1,438 matches
-
n B → Be + p In acest caz în loc de emisiune de protoni sau neutroni, are loc o emisiune de nuclei mari atomici: Acest fenomen are loc în cazul unei emisiuni intense de protoni, ca de exemplu în cazul fierului când doi protoni colidează simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
neutroni, are loc o emisiune de nuclei mari atomici: Acest fenomen are loc în cazul unei emisiuni intense de protoni, ca de exemplu în cazul fierului când doi protoni colidează simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
ca de exemplu în cazul fierului când doi protoni colidează simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate. l: formula 7 Mai există o posibilitate de transformare a unui proton în neutron prin captare de electroni. Se produce când
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate. l: formula 7 Mai există o posibilitate de transformare a unui proton în neutron prin captare de electroni. Se produce când nucleii atomici, după o dezintegrare, sunt încărcați cu energie mare, radiațiile γ fiind unde electromagnetice de înaltă frecvență. Această emisiune nu produce transformări ale protonilor sau neutronilor nucleari, ci numai în
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
o posibilitate de transformare a unui proton în neutron prin captare de electroni. Se produce când nucleii atomici, după o dezintegrare, sunt încărcați cu energie mare, radiațiile γ fiind unde electromagnetice de înaltă frecvență. Această emisiune nu produce transformări ale protonilor sau neutronilor nucleari, ci numai în cazul emisiilor α și β, ca de exemplu: formula 9 Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
de înaltă frecvență. Această emisiune nu produce transformări ale protonilor sau neutronilor nucleari, ci numai în cazul emisiilor α și β, ca de exemplu: formula 9 Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. U →Th + He Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta (electron sau pozitron) pentru a obține
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. U →Th + He Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și neutroni. Există două tipuri de dezintegrare beta: beta minus (β-) când se emite un electron și beta plus (β+) când se emite un pozitron. La dezintegrarea beta minus se mai emite ș o particulă antineutrino în timp ce la dezintegrarea beta
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
a ajuns la începutul secolului al XX-lea la o imagine a atomilor cu un nucleu dens, punctiform și masiv în jurul căruia „oscilează” electronii. Nucleul atomic însă s-a dovedit mai apoi a fi și el divizibil și conținînd nucleoni (protoni și neutroni). La începutul anilor 1970 s-a demonstrat însă experimental că și nucleonii sunt de fapt compuși, iar componenții lor, botezați „quarcuri” (en: Quark s) de către fizicianul teoretician Murray Gell-Mann, sunt considerați a fi indivizibili, adică particule elementare ca
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
acumula ( sau „condensa”) în aceeași stare cuantică. Quarcurile există in șase feluri : up (u), down (d), strange (s), charm (c), bottom (b) și top (t). Masele lor cresc de la valori mici (quarcul up, doar o a mia parte din masa protonului) până la foarte greu, quarcul top. fiind tot la fel de masiv ca un atom de aur, ceea ce este remarcabil pentru orice particulă elementară. O altă caracteristică tipică a quarcurilor este sarcina electrică fracționară: +2/3 pentru u,c,t și -1/3
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
în SUA—două Tevatroane capabile de astfel de energii înalte și de detectare de bosoni (Higgs ?). Majoritatea particulelor descoperite la energii înalte, în acceleratoare de particule sau în radiațiile cosmice (o lungă serie de peste 150 de particule diferite, între care protonul și neutronul sunt cele mai bine cunoscute) sunt formate din combinații de quarkuri. Aceste particule sunt clasificate în două mari categorii: mezonii (formați din două quarkuri) și barionii (formați din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
de particule diferite, între care protonul și neutronul sunt cele mai bine cunoscute) sunt formate din combinații de quarkuri. Aceste particule sunt clasificate în două mari categorii: mezonii (formați din două quarkuri) și barionii (formați din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
între care protonul și neutronul sunt cele mai bine cunoscute) sunt formate din combinații de quarkuri. Aceste particule sunt clasificate în două mari categorii: mezonii (formați din două quarkuri) și barionii (formați din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
în două mari categorii: mezonii (formați din două quarkuri) și barionii (formați din trei quarcuri, cum sunt protonul și neutronul). Protonul (nucleul atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel, sarcina protonului este u(+2/3) +u(+2/3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
atomului de hidrogen) este format din doua quarcuri "up" și un quark "down" (uud). Neutronul, partenerul neutru al protonului în formarea nucleelor mai grele, este format din trei quarcuri, doi quarcuri down și un alt quarc up: udd. Astfel, sarcina protonului este u(+2/3) +u(+2/3) +d(-1/3) = +1, iar sarcina neutronului este u(+2/3) +d (-1/3) + d(-1/3) = 0, așa cum au fost măsurate experimental. În 2001 au fost semnalate în experimentele de fizica energiilor
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
cinci quarcuri (penta-quarcuri). Pentru că situația experimentală nu este foarte clară, unele teorii ar permite existența acestui tip de particule. Structura quarcurilor este un lucru despre care se vorbește des din punct de vedere teoretic, dar cu privire la structura fina a spinului protonului există date recente experimentale care atestă contribuții partonice de polarizare a quarcurilor „stranii” din vidul fizic. Există mai multe propuneri pentru o eventuală structură, dar aceste propuneri se bazează mai degrabă pe considerente logice și de bună inspirație, doar cu
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
quarc" (sau „quark”) a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri au fost astfel observate.
