556 matches
-
fac, după părerea lor, copiii bogaților, studenții. Aceștia le oferă modelele vii de urmat. Și deoarece acei copii, „cei mai săraci dintre săraci”, sunt efectiv vagabonzi și nu au un cămin al lor, li se pare, evident, foarte comodă viața protestatară, prin urmare își însușesc - siliți de nevoie-, comportamente care devin imediat neautenticitate. Părul lung, mânia, drogurile. Le amestecă pe toate: și încă o dată, adevăratele obiecte ale urii rasiste a tradiționaliștilor sunt chiar ei. În același timp cu apariția acestor noi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
prin condamnarea intervenției sovietice a deviat de la politica externă sovietică. După acest moment, amenințarea sovietică este pretextul pentru Înăsprirea cenzurii, Întrucît orice cuvînt nelalocul lui i-ar putea deranja pe sovietici, care ar putea interveni cu armata. Prin urmare, tinerii protestatari Își pierd vehemența, devenind „o nouă gardă a compromisului”, și „din această tulburare a apelor reapar și vechii staliniști care Încearcă o operație de reîngheț, la rîndul ei Împotmolită În confuzia generală” (p. 12). Încercînd să răspundă la Întrebarea dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
multe dintre cele publicate ulterior de M. proiectează, cu o reală forță de sugestie, pitorescul Brăilei, farmecul peisajului dunărean, atmosfera bălților și a Deltei, nostalgia corăbiilor de odinioară (Romanța corăbiilor vagabonde) etc. Registrul liric este nuanțat, cu ecouri simboliste, intervenții protestatare și incursiuni în argoul orașului de la porțile Orientului. În volumul Distanța dintre mine și un iepure (1983), îndeosebi în ciclurile Dreptul la aer și Invocație în noaptea de Sânziene sau Vocea speranței, dedicate lui Jacques Cousteau și fiului său Philippe
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul. Poezia lui Mihai Eminescu e prețuită pentru frumusețea formei, însă criticul se arată sensibil în primul rând la latura ei protestatară, de revoltă și critică socială. Mai puțin înclinat spre analiză, I.-R. s-a angajat într-o critică de conținut, cu temeiuri etice și sociologice, exegezele lui dominate de spirit partizan dezvăluind o vocație de ideolog. SCRIERI: Scrieri literare, pref.
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
formă de supraviețuire și de salvare pe cont propriu, decât un semn de maturitate. Așa se explică faptul că reprezentanții acestei categorii a intelighenției au preferat un elitism sui-generis, separat de problematica tragică a societății. În consecință, ecoul puținelor voci protestatare a fost modest, nereverberând decât vag în societate. Lipsa abordării tragice, de tip Adam Michnik ori Václav Havel, nu poate fi • Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, București, Ed. Anima, 1990. • Etienne de la Boétie, Discours de la servitude volontaire, Paris, 1983; apud
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
FĂCLIA, revistă apărută la Galați, lunar, între 24 august 1935 și 9 ianuarie 1936, editată de un comitet condus de avocatul I. E. Vasiliu. Primele numere poartă ștampila CENZURAT, din cauza materialelor protestatare cu o vădită tendință de stânga. Literatura se rezumă la poeziile lui Aron Cotruș (Pătru Opincă), Emilian Bâcov și Pavel Prundu. Semnificative sunt omagierea lui Romain Rolland la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani și necrologul Henri Barbusse. Articolul lui
FACLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286933_a_288262]
-
întreagă, trup din trupul nostru. Pentru alții ea reprezintă doar ambiții istorice sau castele feudale zidite din truda generoasă de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființă sau neființă.” Majoritatea articolelor și contribuțiilor literare au un caracter protestatar și combativ. Versurile sunt semnate de N. I. Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T.
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
iar a doua între 22 ianuarie și 19 martie 1895. Scoasă în urma răscoalelor țărănești din primăvara anului 1888, publicația poartă subtitlul „Organul claselor muncitoare” și este redactată de N. Armășescu. Se tipăresc în fiecare număr versuri cu caracter militant și protestatar și articole critice îndreptate împotriva celor socotiți vinovați de situația țărănimii. Este reprodusă Odă la boieri de B.P. Hasdeu. Colaborează Al. Macedonski, cu o variantă a poeziei Odă la condeiul meu, apărută pentru prima dată la „Oltul” (în 1874), Carol
GLASULTARANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287296_a_288625]
-
moartea), ci și în imagini, în construcții sintactice, în versificație. Poezia socială este și ea frecventată cu perseverență, avându-și, desigur, punctul de plecare în condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
literar românesc contemporan. Fără un articol-program propriu-zis, intențiile și atitudinea revistei se relevă totuși de la primul număr: L. tinde să reprezinte, într-o formă sau alta, întreaga mișcare literară românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
componenta socială a ei reprezintă punctul de afinitate al poeziei Marianei Marin cu poeții germani din România. Pentru Mariana Marin România comunistă a începutului de deceniu optzeci e spațiul unei realități torturante. De aceea poezia autoarei e, subtil sau direct, protestatară. A scrie poezie protestatară la începutul anilor '80 era un act de curaj. A dori să o vezi publicată era inconștiență." O istorie a literaturii protestatare va trebui scrisă din perspectiva celor care n-au trăit acea epocă și care
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
reprezintă punctul de afinitate al poeziei Marianei Marin cu poeții germani din România. Pentru Mariana Marin România comunistă a începutului de deceniu optzeci e spațiul unei realități torturante. De aceea poezia autoarei e, subtil sau direct, protestatară. A scrie poezie protestatară la începutul anilor '80 era un act de curaj. A dori să o vezi publicată era inconștiență." O istorie a literaturii protestatare va trebui scrisă din perspectiva celor care n-au trăit acea epocă și care nu au experiența de
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
