303 matches
-
parametri ai tranzitivității (Desclés 1998: 163). Hopper și Thompson (1980: 252) au stabilit câteva criterii de tranzitivitate în funcție de actanță, aspect, determinarea nominală și enunțare, pe care le voi prezenta în reorganizarea propusă de François (1998: 183): Categoria gramaticală Trăsăturile tranzitivității prototipice ACTANȚĂ − participanți − doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se folosesc în locul construcției de bază dacă este vorba de un proces conceput ca fiind incomplet (Lazard 1998: 65, 68). Lazard (1998: 74) propune o teorie a tranzitivității bazată pe două concepte: construcția biactanțială majoră, care servește la exprimarea acțiunilor prototipice, implicând doi actanți, un agent și un pacient, și construcția uniactanțială. Comparația dintre cele două tipuri de construcții oferă structura de actanță dominantă a unei limbi, care poate fi acuzativă sau ergativă. Lazard (1998: 77) reia o idee exprimată anterior
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relație cu verbe "mai primare" care să aibă două argumente interne (inacuzative primare); (c) inergative monadice, a căror structură argumentală conține un singur argument extern. În acest punct al descrierii nu voi intra în detalii în privința diferențelor dintre inacuzativele primare (prototipice) și cele derivate (unii lingviști nu sunt de acord cu existența acestei distincții − vezi infra, 5.3.), nici în legătură cu relația derivativă dintre varianta inacuzativă și cea tranzitivă a unui verb derivat, care va fi discutată în secțiunea referitoare la alternanța
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sub aspectul participării la eveniment/stare: Pacientul/Tema corespunde atât entității afectate de diverse procese și acțiuni, cât și "obiectului" predicatelor esive, obiectului posesiei etc.; tipurile de Pacient/Temă diferă în funcție de tipul predicatului semantic la care se raportează; sunt considerate prototipice Pacientul și Tema care transferă "energia dezvoltată" în acțiune, sursa energiei fiind Agentul (pentru verbele agentive) și Pacientul afectat sau Tema afectată de energia dezvoltată în proces (pentru verbele nonagentive ergative). ● Manoliu-Manea (1993: 74) definește Pacientul ca participantul afectat, "fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și Pacientul afectat sau Tema afectată de energia dezvoltată în proces (pentru verbele nonagentive ergative). ● Manoliu-Manea (1993: 74) definește Pacientul ca participantul afectat, "fiind într-o stare" sau "suferind, trecând printr-o schimbare a stării" și subliniază că este rolul prototipic al obiectului direct în acuzativ. Cornilescu (2006: 137) atrage atenția asupra faptului că nu există corespondențe sistematice între roluri și cazurile morfologice sau între roluri și funcțiile sintactice. ● Haegeman (1994: 49) arată că Pacientul este persoana sau lucrul care suportă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rolurilor și a referinței/macroroluri − Van Valin (1990, 199365), Foley și Van Valin (1984)66, Van Valin și LaPolla (1997)67. (a) Protoroluri. Levin și Rappaport Hovav (2005: 52−58) arată că la Dowty (1991) există două roluri semantice generalizate prototipice, Protorolul Agent și Protorolul Pacient. Punctul de pornire pentru această teorie îl reprezintă faptul că argumentele sunt asociate cu presupoziții lexicale, impuse de verb. Rolurile semantice reprezintă nume pentru elementele presupoziționale recurente impuse de grupuri de predicate unuia dintre argumente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbi, alternanța cauzativă este asociată cu diferențe morfologice. Relația semantică dintre cele două variante este următoarea: subiectul variantei inacuzative și obiectul variantei tranzitive poartă același rol. Autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 80) observă că multe verbe citate ca inacuzative prototipice (break 'a se rupe', dry 'a se usca', open 'a se deschide'), în special cele de schimbare de stare, participă la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (2005: 73) observă că, de obicei, verbele de schimbare de stare sau de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și utilizări intranzitive, în care cauza externă nu este explicită, deci participă la alternanța cauzativă. Un eveniment cu cauză internă este conceptualizat ca fiind determinat de proprietățile inerente ale entității care participă la eveniment, fără intervenția unei forțe externe (verbe prototipice cu cauză internă sunt inergativele sing 'a cânta', dance 'a dansa'). Verbele care denotă evenimente cu cauză internă implicând un singur argument, care nu poate fi controlat din exterior, sunt verbe intranzitive care nu participă la alternanța cauzativă. Verbele cromatice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
eveniment, dar nu are citire de tip rezultat. Cornilescu (2001: 477) arată că structura nominalizare infinitivală + subiect este complet nominală. Cornilescu (2001: 478) observă că verbele care acceptă supinul nominal + subiect nu sunt foarte numeroase: verbe tranzitive care acceptă obiecte prototipice (și au pereche inergativă) și verbe reflexive cu interpretare reflexivă sau reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poziție postverbală: there ocupă poziția de subiect, fiind marcat cazual, pe când argumentul rămas in situ, împreună cu care formează un lanț, este marcat tematic. Din aceleași motive, și predicatele pasive sunt compatibile cu there. Avram (2003: 176) observă că numai inacuzativele prototipice pot apărea în construcția cu there, pe când cele care denotă o schimbare de stare definită/cele derivate nu acceptă construcția. Avram (2003: 179) atrage atenția asupra faptului că proprietățile aspectuale nu par a fi relevante în acest caz, cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
