255 matches
-
sau a celebrei firme de blue jeanși). Pot Înțelege, de asemeni, și componenta morală a cazului, legată de murdarul episod cu G. Călinescu, deși, În cazul celuilalt candidat (M.M., „tânăr energic, ambițios și vanitos”, cum spuneți, dar și cu „ghioaca protocronistă”, ca să utilizez tot cuvintele autorului), omiteți considerentele morale și politice. Într-adevăr, până la urmă, era vorba totuși doar despre competență, criteriul decisiv, nu-i așa?... A fost o clipă de nedorit stop al lecturii, În dialogul cu o carte, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole, pe o linie oarecum protocronistă, „idee” perimată astăzi, dar de mare actualitate în anii ’70-’80. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tradiționalistă, de tipul Nae Ionescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae ș.a., vorbind despre „misiunea românească” și caracterul „tragic, eroic și
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga Înseamnă a fi implicit ceaușist? SÎnt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum avea să se spună În anii 1980, În raport cu tot ceea ce, tocmai Începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură, arhitectură, chiar și rețeaua mediatică, atît de transporturi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
discurs dublu-intenționat”: un enunț, deși folosește un altul, precedent lui și mai prestigios pentru a-l invoca drept autoritate științifică greu de contestat, nu îi pătrunde sensul. Katherine Verdery leagă noțiunea lui Bahtin de practica reeditării clasicilor culturii române de către protocroniști în anii ’70-’80 cu singurul scop al aproprierii genealogice. Introducerea puterii politice în analiza privind sensurile și semnificațiile disciplinei istoriei poate părea irelevantă pentru acele spații geopolitice în care regimul democratic s-a menținut. însă implicarea puterii în istoriografia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
purtătoare de semnificație. în climatul cultural românesc al anilor ’70-’80, etatizarea timpului s-a materializat în protocronism, paradigma oficială a producerii de cunoaștere a regimului Ceaușescu. Dimensiunea timpului și a temporalității din specificul anchetei istorice i-a impulsionat pe protocroniști în a institui o manieră de concepere a timpului istoric, cu accent pus pe timpul primordial al națiunii. Pe de altă parte, etatizarea timpului în România socialistă a însemnat reconfigurarea modului de a imagina timpul istoric. într-un studiu despre etatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alăturare nefericită dacă am pune existențialismul, în special cel heideggerian, ca fiind una dintre sursele de inspirație în conturarea ontologiei naționale în atemporalitatea etnică a ființei naționale. Deși se poate observa folosirea unor cuvinte din registrul unor curente filozofice dragi protocroniștilor în scrierile lor, inserarea acestora, denumită de Katherine Verdery „apropriere genealogică”, în argumentarea propriilor opinii despre cultura națională nu face posibilă stabilirea unei stricte genealogii culturale, cu surse de inspirație în ceea ce s-a produs în Occident. Sintagme ca „ființa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
denumită de Katherine Verdery „apropriere genealogică”, în argumentarea propriilor opinii despre cultura națională nu face posibilă stabilirea unei stricte genealogii culturale, cu surse de inspirație în ceea ce s-a produs în Occident. Sintagme ca „ființa națională”, folosită cu obstinație de protocroniști, sau vehicularea clasicilor, de exemplu „Ființa istorică” a lui Lucian Blaga, nu pot fi puse decât în intenția regimului de a construi un miez doctrinar cultural, care să exercite un capital mare de aderență. Mizeria protocronismului a constat în aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dacă îl invocăm pe Blaga - este reprezentată de spațiul geografic și cultural, „mioritic”, s-a trecut logic la preempțiunea creației culturale și civilizaționale. Deși există și un protocronism al istoricilor români, din multiplele exemple care se pot da din paradigma protocronistă mă voi opri numai asupra unui exemplu care depășește domeniul istoriei. Este vorba despre cazul Zoei Dumitrescu-Bușulenga care îmbină în textele sale analize din literatură, istorie, estetică, artă pentru conturarea specificului românesc. Textele scrise de Dumitrescu-Bușulenga nu se limitează la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noastre ca popor a cunoscut o preponderență deosebită în cadrul culturii române”. Dintre toate personalitățile culturii naționale care populează acest tip de text se detașează numele lui Mihai Eminescu. Acest al doilea exemplu epitomizează relația dintre timp și