criterii diagnostice specifice majoritatea clinicienilor 29 reușesc să recunoască pe viitorii schizofreni uneori chiar înaintea vârstei de 8 ani (Samenoff et al, 1984)4. Relativ rarele studii prospective veritabile au urmărit subiecții considerați "cu risc crescut pentru schizofrenie" (copii având unul sau ambii părinți schizofreni). Ele au raportat dificultăți și tulburări care sunt mai mult sau mai puțin similare celor descrise anterior: tulburări de concentrare și de control
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rudenia unuia dintre soți se află membri cu tulburări din spectrul schizofreniei; când cei doi soți sunt înrudiți biologic etc. Sfatul genetic este o acțiune de prognoză medicală prin care se calculează riscul de apariție al bolii la urmași ("riscul prospectiv" adică riscul de a naște un copil bolnav și "riscul de recurență" sau riscul de a mai naște încă un copil cu aceeași maladie). 3 Eugenia ar avea ca scop reducerea frecvenței mutațiilor nefavorabile și diminuarea incidențței purtătorilor. Ea poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
metaparadigmelor, dar putem contura o asemenea ordonare: ► prin raportare la criteriul evoluției: metaparadigma clasică sau cea a educației moderne sau cea a educației postmoderne; ► prin raportare la scopurile fundamentale: metaparadigma umanistă sau cea a perspectivei critice sau cea a educației prospective; ► prin raportare la metodologia cunoașterii educației: metaparadigma complexității sau cea pozitivistă sau cea interpretativă (hermeneutică) sau cea holistică sau cea a cercetării calitative sau cea a identității. Dincolo de aceste criterii întâlnim în referințe și combinații între categoriile de paradigme. Astfel
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Leadership & Management. A Structural Perspective, http://www.systems-thinking.org/lamasp/lamasp.htm Bîrzea, C. (1995), Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Blumberg, Ph. (2008), Learner-Centered Teaching, http://www.usp.edu/teaching/ Learner-Centered/ Boivin, M. (1997), La pédagogie prospective. Nouveau paradigme, Presses de l'Université du Quebec, books.google.com/books?isbne=2760509559 Bonniol, J-J., Vial, M. (1997), Les modèles de l'évaluation. Textes fondateurs avec commentaires, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books? isbn= 2804126366 Bosman, Ch.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condus se desfășoară în condiții mai bune. 6. Evaluarea rezultatelor. Procesul decizional se încheie cu compararea rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, în scopul depistării abaterilor. Această etapă are un rol deosebit atât din punct de vedere retrospectiv, dar mai ales prospectiv, în sensul că pe baza ei se trag concluzii pentru viitor, pentru un nou ciclu al procesului de management, ciclu care trebuie să se desfășoare la un nivel calitativ superior. 4.3. Roluri și stiluri manageriale Cel mai important personaj
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
metode și tehnici logico-matematic și apelarea largă la serviciile calculatorului electronic până la tehnicile dinamicii de grup sau de analiză a personalității. Perfecționarea carerei manageriale presupune o bază teoretică și metodologico- aplicativă, căpătând un pronunțat caracter multidisciplinar, sistemic, dinamic și prospectiv. În cadrul ei se produce, cum sugestiv sintetizează profesorul A. Brunet, trecerea de la binomul „experiență-intuiție” la „informație- raționament”. - mutațiile profunde care s-au produs În esența și formele de realizare ale carierei manageriale generează exigențe sporite, unele cu totul noi, pentru
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
condus se desfășoară în condiții mai bune. 6. Evaluarea rezultatelor. Procesul decizional se încheie cu compararea rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, în scopul depistării abaterilor. Această etapă are un rol deosebit atât din punct de vedere retrospectiv, dar mai ales prospectiv, în sensul că pe baza ei se trag concluzii pentru viitor, pentru un nou ciclu al procesului de management, ciclu care trebuie să se desfășoare la un nivel calitativ superior. 4.3. Roluri și stiluri manageriale Cel mai important personaj
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