TP pentru a le satisface trăsăturile EPP; deplasarea grupului locativ în structurile inacuzative în Spec,Pr este o altă modalitate de a satisface trăsăturile EPP ale Pr. Mackenzie (2006: 18) arată că inserția subiectului expletiv este acceptată de verbele inacuzative prototipice și de verbul 'a fi'; expletivul și subiectul verbului sunt în competiție pentru aceeași poziție structurală. Mackenzie (2006: 18−19) reia explicații formulate anterior: Burzio (1986: 119−177) a arătat că expletivele sunt inserate în poziția înaltă a subiectului în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inergative: On our left was the Mediterranean (apud Avram 2003: 181) 'La dreapta noastră era Mediterana' *In the hall talked many people (apud Avram 2003: 182) 'În sală vorbeau mulți oameni'. Avram (2003: 182) atrage atenția asupra faptului că inacuzativele prototipice pot apărea în structuri cu inversiune locativă, însă cele derivate, care denotă o schimbare de stare definită, nu acceptă inversiunea locativă (a) și că, accidental, inergativele acceptă construcția (b): (a) *On the top floor broke many windows ' La etajul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este susceptibilă de gradare (cel mai/foarte inteligent, cel mai bun/foarte bun prieten); poate apărea într-o structură imperativă (Fii inteligent!); (b) propoziții de identificare (Cet homme est Alfredo Funoll 'Acest om este Alfredo Funoll'), care au, în mod prototipic, un subiect pronominal deictic și un nume predicativ realizat printr-un nume propriu, printr-o expresie nominală definită sau printr-un grup nominal nedefinit și care constituie răspunsuri potrivite la întrebarea Cine este el/ea/acesta/aceasta?; (c) propoziții de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primesc cazul absolutiv, nemarcat. În cazul în care nominalele sunt exprimate prin pronume personale de persoanele 1 sau 2, acestea primesc cazul nominativ/acuzativ. Paradigma pronominală de tip acuzativ se poate explica prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu cazul genitiv atribuit posesorului în NP complex; agentul marcat nu are proprietățile sintactice ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de limbi (în cadrul familiei pano-tacanan) vorbite în Peru, vestul Braziliei și Bolivia. Partiție foarte complicată. PÄRI Limbă africană din familia nilo-sahariană, vorbită în Sudan. Câteva trăsături ergative. În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de interpretare a istoriei naționale cât și detalii minuțioase, într-un document de partid. După cum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
degrabă culturii tipografice - deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pure. ▲ 2. Schimbări de context și modele de producție Birocrația mecanicistă din modelul lui Mintzenberg constituie o formă de organizație în care se exercită logica tayloriană. Întreprinderile de producție de masă, poziționate într-un mediu simplu și stabil, constituie forma prototipică a ceea ce s-a numit modelul fordian. În acest model se produc în masă produse standardizate, prin utilizarea muncii în lanț. Or, contextul în care evoluează aceste organizații s-a schimbat considerabil: cererea clientelei este mai variată. Se accentuează exigențele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
NEGP] și blochează tranzitarea acestei poziții de către verb • efectele de blocare cauzate de adverbul plin nu, inserat ca Grup Adverbial (ADVP) în poziție de specificator, reprezintă un argument suplimentar pentru deplasarea ca grup a verbului în română, instanțiind un efect prototipic de Minimalitate Relativizată (Rizzi 1990, 2001): un element de același tip (specificatorul unei proiecții cu trăsătura categorială [+V], i.e. [Spec, NEGP]) creează efecte de intervenție în deplasarea altui constituent specificat ca [+V] (verbul lexical care se deplasează ca grup) 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai 'aproape') Să prezintă o caracteristică neașteptată pentru un element flexionar (particulă sau auxiliar) însă bine reprezentată pentru complementizatori: prezența în structuri cu complementizatori scindați sau dublați. Structura ca... să a fost analizată de Stan (2007) ca reprezentând o instanțiere prototipică a ipotezei scindării complementizatorului în două proiecții separate, FORCEP și FINP, între care se găzduiesc constituenți dislocați (focus (130a), topic (130b)) în periferia stângă a propoziției subordonate (Rizzi 1997): (130) a. Pe cine ai vrea să vezi? Vreau ca DOAR
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate observa o anume specializare a acestor trei numerale pentru limbajul sportiv. 3.1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival, și o extindere a posibilităților selecționale. Între substantivele determinate, pe lângă substantive abstracte, regăsim și substantive prototipice (medaliat, campion, câștigător, număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și precise, apropiind astfel aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
să fie fondată pe analiza de texte concrete. Pe de altă parte, lucrările lui Jean-Michel Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
totul sau nimic (un enunț este sau nu este un ordin, o amenințare sau o promisiune): Teoria actelor de limbaj își păstrează întregul interes cu condiția să părăsească concepția clasică în termeni de condiții necesare și suficiente [...] în favoarea unei abordări prototipice ivite din lucrările realizate în semantica prototipului. (De Fornel 1990: 160) Conform acestui tip de abordare 16, un enunț este interpretat ca fiind mai mult sau mai puțin o invitație, un jurămînt, o recomandare, o amenințare, și chiar o insultă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai puțin o invitație, un jurămînt, o recomandare, o amenințare, și chiar o insultă. Pornind de la o grupare de atribute de importanță variabilă, ne putem da seama de gradul de apartenență a unui enunț la o categorie de acte (grad prototipic înalt) sau la mai multe (grad prototipic slab) atunci cînd se situează la frontiera mai multor categorii de acte. Această funcționare fluctuantă, și totuși foarte eficace, este proprie limbilor naturale și realității faptelor de discurs. Teama de această fluctuație l-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]