optzeci e spațiul unei realități torturante. De aceea poezia autoarei e, subtil sau direct, protestatară. A scrie poezie protestatară la începutul anilor '80 era un act de curaj. A dori să o vezi publicată era inconștiență." O istorie a literaturii protestatare va trebui scrisă din perspectiva celor care n-au trăit acea epocă și care nu au experiența de cititori ai epocii comuniste. Surpriza va fi probabil majoră, pentru că sita percepției actuale e mult mai deasă și mult mai puține proteste
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
de familie în cele două volume. Aici apare și poezia în care Mariana Marin își arată recunoștința față de poeții germani. Nu e atît o recunoștință literară, cît una morală. Sensul civismului se vede acum cu adevărat și definitorii pentru atitudinea protestatară a poetei rămîn versurile: ""Ceea ce sînt" ar fi deschis prea tîrziu ochii/ spre "Ceea ce sîntem"". Aceste două sintagme vor tăia probabil în două cîndva, dintr-o anumită perspectivă, literatura română sub comunism. De-o parte vor fi scriitorii, admirabili poate
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
versurile din cartea de debut a lui Ș. condamnă egoismul și nepăsarea contemporanilor și pledează pentru încrederea într-o renaștere a neamului. Sunt evocați Ștefan cel Mare, Heliade („nemuritorul”), Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei în versuri, București, 1883
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
fiului rătăcitor este o temă de Psihologie Morală, care are la baza ei unul din principalele motive ale religiei și eticii creștine: relația tată - fiu. Din punctul de vedere al psihanalizei, relația tată - fiu este normată de situația oedipiană. Explozia protestatară, ca dorință de eliberare a fiului de sub autoritatea tatălui, este explicată de psihanaliză prin actul de negare de către fiu, a tatălui, ieșirea acestuia de sub autoritatea paternă, care se Încheie cu identificarea fiului cu tatăl. Este o Împlinire a fantasmelor și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
O undă de lirism, datorată tristeții resemnate în fața veșniciei, străbate Elegia frunzelor, dar S. rămâne, în genere, conceptual în poezie. Problematica țărănească și antimonarhică din versurile (unele în forma baladei și cântecului) pe care el le numea „populare”, ținuta lor protestatară anunță lirica de la „Contemporanul”. Mai interesant decât poetul este autorul dramatic. În Studii asupra teatrului, publicate în „Foaia Societății «Românismul»”, S. era adeptul unui teatru românesc, în care omul simplu să apară după „tipul și caracterul său”, și recomanda istoria
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
francofon. Treptat, alături de literatura originală reprodusă din alte periodice - Tudor Arghezi, Inscripție pe o casă de țară, Panait Cerna, Iisus -, în sumar își fac loc câțiva poeți socialiști ai momentului: I. Broșu, G. Spina, I. Schreiber, precum și autori de articole protestatare. Ultimele numere, aproape în întregime acaparate de ecourile sinuciderii lui A. Steuerman-Rodion, conțin articole pe această temă semnate de Ion Alexis, I. Schreiber, I. Peltz. Alți colaboratori: Demostene Botez, Enric Furtună, Eugen Relgis, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda), Leon Leoneanu, C. R
SCANTEIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
felul acesta, igiena mintală devine o acțiune socială importantă, ale cărei rezultate vor fi asigurate prin instituționalizarea ei. Trebuie însă evitată, prin această „instituționalizare” a igienei mintale în sfera socialului, acțiunea de „psihiatrizare a societății”. Aceasta ar putea stârni reacții protestatare din partea societății, a instituțiilor și a comunității de indivizi. Din acest motiv, trebuie construită o strategie care să aibă ca punct de plecare o metodologie fundamentată pe o pregătire prealabilă a comunității de indivizi, în următoarele privințe: sensibilizarea populației la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va căuta, pe cât posibil, ca „schimbările sociale” să fie introduse treptat, ținute sub control riguros, permanent, pentru a se putea preveni în felul acesta „șocul schimbării”, situațiile conflictuale, situațiile cu caracter psihotraumatizant pentru starea de sănătate mintală colectivă, nevrozele, conduitele protestatare, de refugiu, actele antisociale etc. d) În acțiunea de igienă mintală, un rol esențial revine instituțiilor sociale și mass-mediei. Acestea vor avea rolul de „introducere treptată” a schimbărilor sociale, care trebuiesc percepute ca „reforme” pozitive menite să reflecte expresia progresului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modern este singur, sărac spiritual, neliniștit sufletește până la angoasă, lipsit de criterii valorice, trăind în izolare. El va deveni treptat o „personalitate nevrotică”, care fie se va retrage din fața schimbărilor sociale (izolare, însingurare, refugiu), fie va adopta atitudini și conduite protestatare, fie își va construi sub-grupe de refugiu. În toate cazurile, însă, cultura formelor fără conținut, ca rezultat al declinului educației (antimodele, modele negative, anticultură etc.), al manipulării prin mass-media, și dependența de formele de civilizație materială vor schimba în cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției între indivizi și grupuri, în care toți sunt antrenați și de la care nu te poți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot distinge următoarele tipuri de tulburări psihice: - reacții dominante de panică; - reacții paranoide; - stări de agresivitate și querulență; - depresii; - suicid și automutilări; - reacții de simulare; - stări de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus enumerate, mai pot apărea manifestări de tip protestatar, în scopul obținerii unor „beneficii”, cum ar fi: automutilările, greva foamei, refuzul de a se supune regulamentelor, tentativele de evadare etc. Reacțiile patologice sau psihozele carcerale recunosc drept cauză factorii de risc morbigenetic generați de situația de claustrare penitenciară. Rolul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]