383 matches
-
cărții lui Negrici e unul singur: "nu trebuie să ne credem mai mari decît suntem". Și, chiar dacă nu-i împărătășesc opiniile, e bine ca astfel de cărți să apară. Ne mai lecuiesc de false entuziasme și de false resurecții ale protocronismului românesc." Ioana Pârvulescu despre romanul Cu inima smulsă din piept (Ed. Humanitas) de Radu Paraschivescu "Radu Paraschivescu are privilegiul de a fi talentat în mai multe domenii. Poate fi scriitor, gazetar, traducător sau editor, și de fiecare dată e la fel de
Cartea anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7838_a_9163]
-
purta masca unui dramatic simulant. Să nu subapreciem sagacitatea acestui spirit speculativ de mari al-titudini, să nu ni-l închipuim opacizat în impactul cu realul epocal ostil. }inînd seama de substanțialele sale preocupări indigeniste, se cuvine a-l pune în legătură cu protocronismul lansat de Edgar Papu și cu policentrismul (opus occidentalizării atît de neconvenabile ideologilor național-comu-niști) pe care pedala (pînă-n 1989) și un Adrian Marino. E drept, asemenea preocupări erau de dată mai veche, dar asortarea lor cu direcția naționalistă pe care
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
lui Paul Cernat - nu întru totul neașteptată, dar impusă cu pași exacți - e seducătoare, modernă și imposibil de atacat. Întregul eșafodaj omagial care plasa avangarda românească în pole-position-ul celei europene (idee alimentată mai cu seamă în anii de glorie ai protocronismului ceaușist) se clatină. Nu prin negație sau prin răsturnare, nu prin denunț scientist sau prin demitizare brutală, ci prin relativizarea subtextuală a unui "complex periferic" de care au suferit & profitat - în cantități egale - autori ca Ion Vinea, Tristan Tzara, Benjamin
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
nostru nemaifiind dacii, ci tracii. Istoria este făcută exclusiv de domnitori viteji și drepți, niciun amestec din afară nu tulbură glorioasa evoluție spre visul de aur al omenirii, pe cale să se înfăptuiască sub conducerea înțeleaptă a conducătorului iubit. Este vremea protocronismului și a continuității glorioase în care Nicolae Ceaușescu nu mai este (doar) o figură importantă a mișcării muncitorești, ci un erou între eroii neamului, succesorul glorios al lui Burebista, Decebal, Traian, Mircea cel Bătrân (rebotezat "cel Mare"), Ștefan cel Mare
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
teoria chiar și în publicații ale PCR, ceea ce-i dădea legitimitate politică, ea a fost preluată pe scară din ce în ce mai largă găsindu-și ca instrument predilect de propagandă revista de tristă amintire Săptămâna. Paralel, s-a lansat o nouă teorie, a protocronismului conform căreia în domeniul culturii românii au inventat totul și s-au dezvoltat fără să fi suferit vreo influență. Pe aceeași linie se situează și teoria despre "scriitorii străromâni". Și pentru a vedea exact cărui tipar de gândire îi aparțin
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
spre Moscova, centrul de comandă al tuturor comuniștilor: Soljenițîn arată cum spre finalul vieții Stalin "a făcut un oribil viraj spre o înfumurare națională fără margini, prezentându-i pe ruși ca fiind primii care au făcut toate descoperirile"! La noi protocronismul rus, dominant în anii cincizeci, a fost înlocuit de protocronismul autohton: "patrioți români" au mutat în plan național spiritul lui I.V. Stalin! Dar cât de patriot român poate fi cineva configurat definitiv de mentalitatea stalinistă? Dacă asemenea teorii ar fi
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
cum spre finalul vieții Stalin "a făcut un oribil viraj spre o înfumurare națională fără margini, prezentându-i pe ruși ca fiind primii care au făcut toate descoperirile"! La noi protocronismul rus, dominant în anii cincizeci, a fost înlocuit de protocronismul autohton: "patrioți români" au mutat în plan național spiritul lui I.V. Stalin! Dar cât de patriot român poate fi cineva configurat definitiv de mentalitatea stalinistă? Dacă asemenea teorii ar fi simple elucubrații, reacția firească ar fi râsul homeric. Din nefericire
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
râsul homeric. Din nefericire ele sunt expresia unei tendințe extrem de periculoase pentru evoluția națională, tendință care s-a manifestat și în perioada interbelică, combătută atunci de personalități asemenea unui Eugen Lovinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu. A afirma originea noastră geto-dacică, protocronismul românesc, înseamnă a fi adeptul izolării noastre de lumea civilizată, europeană; a susține împreună cu cronicarul că "de la Râm ne tragem", a afirma fără reticențe dezvoltarea culturii române primind importante influențe, ceea ce este un fapt absolut normal, căci o cultură nu
