266 matches
-
o iubită. — Un logodnic și o logodnică. Un viitor soț și o viitoare soție. —Și mai ce? — Doi îndrăgostiți care se iubesc la nebunie, care se vor căsători, vor avea copii, vor trăi fericiți... Până vor da colțul. Hi! Hi! Prostuțo, până la adânci bătrâneți. Mergând veseli, glumind, râzând, sărind, ies din parc îndreptându-se spre mașină. Matei o conduce acasă amintindu-i că a doua zi vor merge să comande verighetele, după ce el iese de la serviciu. Ajungând acasă, Cecilia a fost
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
scump pe nevăzute. Crezuse că face o afacere. Acum agenția avea să rămână cu vechile păpuși de cârpe pentru încă un an. Agenția n-avea ce face, și păpușile astea trebuiau distruse. Și directoarea Sedlak i-a zis: — Nu fi prostuță. Și-a trecut degetele prin părul blond al fetiței, spunând: Nu-i nici o problemă. Spunând: Le putem folosi pe astea. Dar păpușile, a spus Cora, erau prea adevărate. Și directoarea a zis: — Sunt din cauciuc. Silicon, a zis Cora. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
băutura. Fetele erau din comună, erau ele vrăjite și veneau de ne vrăjeau pe noi. Toată ziua munceau la sapă și sâmbătă seara când ieșeau și ele trebuiau să-și dea în petec. Și-o puneau până la capăt. Sunt mai prostuțe. Cu o bomboană faci toată comuna și dup-aia tot tu mănânci bomboana. (Reporterul râde cu gura până la urechi.) Ce, le luam în căsătorie, o luam la o noapte. Mă mai iubeau și ele, dar nu puteam eu, eram azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
deoarece nu Înțelegea legătura dintre Keiko Kataoka, camera de hotel și vagabondul pe care-l Întâlnea după un an, și mai ales nu Înțelegea care era rolul ei În toată povestea. Prin felul Împiedicat de a vorbi al unei studente prostuțe Încerca să ascundă tocmai această crispare, precum și buna creștere și propria-i forță. Era suficient de puternică pentru a-și dori să afle ce efect aveau drogurile și În ce fel urmau să modifice relațiile dintre ei trei. — Ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prezență de spirit de invidiat. — Trebuia să fac ceva. Îi zâmbesc ușor stresată. Și, drept rezultat, ți-au mărit salariul. Minunat. În clipa în care zâmbește, îi apar riduri de laba gâștii în jurul ochilor. Trish Geiger e o femeie tare prostuță. Îmi place de ea, spun, cuprinsă brusc de loialitate. — Și mie. Iris încuviințează din cap. S-a purtat foarte frumos cu Nathaniel. Dar nu se poate să nu fi observat că nu stă prea bine la capitolul inteligență. O spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de jos. Pereții se zguduie, literalmente. Aud iarăși bang-ul inconfundabil iscat de contactul violent dintre tigaia doamnei Jim și țeasta victimei sale și îmi vin în fire, hotărând că e cazul să nu mă mai port ca o fetiță prostuță. Mă desprind din îmbrățișarea lui Daisy și pășesc nesigură și atentă în hol. Am avut dreptate: sunt în baia de jos. Doamna Jim a pătruns prin fereastra spartă în prealabil cu tigaia și toată podeaua e plină de cioburi. Finn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
holuri că era o mare atracție acolo, chiar dacă nimeni nu putea spune exact ce. Până am ajuns, am discutat diferite nimicuri, care nu aveau nici o importanță, dar care pentru noi însemna un mare lucru. Abia acum mi-am amintit! Ce prostuță sunt! M-am uitat contrariat la ea. Trebuie să plec, spuse când ajunsesem în dreptul ușilor cantinei. Sunt așteptată de Sarah la noua infirmerie. Noua infirmerie? făcui mirat. Unde e asta? Unde ați stabilit voi ieri. Să treci pe acolo dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ridică din umeri. Dacă crezi ... Îmi pare rău, zise ea. El o sărută ușor. — Fă ce crezi tu că e mai bine. Gail oftă. — Ai dreptate, zise ea. Mă port prostește. Se strecură înapoi sub cuverturi. — Spune-mi că sunt prostuță. Te rog. Capitolul 33 Brad Gordon închise televizorul și strigă: — E deschis. Intră. Era amiază. Stătea lungit, în apartamentul lui de la etajul trei, din Sherman Oaks, urmărind meciul și așteptându-l pe tipul care livra pizza. Dar, spre surprinderea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nimic altceva În jur. Oare chiar n-a observat cât de În vârstă e el ? — Așa, zic și eu. Îmi dreg glasul. Și... ăă... am uitat. Unde ai spus că v-ați Întâlnit ? — Hai că-ți aduci aminte, nu fi prostuță ! spune Katie, pe tonul cu care cerți un copil. Nu-ți amintești, tu ai fost cea care mi-a sugerat să mănânc de prânz În altă parte decât de obicei. Ei, și am găsit locul ăsta ușor ciudat, ascuns pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