istorie în viziunea protocronistă a permanenței etnice: “în opera acestui romantic, înverșunat dușman și descompunător al timpului obiectiv, singurul timp consistent, coerent, viu este acela al istoriei naționale, durată în care viața se ipostaziază eroic, cerând implicație și jertfă, și de departe de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei probleme, greutățile de informare se mențin ridicate, mai ales dacă avem `n vedere domeniile conexe istoriei sau „produsele” unor nespecialiști `n domeniu, utile și ele măcar pentru a fi criticate. Utiliz`nd totuși aceste metode, I. Bădescu, unul dintre protocroniști, susținea că „teoria formei fără fond”, elaborată de Maiorescu, poate fi echivalentă ca influență și rol cu ideologia socialistă, `mpăc`ndu-i astfel și pe adepții criticului, și pe comuniștii aflați la putere. Doru George Burlacu, op.cit., p. 261. M. Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
concertul valorilor universale. Naționalismul deșănțat al regimului descoperise în cultura română nu numai expresia unei substanțe etnice, dar și o aiuritoare avangardă în mișcarea spiritului european, o întâietate axiologică și cronologică neconsemnată, ce-i drept, și de alți observatori în afara protocroniștilor de serviciu. Legănarea acestei iluzii nu a fost inocentă decât în punctul de pornire: în filele unui savant ca Edgar Papu, rapid instrumenta lizate de ,bunii români" pentru a falsifica, în interes propriu, datele istoriei. La antipodul teoriilor lui Roller
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
implicându-l pe Eminescu, poetul național, care ar fi formulat gânduri similare; prestigiul poetului este atât de mare, încât mai toate curentele și gânditorii care s-au aplecat asupra destinului românesc caută să și-l revendice ca precursor. Dar numai protocronist nu a fost Eminescu. El era adeptul maiorescianismului și nu putea susține inepții asemenea celor lansate de Edgar Papu și discipolii săi. El avea să spună: "Principiul fundamental al tuturor lucrărilor d-lui Maiorescu este după câte știm noi, naționalitatea
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
anii '60-'70-'80 tocmai această producție posteminesciană își constituise o mască rînjită de crasă simplicitate, o ideologie de grosolană represiune care vrea să legitimeze totalitarismul orwelian întruchipat de cel mai jalnic dictator al istoriei române. Criticii și romancierii mișcării "protocroniste", naționaliștii resentimentului egalitarist din jurul lui Lăncrănjan, Barbu și Păunescu sau de la suplimentul Scînteii tineretului și de la Luceafărul (post 1975) sunt desigur cei care au dat lovitura de grație plauzibilității unui posteminescianism în era modernă, prin scrisul lor mediocru și nociv
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
din Monceau, afară în tufișuri, "au jardin de Virginie" - îmbieri, hohote, drăcii. Orgiile pyrotehnice ale d-nei Lavarimère; trâmbițe, talgere, muzica militară a lui Gébauer și viorile lui Hullin!" Am vorbit despre demistificare și trebuie spus, fără a cădea în extazieri protocroniste, că romanul acesta devansează cu decenii viziunea critică despre Revoluția franceză a unor François Furet sau Jean-François Revel, istoricii contemporani care au văzut în iacobinism originile bolșevismului și ale dictaturilor proletare, cu toate practicile și instituțiile represive pe care le-
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
lămurite încă din capul locului. În primul rînd, sare în ochi punerea postmodernismului în descendența celorlalte două -isme fără a se discuta diferențele fundamentale și bizareria de a fi tratate împreună dincolo de succesiunea strictamente temporală (nu mai punem că tezele protocroniste au fost formulate pînă în 1986). Ar fi fost nevoie cu siguranță de o mică teorie a conceptului de ideologie, căci e evident faptul că între cele trei concepte sunt diferențe enorme. Fiecare caz în parte ar fi cerut lămuririle
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili nici o relație între tradiționalismul și autohtonismul antioccidentalist protocronist și antimodernismul (atît cît e) postmodernist, atunci înseamnă că avem de-a face cu două probleme total diferite. Postmodernismul nu e precum protocronismul izolaționist o politică culturală (sau doar literară) naționalistă (antimodernistă și antisincronistă), primitivă, confuză și aberantă ca orice
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