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Sunt invocate apoi scrierile patristice din epoca străromână, începând cu Ulfila, episcopul goților, și continuând cu Nicetas de Remesiana, Ioan Cassianus și Dionisie Exiguus. Un subcapitol se ocupă de fondul autohton și de conștiința romanității, altul de "ipoteza pelasgo-geto-dacă sau protocronismul absolut", pentru a încheia explorarea rădăcinilor ancenstrale cu "folclorul ca factor de coeziune". E puțin cam mult, deși istoricul își manifestă o anumită reticență. Supralicitarea originilor intră însă în orice program tradiționalist. S-ar părea că Ion Rotaru își începe
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
S-ar părea că Ion Rotaru își începe istoria literaturii deghizat în Ion Gheorghe. Deși Ion Rotaru nu e protocronist decât în declarații confuze și derutante de conveniență. O spusese destul de alambicat, în 1987, în postfața volumului din prima versiune: "protocronismul este, la urma urmei, o variantă - ce-i dreptul întoarsă, cumva ciudată - un efect al propensiunii sincroniste, un soi de bovarism ce ar putea fi înțeles, la originile lui, dacă privim fenomenul cu seriozitate și nu după vorba lui Camil
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
în literatura română precedențe ale Renașterii și Barocului numai de dragul de a ne sincroniza retrospectiv, apreciind că "protocroniștii noștri par a sări dincolo de cal", anulând specificul evului mediu românesc. Se întreabă în 1987, intrigat de această extindere naționalistă, revendicativă, a protocronismului înspre origini: "De unde își vor mai lua materie protocroniștii noștri? Iată o întrebare! Ei au mers totuși și mai departe, mai adânc în afundul timpului, până la străromâni care, se înțelege și se vede, n-au scris cărțile lor patristice în
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
a viziunii. Aduși în timpuri mai recente, autori de felul lui Alecsandri își pierd cu totul dimensiunea istorică. Devenit contemporanul nostru, poetul de la Mircești nu-și mai este, sieși, contemporan. Minus elementul ideologic, fondul problemei e același ca în cazul protocronismului, care n-a putut oferi, cu tot paseismul său halucinant, nici o istorie coerentă. Să nu fim, totuși, prea radicali. Ce e de salvat din această metodă ŕ rebours, Manolescu salvează. De altminteri, procedeul fiind călinescian, nici nu l-ar fi
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
condamnat la oralitatea măruntă, nici din elogiul cu osatură falsificată nu se poate deduce o istorie creditabilă, adică o structură conceptuală demnă de memoria colectivă. Cu asemenea premise, încremenirea în iluzii ar deveni, la scară globală, o regretabilă pastișă a protocronismului. Iar decența culturală s-ar reduce din păcate, pe scara individului, la eliminarea, cu bună-credință, a privatului. Adică la a fi nevoit să exprimi ceea ce crezi fără a negocia cu suma diversă de verdicte prealabile de care, în intimitate, dispui
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
său de a gândi. Se află aici firul ascuns al unei polemici cu Blaga. Germanilor Frobenius, Riegl și Spengler ai lui Blaga, Dan Botta le contrapune pe românii Cantemir, Conta și Pârvan, filosofii noștri, le-am putea zice "protocronici", dacă protocronismul ar fi fost inventat. Fără îndoială că din această comparație a precursorilor, rezultă un accent ce nu trebuie neglijat: Dan Botta se consideră mai naționalist decât Blaga, pentru că se revendică de la o filieră internă, iar această competiție a mândriilor naționale
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
două, pe tot parcursul celor 90 de ani cîți ar număra în 2001 breasla autohtonă, dacă și-ar conștientiza propriul traseu (basmul cu "centenarul filmului românesc", celebrat cu tam-tam încă de acum cinci ani, a fost isprava de vîrf a protocronismului remanent și tutelar). În primii ani 40, cînd Ion I. Cantacuzino a preluat conducerea Oficiului Național Cinematografic - funcție în care a rezistat mai puțin de doi ani, nici măcar pînă la premiera din 1943 cu O noapte furtunoasă de Jean Georgescu
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
În schimb, din mult mai numeroasele lucruri care-i "displac" mi-aș însuși aproape întreaga listă, cu câteva accente suplimentare pe stări, ființe, concepte și situații care, într-advăr, îmi fac și mie rău: despărțirile, gândacii, prostia, afectarea, frigul, bărbații blegi, protocronismul, durerile de cap, berea caldă, isteria (altora!) Ca o ciudățenie (și, după cum vom vedea, soarta a știut să se răzbune!), între lucrurile înșirate de Nicolae Manolescu la categoria celor "care-i displac" sunt trecuți și "copiii mici". Am fost frapat
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]
-
deja dispunea i-ar fi dat forța să lupte pentru valori, pentru democratizare, pentru sprijinirea tinerilor, aliindu- se cu Marin Preda, cu M.R. Paraschivescu, cu Jebeleanu, cu Stancu, cu Baconsky. Solidar cu aceștia și cu tinerii s-ar fi împotrivit protocronismului oficializat. Cu el aici, revoluția culturală de după 1971 poate că nici nu s-ar fi produs. Dar istoria contrafactuală e numai un joc, o pură speculație și, până la urmă, o pierdere de timp.