e compania ta și decizia ta și aveai tot dreptul să hotărăști cum vrei. Dar te rog nu Încerca să spui că nu s-a Întâmplat, fiindcă s-a Întâmplat. — Emma ! spune Kerry, izbucnind În râs și luându-mi mâna. Prostuțo ! Habar n-am avut ! Dacă aș fi știut că e important... Dacă ar fi știut că e important ? Cum să nu știe că e important ? Îmi smulg mâna și mă uit adânc În ochii ei. Rana și umilința de altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
la telefon. — Am aflat totul ! spune victorioasă. Știu, știu, sunt o fată de aur, nu știi ce te-ai fi făcut fără mine... — Poftim ? Mă trece un fior de alarmă. Jemima, despre ce vorbești ? — Despre răzbunarea ta pe Jack Harper, prostuțo ! Dacă te-am văzut că stai ca o fraieră și o neajutorată, am luat situația În mâinile mele. O clipă, rămân Încremenită. — Ăă, Jack... scuză-mă o clipă, te rog. Îi trag un zâmbet cât pot de vesel. Trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a trebuit să-i ia un interviu unei femei care din nefericire avea un derbedeu băiat în vârstă de treisprezece ani dependent de droguri, și a încercat să scoată de la ea povestea felului în care l-a crescut. Biata gospodină prostuță a început prin a-i răspunde simplu la întrebări, numai prin da sau nu, incredibil de intimidată acest ziarist înalt, arătos și bun de gură. De fapt, nu ar fi contat nici dacă Ben ar fi fost scund, gras sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
parte de tot ce-ți dorești. ― Mmm, murmură ea. Un inel de logodnă cu diamant de opt carate și Nick Maxwell. Viața mea este perfectă. Sunt șocată. ― Vrei să spui că ți-a dat un inel de logodnă? ― Nu fi prostuță. Doar îmi plănuiam viitorul. Râd. ― Uite, convorbirea asta mă costă o avere, și trebuie să vorbesc cu redactorul-șef. Vrei să-mi faci legătura? ― Succes, spune ea, trimițându-mi pupici. Toate bune. ― Și cum e pământul la Hollywood? izbucnește redactorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
numai fiindcă mama ți-a spus să pleci și să nu te mai întorci niciodată? s-a străduit Helen să priceapă. Presupun că da, am spus eu ridicând din umeri, jenată de cât de pueril suna totul. —Lașă mică și prostuță ce ești, m-a gratulat ea cu blândețe. Spune-i să se ducă dracului. Eu așa îi zic de fiecare dată. Sau întreab-o cine-o să aibă grijă de ea la bătrânețe. — Eu nu sunt ca tine, i-am atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să mă duc singură. Am sunat-o pe Nola și, dezgustată, i-am povestit despre recăderea în păcat. Nola nu m-a certat. Ca și în cele două dăți când venise la Cloisters, a fost foarte drăguță, deși poate puțin prostuță. Curând am aflat că așa era Nola: foarte drăguță, dar puțin prostuță. Mi-a spus că poate că avusesem nevoie să cad din nou în păcat, ca să-mi dau seama că nu mai voiam asta. Explicația era cam complicată, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am povestit despre recăderea în păcat. Nola nu m-a certat. Ca și în cele două dăți când venise la Cloisters, a fost foarte drăguță, deși poate puțin prostuță. Curând am aflat că așa era Nola: foarte drăguță, dar puțin prostuță. Mi-a spus că poate că avusesem nevoie să cad din nou în păcat, ca să-mi dau seama că nu mai voiam asta. Explicația era cam complicată, dar atâta timp cât nimeni nu arunca în mine cu pietre, eram fericită s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
italieni în costume din Campagna, stând în diferite atitudini pe treptele unei biserici romane. — Asta faci acum? l-am întrebat. — Da. Îmi desenez modelele și aici la fel de bine ca și la Roma. Nu vi se pare frumos? întrebă dna Stroeve. — Prostuța asta de nevastă-mea mă socotește un mare artist, spuse el. Râsul lui cu aerul de scuză nu-i ascundea deloc plăcerea pe care o simțea. Ochii lui zăboviră asupra tabloului. Era ciudat că simțul său critic, atât de exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
