4,062 matches
-
Habar n-aveam cum îți miroase părul./ Dar aș fi vrut ca inima să-mi pompeze pe urmă/ pînă în vîrful unghiilor/ aroma șamponului tău./ Cînd eram tînăr, era toamnă./ Știam că știi că te privesc./ Și am plecat ca prostul/ să învăț să fac bucle/ (un obicei al meu nenorocit/ de a complica lucrurile) în loc să vin la tine/ și să-ți spun că te iubesc./ Iar gleznele tale erau atît de lipite" (Poezia de dragoste a lui nea Gică). E
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
de noroi, nu de alta. Ăl dinăuntru a crezut că-i nevastă-sa, cum sta în cada întoarsă cu fundu-n sus, să nu-l vadă. "A venit, fă?" (echipa, adică). Toți se opresc în jurul căzii și tac. El stă ca prostul acolo dedesubt... Asta o va povesti el. Din punctul lui de vedere. Care punct de vedere, ce să zic... (Restul, indescifrabil) Sîntem mizerabili, mîncăm semințe - vorba asta mă urmărește; mereu îmi vin în minte cuvintele acestea... rostite de un țăran
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
cînd în cînd îmi da o hîrtie ce purta un număr curent (era numărul său de control că nu e indus în eroare) și îmi cerea să scriu. Dar abia că-mi dicta cîteva cuvinte, și îmi striga: Șterge, măi prostule, și dicta din nou același lucru cu alte cuvinte, în altă formă mai concentrată. De la un scris la altul se tot gîndea, spre a găsi o formă mai concentrată. Aceasta mi s-a întipărit în minte și m-a făcut
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Dec. 1975. În timpul marilor cataclisme, incendii, inundații, rebeliuni, - o panică deșucheată... Care aduce un plus de viață, deși grotescă, o anume plăcere perversă, absurdă, plăcerea dezordinii de cele mai multe ori impusă cu sila și care, în fine, răstoarnă establishmentul... * * * Sau: Domnia proștilor... Extraordinara cruzime,... imobilitate... lipsă totală de scrupule gregară a proștilor... Proști, Măria ta, dar mulți!... Asta-i totul. De aceea, proaspetele democrații... * Întunericul este un element important al umilirii și înfrîngerii unei conștiințe, - mai mult ca sigur Gorki. * * * În satul
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
deșucheată... Care aduce un plus de viață, deși grotescă, o anume plăcere perversă, absurdă, plăcerea dezordinii de cele mai multe ori impusă cu sila și care, în fine, răstoarnă establishmentul... * * * Sau: Domnia proștilor... Extraordinara cruzime,... imobilitate... lipsă totală de scrupule gregară a proștilor... Proști, Măria ta, dar mulți!... Asta-i totul. De aceea, proaspetele democrații... * Întunericul este un element important al umilirii și înfrîngerii unei conștiințe, - mai mult ca sigur Gorki. * * * În satul S. (acum pot preciza: Scornicești, n.n.). Tipii parveniți care se
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
Alexa se lasă pentru prima oară pînă la capăt pe mîna aventurii teatrului. Un sprijin major i l-a oferit piesa în sine a lui Suhovo-Kobîlin pe care o citește sub lupa descifrării mecanismului nebuniei: nebunia impostorului, înfumuratului, mincinosului, disperatului, prostului, îndrăgostitului, cartoforului, naivului. O construcție aiuritoare se ridică pe nisipuri mișcătoare. Pînă și abilul său arhitect, Krecinski, este amețit de creația sa și uită că baza este un balon de săpun. Jucător de cărți, courreur, om de lume cu maniere
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
de aforisme, maxime, "principii" transferă asupra polului colectiv al puterii, asupra masei, atributele rezervate anterior polului individual, șefului: originea divină (Vox populi vox Dei) și obligativitatea necondiționată ("s-a hotărât în unanimitate"), la care se adaugă argumentul ambiguu al numărului: "proști, dar mulți". Cea mai gravă obiecție care s-a adus acestei teorii constă în aceea că recunoașterea are un caracter dizolvant, destructiv. A condiționa autoritatea și ordinele conducătorului de bunăvoința sau bunul plac al condușilor ar însemna a anula însăși
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
dintr-o realitate cu tușe îngroșate: "patria-gură-de-rai unde/ frumos de mori cîntă gușa/ mică a mierlei - parcă pe noi/ nu ne vrea veșnic tineri/ și ferice: ne vrea veștejiți/ de frică negri de grija/ auroralei zile de mîine". Prin disputa Prostului satului național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