era format din 46% fete și 54% băieți cu vârstă medie de 15 ani. Tulburările depresive au apărut în medie cu 8 luni înainte de spitalizare, cu o abatere standard de 4 luni. Regnault și colab. (1994) au elaborat un studiu prospectiv pe un lot de 69 de adolescenți și tineri spitalizați (14-22 de ani, medie de vârstă 18,2 ± 1,9 ani; 40,6% fete, 59,4% băieți) și găsește 20 de cazuri (28,99%) cu episod depresiv major după criteriile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
automedicație, în timp ce la băieți consumul de alcool face mai degrabă parte dintr-un ansamblu de comportamente numite „externalizate”, cu aparență psihopatică. Breslau scosese deja în evidență legătura dintre depresie și dependență de nicotină la adult în 1991. Datorită unui studiu prospectiv, aplicat unui număr de 1265 de subiecți observați de la naștere până la vârsta de 16 ani, Fergusson și colab. (1996) confirmă această asociere, cu un risc de dependență de nicotină multiplicat de 4,5 ori la adolescenții deprimați în raport cu ceilalți. Totuși
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu un grad mai scăzut. De asemenea, Brown și colab. (1996) constată că, la un moment t, consumul de tutun nu este asociat depresiei atunci când sunt controlate celelalte variabile (consumul de droguri și tulburările de comportament mai ales); dar studiile prospective scot în evidență că adolescenții fumători prezintă un risc de două ori mai mare decât ceilalți să dezvolte un episod depresiv major pe parcursul unui an. Invers, episodul depresiv major este, de asemenea, un factor de risc în perioada de debut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire nu este decât tranzitorie, în timp ce tulburările de comportament antrenează perturbații mai prelungite. Într-un studiu prospectiv realizat la preadolescenți analizați timp de cinci ani, Renouf și colab. (1997) arată că efectul negativ al depresiei și al tulburărilor de comportament asupra activității se cumulează într-o oarecare măsură în caz de comorbiditate, dar că acest lucru se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neuro-developmentale. În al treilea rând, se constată faptul că copiii părinților deprimați au un IQ mai scăzut, rezultate mai slabe la școală și competențe sociale mai reduse față de copiii cu părinți non-deprimați. Acești autori au folosit date dintr-un studiu prospectiv realizat pe 5362 de subiecți născuți în 1946 și observați în unsprezece reprize, cu ocazia zilelor lor de naștere, până la vârsta de 43 de ani. Din studiul lor reiese faptul că rezultatele slabe la testele cognitive realizate în copilărie sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-l devalorizeze; relație de fragilizare a imaginii de sine atunci când trebuie să elaboreze identificări pornind de la un piedestal a cărui vulnerabilitate este evidentă. Ce să spui atunci când un părinte a avut o tentativă de suicid! Totuși, nu există nici un studiu prospectiv care să țină cont de acești parametri. Trebuie deci să ne raportăm la câteva evaluări statistice globale. Din acest punct de vedere, este incontestabil că prezența unuia sau a ambilor părinți deprimați constituie un factor de risc și de vulnerabilitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu atât riscul suicidar este mai mare. Frecvența apariției unei tentative de suicid este și mai mare în studiile prospective: după Mayers și colab. (1991), 70% din adolescenții cu episod depresiv major vor avea o tentativă de suicid în următorii trei ani. Și mai mult, 85% dintre copiii și adolescenții cu episod depresiv major sau distimic au idei suicidare și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab. (1995), 45% dintre adolescenții cu tentativă de suicid au avut deja o tentativă de suicid anterioară. Lucrările epidemiologice au încercat, bineînțeles, să identifice factorii de risc care ar favoriza mai clar o posibilitate de recidivă. Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a arătat faptul că într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid, unele subgrupuri comportă un risc crescut de recidivă, în special în cazurile în care a fost stabilit un diagnostic psihiatric, în cazurile de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perioadei și tendința reală a rezultatelor activității entității. Efectele opțiunilor contabile trebuie să fie judecate pe termen lung, fără să ne lăsăm atrași de raționamente fiscale sau conjuncturale. Referitor la modificarea politicilor contabile, aceasta se poate face în două moduri: prospectiv și retrospectiv. Modificarea prospectivă se va face numai pentru perioada viitoare, pe când modificarea retrospectivă se face și asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile și evenimentele existente și în derulare. Nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