toți dracii! Puțin îmi pasă! Păcat de atâta osteneală!" Eram așa de înfuriat că tare aș fi avut poftă să dau buzna în camera ei, s-o zgâlțâi de umeri și să-i arunc disprețuitor, în față: " Ce crezi tu, prostuțo, mult o să mă joci tontoroiul? Nu ți se pare că ai întrecut măsura? Mai vezi de altul!" Tocmai atunci a venit Rița să facă curat prin odaie. ― Ieși afară! m-am rățoit la ea. Biata slujnică speriată o rupse la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pentru numele lui Dumnezeu, spune, ce ți-am făcut, cu ce am greșit față de tine? În clipa aceea, într-o fulgerare a minții, avui pricina supărării cu o claritate desăvârșită. ― Aimée, ești geloasă? Crezi că mă uit la Veverița? Ah, prostuță mică, de ce te cobori atît? Nu te-aș da pe o sută de veverițe. Ea începu să plângă și se cuibări la pieptul meu. Am înlănțuit-o cu brațele, am strîns-o, am mîngîiat-o, am sărutat-o... Noroc că pe stradă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în mintea lui Bull pe când privea noaptea suburbană. Numai că era tot un eufemism, la fel ca ideea de cină; merita, deci, ceva mai bun? Și, în definitiv, de ce era el așa de interesat de Juniper? Sincer vorbind, era cam prostuță, cu capriciile ei fanatice și clișeele de mâna a doua care-i serveau drept filozofie. Bull știa că avusese alți bărbați, numeroși alți bărbați, probabil și femei. Simțea asta din felul în care pielea ei fină se înăsprea pe când își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Antium. „Să fie închiși acolo, numai ei doi, fără alte distracții“, se gândise Tiberius; iar Silanus, după ce duse acolo toate bogățiile posibile, o trimise pe doica miresei copile să stea cu ei în zilele acelea delicate. Tânăra mireasă era cam prostuță și fragilă, nici măcar foarte frumoasă. Doica ei îi făcuse nenumărate recomandări. Iar când ușile fură închise solemn, mulți făcură glume pe seama primei nopți de dragoste a fetei de paisprezece ani, speriată și lipsită de experiență, și a tânărului confuz, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu un instrument lipit de abdomenul ei umflat, ascultase pulsul vieții aceleia noi, egoiste, care încerca să se elibereze. Ea muri în timp ce Gajus privea cum noaptea aluneca încet din cer în mare: în acea clipă, acea animula a ei, mică, prostuță, nevinovată, se prăbușea în întuneric. Ce zei aveau să o întâmpine și să o ducă de mână, așa cum spuneau preoții, ajutând-o să străbată înspăimântătorul râu subteran, până pe malul celălalt? Clătină din cap: în întunericul acela nu existau râuri, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mașinile în goană, de parcă ar fi încercat să agațe niște călători care așteptau să treacă Styxul. Toate trei - o brunetă vorbăreață din Liverpool care fusese peste tot și făcuse tot ce se putea face sub soare; o blondă timidă și prostuță, care-i plăcea în mod evident lui Catherine, judecând după felul cum deseori mi-o arăta; și o femeie mai bătrână, cu chip obosit și sâni grei care lucrase cândva la o benzinărie de pe Western Avenue - păreau să formeze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
meu alergând și cum am căzut fizic, el m-a ajuns și m-a prins de brațe, luându-mi chipul apoi între palmele sale, ce senzație!, pe urmă s-a uitat direct în ochii mei, ce verde! și a icnit: Prostuțo! Apoi a râs. Eu deja începusem să plâng de ciudă, dar și de rușinea pe care am suportat-o, declarându-mi dragostea secretă față de el. Te iubesc! Mi-a șoptit ușor la ureche, în încercarea sa de a mă îmbrățișa
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ele puteam să dibuim din timp ce mișcări plănuiau Curistul și Părințelul, m-am supus, ca să ne iasă bine planul, odiosule, gata cu palavrele, n-avea pic de inimă, nu mai știa ce să creadă, Dendé, mă întreb dacă era prostuță sau doar naivă. — Blestemată revoluție, dom’ Roja, că nici n-a început încă, că n-a fost nimic, nici spontană, nici lovitură de stat, nici film artistic, au murit degeaba, în cine să mai ai încredere? Baliverne, vrăjeală, scîrnă, Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]