au căzut victime reprezentanții de marcă ai opoziției anti-comuniste din străinătate. Din acest motiv, François Mitterand, pe atunci președintele Republicii Franceze, a calificat spionajul românesc drept "o bandă de asasini"", scrie Ziua. Or fi occidentalii naivi, dar chiar atât de proști încât să-și lase informațiile pe mâinile acestor "bebe" născuți din somnul monsturos al lui Ion Iliescu n-or fi! Pentru că am uitat să spun că dl. Bebe se ocupă chiar acum de elaborarea, "la umbra generalului Talpeș, șeful administrației
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
în astfel de imagini violente: "acum arsene bîjbîie după briceag și-i/ taie degetele impostoarei, se aude clar,/ le aruncă pe șine, se aude clar,/ n-o să mai scrie, gata,/ a fugit și soldatul de frică,/ - nu mai există moarte, prostule - / vai, și cuvintele se scurg din ea/ cum ploaia călduță/ sau zeama dintr-o savarină,/ se aude/ foarte clar" (Cetatea). Obiectele universului "divulgat" nu par a fi prea multe (pustnicul arsene - cu a mic! -, briceagul cu încrustații, corăbierii, copilul-cafea, Dumnezeu
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
comite o eroare capitală, mințind. Realizează prea tîrziu, cînd vălul greu al drogului i se spulberă din creier. Nici Radu Gabriel în Edek n-are anvergura diabolică pe care Mrozek o acordă personajului. Stă prea mult la pîndă făcînd pe prostul și timpul nu-i mai ajunge să-și dezvolte dimensiunea monstruoasă a lui Edek. Aș fi vrut să văd hărțuirea treptată, intrarea ușoară în posesiunea locului, cu suflete cu tot, umflarea monstrului. Cred însă că Radu Gabriel nu și-a
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
a lăsat cu gura căscată. Unei ziariste care, la conferința de presă la care l-am prezentat drept cel mai recent membru PAC, l-a întrebat de ce a ales acest partid, Johnny i-a răspuns concis: Fiindcă nu-mi plac proștii". Artistul care a colindat lumea, solicitat de mari firme de impresariat, a acceptat să mă însoțească în campania electorală. N-a făcut nici un moft, n-a crîcnit că era frig în sala de concert ori prin piețele și străzile pe
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
aceea este necruțător cu ratările. Realitatea este puțin alta. Nu voi lua în nici un fel apărarea ziariștilor care comit dezacorduri lingvistice, care nu au proprietatea termenilor folosiți, care vorbesc frangleza, care încalcă deontologia profesională sau care, pur și simplu, sînt proști. Dar cred că, după 12 ani de presă liberă (un fel de al 12-lea ceas, dacă vreți), a venit vremea ca beneficiarii presei să afle despre aceasta cîteva detalii pe care mă îndoiesc că le cunosc. Cine este ziarist
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Fie că vicepreședintele P. D. comite o tautologie, fie că are un sens personal pentru expresia cu pricina. În cel de al doilea caz, s-ar cuveni să-l aflăm și noi, ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții, care ar merita citat în întregime, cum a făcut-o dl C. Stănescu în Adevărul literar și artistic din 14 noiembrie. Ideea, sugerată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
texte "caragialiene" sau "cehoviene", apoi "gorkiene", "rurale" și "de război"), în funcție de tipul narativ sau tematic pe care Rebreanu pare a-l explora în cadrul lor. La capătul analizei, concluziile sînt neașteptate: Rebreanu nu prea scrie bine proză scurtă rurală (Răfuiala și Proștii sînt singurele reușite între numeroasele eșecuri), în schimb textele "caragialiene" (sau "cehoviene"), excelînd în umor sarcastic, la limita satirei, sînt în general piese de valoare (Strănutarea, Cearta, Soacra Sfîntului Petru, Ghinionul etc.). Cît despre prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
anunțe invazii de extratereștri, să amenințe echilibrele planetei, să promită uzurparea legii gravitației universale și reconstrucția mecanicii astrale. Cel care mărturisea public, nu demult, că rostul televiziunii nu este acela de a promova cultura și încerca să demonstreze că vulgaritatea, prostul gust, simbolica infracțională și incitațiile la violență sunt forme subtile de proiecție în postmodernitate, vine acum, în chip de înger lovit de cașexie pînă la mumuficare, să facă, pardon de expresie, cultură! Cultură la televizor! La Pro tv! în țarcul
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
loviți de barierele sociale, loviți de goliciunea buzunarului, loviți de insecuritatea locului de muncă, ei merg buluc spre cel care le promite fie și cioara de pe gard. Oricum, i se dă, nu i se ia! Nu-i cred atât de proști încât să muște nerușinatele momeli chiar fără să-și dea seama. Dar un resort psihologic secret, dorința tânjitoare de-a se simți protejați, alinați, încurajați, fie și la nivel de pură gargariseală, îi împinge ca un arc spre licheaua care