restrânge numai la aprecierea rezultatelor elevilor, ci se extinde asupra unor ansambluri de elemente mai cuprinzătoare. Chiar și eroarea, neajunsul, poate dobândi în acest context un statut nou, revelator de noi circumstanțe sau exigențe educative. Unii autori propun un tip prospectiv al evaluării (Nunziati, 1991, pp.79-85), când se pune problema evaluării prealabile a unui proiect educativ sau așezământ școlar. Situația este bizară, pentru că se încearcă a se evalua ceva care nu există încă (de pildă, o lege sau o reformă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pansamentului la pacienții arși. Schimbarea pansamentului în arsuri este adesea insuportabilă (Choiniere, Mezlack, Rondeau, Girard și Paquin, 1989Ă și adesea apare un nivel de toleranță la anestezice (Patterson, Everett, Burns și Marvin, 1992Ă. Frenay și colab. au realizat un studiu prospectiv randomizat asupra pacienților cu arsuri severe, bazat pe protocoale medicale standardizate, măsurători valide ale durerii cu ajutorul VAS și utilizării unor tehnici de suport psihologic standardizate (hipnoza comparativ cu streategii de reducere a stresului bazate pe experiențe plăcute de viațăă. Acest
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
E. & Spiegel, D. (1993Ă. Dissociative reactions to the San Francisco Bay Area earthquake of 1989. American Journal of Psychiatry, 150, 474-478. Carey, M. P., Kalra, D. L., Carey, K. B., Halperin, S. & Richard, C. S. (1993Ă. Stress and unaided smoking cessation: a prospective investigation. Journal of Consulting & Clinical Psychology, 61, 831-838. Carich, P. A. (1986Ă. Contraindications to using hypnosis. In B. Zilbergeld, M. G. Edelstein, & D. L. Aroaz (Eds.Ă, Hypnosis Questions And Answers. New York: Norton. Carle, E. (1974Ă. The Very Hungry Caterpillar. Harmondsworth, UK
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
proceselor de management. Funcția de previziune are o intensitate mai ridicată înainte de începerea perioadei la care se referă. De pildă, elaborarea politicii (planului), lunar sau anual trebuie realizată cu câteva zile înaintea debutului lunii sau anului vizat, astfel încât caracterul anticipativ, prospectiv al managementului să devină o realitate. Chiar dacă în prima parte a perioadei de planificare se operează unele corecții, important este ca, pe ansamblu, obiectivele previzionate și celelalte elemente ce le susțin să păstreze dimensiunea la care au fost stabilite. Funcția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
dirigenție pentru organizarea unor dezbateri etice, privind viața în colectivitatea școlară, pentru educația morală. Nu competiție, ci deschiderea școlii spre conținuturile susceptibile de a fi asimilate de elevi în afara școlii. Demers aflat, desigur, sub semnul educației permanente și al orientării prospective în actul formării. Educația trebuie să aibă un caracter global, să se inspire dintr-o concepție holistă, să renunțe la frontierele rigide, artificiale, să identifice posibile interdependențe ale celor trei tipuri de conținuturi, să încurajeze efectuarea unor experiențe cotidiene de către
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
principale ale ciberneticii, iar Jacques Robin sco-tea în evidență o orientare majoră, arătînd că: "factorii produc efecte legate între ele, printr-o logică ce stabilește relațiile funcționale ale acestor efecte și probabilitatea îmbinării lor". Cibernetica era concepută ca un instrument prospectiv și ca un mijloc eficace de a realiza aplicații practice: căci ea nu se mulțumea doar cu perspectivele teoretice, dimpotrivă, conducea la construcția de mecanisme și de mașini, la automatizarea uzinelor și la mașini de calcul. Astfel, aplicarea regulilor efectului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]