Cazul Petru Dumitriu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4806_a_6131]
-
plan ale intelighenției noastre, când n-au avut curajul să tempereze asemenea triviale manifestări, au dat parcă și mai multă apă la moară politrucilor apărători ai virtuților neamului, alimentând cultul strămoșilor și al poetului național cu acea nesimțită invenție numită protocronism." - p. 11, coloana 1). Sau, dacă nu protocronism, măcar imaginea unui "monstru cultural", genial în toate domeniile cunoașterii umane, imagine de atâtea ori respinsă, probabil pe bună dreptate, de intervențiile din presa de după 1990?! O altă problemă este aceea a
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
curajul să tempereze asemenea triviale manifestări, au dat parcă și mai multă apă la moară politrucilor apărători ai virtuților neamului, alimentând cultul strămoșilor și al poetului național cu acea nesimțită invenție numită protocronism." - p. 11, coloana 1). Sau, dacă nu protocronism, măcar imaginea unui "monstru cultural", genial în toate domeniile cunoașterii umane, imagine de atâtea ori respinsă, probabil pe bună dreptate, de intervențiile din presa de după 1990?! O altă problemă este aceea a clișeelor care au însoțit (și vor mai însoți
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
amănunțite, egoiste în note până a nu lăsa altuia bucuria unui adaos.” Splendidul portret pe care i-l face G. Călinescu lui Nicolae Iorga, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, nu este deloc encomiastic. Fără să facem, Doamne ferește!, protocronism, astăzi ne este mai limpede decât în 1941 că geniul lui Iorga a intuit, cu ani și chiar decenii mai devreme, câteva dintre direcțiile noii istoriografii, ce va apărea în siajul școlii de la Annales. Și nu prin observații fulgurante, ci
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
și meșteșugurile în trecutul românesc). Istoria vieții private, deopotrivă cu studiile de gen, sunt și ele inaugurate, în studiul Viața femeilor în trecutul românesc, din 1910. Vocabula „anticipare” nu este potrivită aici, nu numai din cauza riscului de a cădea în protocronism. Realitatea este că Iorga nu pare a fi avut și conștiința noutății teoretice a acestui tip de istoriografie: în orice caz, nu a revendicat-o, iar construcțiile sale se sprijină pe un alt eșafodaj de idei decât cele ale ucenicilor
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
aceea de la Mangalia de la sfîrșitul deceniului inaugurat de Teze) pentru a se obține, niciodată însă deplin, punerea în practică a prevederilor Tezelor. Ceaușescu a făcut tot posibilul ca să înfrîngă cerbicia scriitorilor. A încurajat, bunăoară, naționalismul cel mai josnic și ridicol, protocronismul, deși acesta se bătea cap în cap cu ideologia comunistă clasică, în speranța de a-și atrage o parte dintre intelectuali. Nici așa n-a reușit. Protocronismul și-a primit replica meritată și cenzura n-a putut, oricîte șicane i-
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
ca să înfrîngă cerbicia scriitorilor. A încurajat, bunăoară, naționalismul cel mai josnic și ridicol, protocronismul, deși acesta se bătea cap în cap cu ideologia comunistă clasică, în speranța de a-și atrage o parte dintre intelectuali. Nici așa n-a reușit. Protocronismul și-a primit replica meritată și cenzura n-a putut, oricîte șicane i-a făcut, s-o împiedice să apară în reviste, în România literară și în altele, pe care d-na Șipoș le socotește acum lipsite de demnitate, lașe
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
nostru, cu care am umplut de fiecare dată formele străine, a fost fondul acela nelatin a cărui revoltă o saluta Blaga în 1921. Fondul acesta ne-a dus spre ce e mai rău în noi, spre tracism, spre dacism, spre protocronism, deci spre toată partea răsăriteană, balcanică a sensibilității și civilizației noastre, spre toată această ortodoxie care ne ține ancorați aici, undeva între Bizanț și Kiev, și de câte ori am vrut să umplem formele cu fondul ăsta au ieșit tensiuni și chiar
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]
-
ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul și celelalte) era greu de prevăzut. Paul Georgescu s-a arătat surprins de motto-ul din E. Lovinescu pus de mine în fruntea monografiei, întrebîndu-se asupra motivelor mele de aprehensiune. Abia cîțiva ani mai tîrziu mi-a dat dreptate. Cît
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]