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
mai sînt, agonizează. Un sondaj făcut cu doi ani în urmă arată că 70% din populație nu a pus, după Revoluție, mîna pe o carte, nu a deschis o carte. De aici, invazia subculturii, a kitsch-ului, a violenței și prostului gust prin diverse televiziuni, de aici inversarea scării de valori, falsele elite, degradarea limbii și toate cîte decurg din acestea. Unii "suplinitori" iau cu asalt toate ecranele și își dau cu părerea despre orice, încît lumea nici măcar nu se mai
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Discuție despre o țară socialistă avansată între doi pensionari la coadă, care ascultă regulat Europa liberă: - Au carne, au de toate, - primul. - Dar n-au libertate - al doilea. - Păi nici nu știu că n-au ce zici. Și ce, sunt proști? Ce dacă!... - cel dintîi. - Ai dreptate - al doilea - dacă zici că au carne... * "Realitatea nu iartă nici o eroare teoretică" (Trotzky). Nebunia te readuce la realitate. La realitatea irațională, la ceea ce noi încercăm să reprimăm, să ascundem, să organizăm altfel, dîndu-i
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
și obiect de ironii publicistice. Substantivul zacherlină, cuprins și în DEX, primește aici o explicație etimologică; nu e însă înregistrată expresia, probabil de circulație foarte limitată, evocată de Andrei Pleșu într-un articol mai vechi (a da cu zacherlină-n proști). E instructivă (pentru evocarea vieții cotidiene în textele vechi românești) succesiunea de citate în care apare zacuscă, iar interjecția zău prilejuiește o trecere în revistă (începînd cu anul 1581) a unor pasaje interesante prin trăsăturile lor de oralitate. Cuvîntul zăstimp
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
portretul acesta îi trezea Anei un fel de milă necurată, ca la melodrame, când știi că ți se provoacă înadins starea aceea greu suportabilă dar îți curg lacrimi fără să te poți stăpâni și ți-e rușine că plângi ca prostul." Construcția povestirii este mai complexă decât rezultă din aceste citate: fotografia examinată de Ana face parte dintr-un fel de fotoreportaj prin care se sugerează o mecanică a relației amoroase, lipsită de orice poezie. Dar obsedantă pentru cititor rămâne prezența
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
așa-numiții, cu un termen modern, teroriști, - haiduci altădată, cavaleri ai nopții, ori zilei, răzbunători de toate felurile. Basmele situează, în general, pe terorist când se bate pentru binele tuturor cu mijloace omenești deasupra eroilor populari de toate categoriile. Ca prostul prefăcut, însă isteț pe termen lung și cu aderenți înfocați; ca naivul dezarmat în aparență, dar al cărui exemplu de viață, comic uneori, atrage pe toată lumea; ca fiul de împărat urgisit de maică-sa mașteră și pe care un complot
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
în legătură cu atribuțiile instituțiilor statului, dăm răspunsuri atât de tembele?... De ce unii dintre noi năvălesc în capitală să răstoarne guverne și să-i "pedepsească" pe intelectuali cu bâte preistorice?... Dacă suntem atât de deștepți și civilizați, atunci de ce suntem atât de proști și sălbatici? * Pentru că nu vrem sau nu putem să înțelegem că "acum" trebuie să flecărim cu măsură și să muncim mai bine și mai mult, infinit mai mult decât "înainte"; mai exact, trebuie să muncim la fel de bine și de mult
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
despre păduri" și cu informația că Andrea De Carlo contribuie la campania Greenpeace Scriitori în folosul pădurilor, drept care volumul a apărut pe hîrtie reciclată. În schimb, tonul sec al unuia ce lasă impresia (nu întotdeuna și certitudinea) că "face pe prostul" izbește de la primele rînduri în romanul Paolei Mastrocola, O barcă în pădure (Una barca nel bosco, Ugo Guanda, Editore, Parma, ajunsă la a șasea ediție în octombrie 2004), cîștigătoare a două premii: Campiello și Alassio Centolibri - Un autore per l
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
o asemenea modalitate de interogare, e mult prea laconic și expeditiv. De reținut declarația că ar vrea să trăiască la...Brașov (p. 31), dar și mărturisirea că-i plac matematicile și muzica, Beethoven fiind compozitorul favorit; îi e frică "de proștii răi" și iubește "călătoria cu tovarăși deștepți și veseli" (p. 31-34). Caragiale însuși, pasionat om de presă care se recomanda "publicist român", va adopta în scurt timp interviul ca modalitate de explorare a actualității și va fi mirat în 1897
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]