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
care E= E se numște potențial de tranziție.Deoarece mulți indicatori sunt baze sau acizi slabi , domeniile de viraj sunt dependente și de valoarea pH-ului, cu alte cuvinet concomitent cu transferul de electroni are loc și un transfer de protoni, caracterizat prin constanta K : formula 1 formula 5 <1> formula 6 <2> [] reprezintă concentrațiile speciilor respective Din ecuațiile 1 și 2 rezultă formula 7 Valorile E ale diferiților indicatori funcție de pH:
Indicator redoxometric () [Corola-website/Science/306047_a_307376]
-
cu 41 % și respectiv 50 % . Administrarea în asociere de posaconazol și fenitoină sau inductori similari ( de exemplu carbamazepină , fenobarbital , primidonă ) trebuie evitată , cu excepția cazului în care beneficiul pentru pacient depășește riscul . Antagoniști ai receptorilor H2 și inhibitori ai pompei de protoni : Concentrațiile plasmatice ale posaconazolului ( Cmax și ASC ) au scăzut cu 39 % atunci când acesta a fost administrat în asociere cu cimetidină ( 400 mg de două ori pe zi ) din cauza scăderii absorbției posibil secundar scăderii secreției de acid gastric . Administrarea de posaconazol
Ro_796 () [Corola-website/Science/291555_a_292884]
-
gastric . Administrarea de posaconazol în asociere cu cimetidină trebuie să fie evitată cu excepția cazului în care beneficiul pentru pacient depășește riscul . Nu a fost studiat efectul altor antagoniști ai receptorilor H2 ( de exemplu famotidină , ranitidină ) și inhibitori ai pompei de protoni ( de exemplu omeprazol ) , care pot inhiba aciditatea gastrică timp de mai multe ore , asupra nivelelor plasmatice de posaconazol , dar poate să apară o scădere a biodisponibilității și , de aceea , dacă este posibil , trebuie evitată administrarea în asociere . Efectele posaconazolului asupra
Ro_796 () [Corola-website/Science/291555_a_292884]
-
sau prevenirea convulsiilor , cum ar fi fenitoina , carbamazepina , fenobarbitalul , primidona . • Efavirenz , care este utilizat pentru tratarea infecției HIV . • Medicamentele utilizate pentru scăderea acidității gastrice cum ar fi cimetidina și ranitidina sau omeprazolul și medicamente similare , denumite inhibitori ai pompei de protoni . Acestea includ : • Vincristina , vinblastina și alți alcaloizi din vinca ( utilizați în tratamentul cancerului ) • Ciclosporina ( utilizată în chirurgia de transplant ) • Tacrolimus și sirolimus ( utilizați în chirurgia de transplant ) • Rifabutină ( utilizată în tratamentul anumitor infecții ) • Medicamente utilizate în tratamentul infecției HIV numite
Ro_796 () [Corola-website/Science/291555_a_292884]
-
indice terapeutic restrâns , cum ar fi astemizol , terfenadină , cisapridă , pimozidă , quinidină , bepridil sau alcaloizi din ergot ( ergotamină , dihidroergotamină ) ( vezi pct . 4. 5 ) . Utilizarea concomitentă a dasatinib și a unui antagonist histaminergic- 2 ( H2 ) ( de exemplu famotidină ) , a inhibitorilor pompei de protoni ( de exemplu omeprazol ) , sau a hidroxidului de aluminiu/ hidroxidului de magneziu poate reduce expunerea la dasatinib . Astfel , antagoniștii H2 și inhibitorii pompei de protoni nu sunt recomandați , iar preparatele cu hidroxid de aluminiu/ hidroxid de magneziu trebuie administrate cu cel
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
a dasatinib și a unui antagonist histaminergic- 2 ( H2 ) ( de exemplu famotidină ) , a inhibitorilor pompei de protoni ( de exemplu omeprazol ) , sau a hidroxidului de aluminiu/ hidroxidului de magneziu poate reduce expunerea la dasatinib . Astfel , antagoniștii H2 și inhibitorii pompei de protoni nu sunt recomandați , iar preparatele cu hidroxid de aluminiu/ hidroxid de magneziu trebuie administrate cu cel puțin 2 ore înainte sau 2 ore după administrarea de dasatinib ( vezi pct . 4. 5 ) . Grupuri speciale de pacienți La ora actuală nu există
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]
-
dasatinibului cu inductori puternici de CYP3A4 . La pacienții care au indicație de tratament cu rifampicină sau cu alți inductori CYP3A4 , trebuie folosite medicamente alternative cu potențial mai redus de inducere enzimatică . Antagoniști de histamină- 2 și inhibitori ai pompei de protoni : Supresia pe termen lung a secreției acide gastrice de către antagoniștii H2 sau inhibitorii pompei de protoni ( de exemplu famotidina și omeprazol ) poate reduce expunerea la dasatinib . Într- un studiu cu doză unică la subiecți sănătoși administrarea de famotidină cu 10
Ro_980 () [Corola-website/Science/291739_a_293068]