antisincronistă), primitivă, confuză și aberantă ca orice produs ideatic totalitar, ci un epifenomen cultural complex, dar mai ales universal și globalizant, al postmodernității liberale. M-a pus pe gînduri la un moment dat tot citind aberațiile iresponsabile debitate de zmeii protocroniști faptul că „ei sunt printre noi” în continuare, activi, publică cărți și se bucură chiar de un oarecare prestigiu: Dan Zamfirescu (care, culmea, tocmai și-a republicat Cultura română - sinteză europeană la Editura Litera-Internațional din Chișinău), Mihai Ungheanu (deputat și
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
Brâncuși sau, în 2002, Caragiale. După ce că n-avem prea multe de ținut minte din trecutul nostru cultural, nu sîntem în stare să apărăm de praf nici măcar bruma de valori cu care putem defila. Facem caz de tot felul de tîmpenii protocroniste, ne rățoim la străinii care nu ne cunosc istoria, dar nu ne speriem cînd auzim concetățeni ai noștri că nu știu cine a fost Eminescu - avem aproape două milioane de analfabeți! Nenorocirea e că la noi acești Ani nici măcar nu-și ating scopul
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Are o suprafață de 9.391 ha. Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate, menționați de Ovidiu ca „"Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
bizantine sub numele de „Demnitzikos”, „Dzimnikes” sau „Deziminkos” care apar în cronici chiar mai vechi, din secolul XII. Fiind port la Dunăre, a înflorit că oraș-târg aflat de-a lungul rutelor comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală. O legendă protocronista spune că s-ar fi numit „Zimnidava” încă de pe vremea dacilor, desi lingviștii spun că „Zimnik” este numele zeului slav al iernii, Slavii trecând pe aici Dunărea înghețată spre Imperiul Bizantin. În orice caz, alături de Roșiori de Vede, Zimnicea este
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
sat din componența comunei Lăpuș, fiind de altfel cea mai populată așezare rurală din Țara Lăpușului. Etimologia numelui localității este discutată: din substantivul lăpuș (= *lopus) „brusture” (Telekia speciosa) sau din hidronimul Lăpuș, el însuși putând proveni, fie conform legendei nedemonstrabile protocroniste din latinescul "lapis" (piatră, lespede), fie mai probabil din cuvântul maghiar "lápos" (teren mlăștinos, neted, plat). Satul Lăpuș este situat pe râul Lăpuș, la 12 km distanță de orașul Târgu Lăpuș, în partea de centru-nord a zonei etno-culturale Țara Lăpușului
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
percepută în primul rând ca un cancer al sufletului societăților umane, sau până la angajarea poeziei întru restabilirea adevărului și dreptății poporului în istorie etc. (TGrp, 408). La începutul anilor 1980 Ion Gheorghe, considerat de unii ca fiind membru al grupului protocronist, a fost ținta unei acuzații de plagiat. Publicase versuri traduse din Lao Zi în România literară în 1978 sub nume propriu. Aceleași versuri au fost republicate în volumul „Zicere din ziceri”, de data asta cu indicarea sursei. Dorin Tudoran a
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
În dezvoltarea sa, protocronismul a luat o valență puternic naționalistă, instrumentată politic de regimul Ceaușescu, care promova un trecut idealizat al țării, trecând peste regulile cercetării științifice și recurgând la date și surse îndoielnice, care puteau legitima mai ușor teoriile protocroniste. Este folosit astăzi pentru a desemna această tendință de manieră generală, sensul putându-se extinde asupra unor fenomene similare din alte state. În mediul academic aceeași noțiune este denumită peiorativ și "dacomanie" sau "tracomanie". Lingvistul Dan Alexe o numește "dacopatie
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
o ipotetică cenzură a „științei oficiale” și reclamând dreptul de a-și prezenta părerea și argumentele. Una dintre cauzele des invocate ale fenomenului este legată de un complex de inferioritate specific naționalismului românesc. Una dintre primele expresii ale unei teze protocroniste ar putea fi atribuită lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Savant și pionier al culturii române, cu o operă de valoare incontestabilă în ansamblul său, acesta afirmă într-adevăr în "Etymologicum magnum Romaniae" că dinastiile princiare medievale din Țara Românească și Moldova
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
afirmă într-adevăr în "Etymologicum magnum Romaniae" că dinastiile princiare medievale din Țara Românească și Moldova descindeau dintr-o castă dacică ce își avea originile în vremea lui Burebista. Ideea este reluată astăzi pe numeroase site-uri care vehiculează teze protocroniste. Totuși, un exemplu mult mai edificator este Nicolae Densușianu, ale cărui scrieri sunt grupate în principal în "Dacia preistorică". Acesta prezintă într-o manieră speculativ-vizionară o civilizație pelasgă, originară din spațiul românesc, ce domnește de mai bine de un mileniu
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]