599 matches
-
o baniță, scăpat pe ceafă. Vierme se sforțează să nu lepede coșul, ogârjit de surpriză, iar Fratele, uluit și el, face ca peștele. Adică își închide și-și deschide buzele, fără să articuleze vreun cuvânt! Numai Dănuț nu-și dezminte proverbialul său sânge rece și i se adresează neobișnuitului interlocutor, pleonastic, din voleu, fără preluare: Hai sictir, în p...da mă-tii, de vagabond! Lasă-ne-n pace! La o parte! Dă-te...! N-am mălai! N-am bolivari! Vrei de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dovedindu-se, din păcate, neroditor. De aceea, binecuvînta coincidența fericită, sau cum să-i spunem, din ziua cînd destinul i-o scosese În cale pe doamna Delilah, ieșită la plimbare Împreună cu Boule de neige, și de asemenea, binecuvînta bunătatea deja proverbială a doamnei Delilah, care acceptase să i-l dăruiască fără a pretinde nimic În schimb, ci punînd doar condiția să aibă mare grijă de el, fiindcă altminteri are o fire foarte sensibilă. Ceea ce o umplea de mulțumire era faptul că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind omul său - obligându-l pe filosoful ideilor pure să-și precizeze conceptul și să adauge: cu unghiile plate... Orice s-ar spune, ambianța filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
invitați, sinistrați, travestiți, nominalizați, disponibilizați, admiși, debranșați etc.): Aflat în cantonamentul din Cipru, managerul general al roș-albaștrilor, M.S., a dezvăluit unor apropiați că, din returul campionatului, C.O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de tip proverbial, adjectivele substantivizate prezintă, pe lângă trăsăturile [+ Numărabil], [+ Uman], și trăsătura genericității 11: Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
subminat nu este un oricare altul, ci un discurs care a fost ales tocmai în baza faptului că subminarea sau captarea acestui discurs este crucială pentru legitimarea discursului reînvestitor. Se știe, de exemplu, că suprarealiștii au deturnat cu asiduitate genul proverbial 179: Sângele somn nu se face (nr. 11). Minunat cu minunat, dar mai minunat fără minunat (nr. 86). Poeții suprarealiști au subminat astfel proverbele deoarece acest gen reprezenta, la cel mai înalt nivel, folosirea discursului împotriva căruia ei își defineau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
au erupt spre conștient variante noi, unele chiar spectaculoase. Aceste idei se vor adăuga listei realizate. Evaluarea acestor idei este un proces dificil, care necesită multă atenție și răbdare pentru a „dibui” puținele idei strălucite din noianul celor inutile. Uneori proverbialul căutat al acului în carul cu fân constituie o nimica toată pe lângă efortul de a identifica o idee bună dintre cele emise. Să presupunem că la o ședință de brainstorming au fost formulate 300 de idei. Privind foile de hârtie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Marlowe nu e madam. E doamna Marlowe”). Mai aflăm, în fine, că Marlowe nu are de gând să rămână prizonierul coliviei de aur unde l-a încuiat Linda, că intenționează să-și continue meseria de detectiv particular, că-și apără proverbiala independență, riscând chiar să fie împușcat de oamenii lui Manny Lipshultz, și că, în general, e prea năzuros pentru a cuceri simpatia cititorului așa cum o făcea în cărțile anterioare. Este ceva completamente fals și lipsit de realism în felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Mi-a trezit aceste gânduri pesimiste un drum recent cu trenul spre București. De-a lungul căii ferate, numai gunoaie, pungi și peturi. Presărate sau grupate În mormane, uitate sau organizate, chiar aranjate sistematic; un marcaj social al toleranței noastre proverbiale. Cu cât te apropii de capitală, cu atât se accentuează fenomenul. De același „marcaj” suntem Însoțiți și pe șoselele patriei, plus construcțiile dezafectate, părăsite, ruinate, dezmembrate, hărtănite, furate. În spatele casei celor mai mulți gospodari români, aceleași gunoaie, munți de hârburi, movile de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
naratologic", semioticianul consideră că în Pe strada Mântuleasa "narațiunea este un mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
salva (cfr. Mt 26,52-53). Măgarul, purtându-l în șaua de pe spatele său la intra-rea în Ierusalim pe regele umil, reprezintă simbolul, ce evocă blândețea celebrată de regele său, mai mult decât o trăsătură specifică a „personalității” sale, devenită proverbială: de a fi bătut ca un măgar... Isus, așezat pe măgar, vrea să afirme că el este adevăratul Mesia vestit de Dumnezeu și de profeții săi, chemat, in-vocat dintotdeauna de poporul lui Israel, după cum ne este a-mintit, printr-o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
buze propriile cuvinte, îi dă și suficientă putere pentru a transmite aceste cuvinte. Cel care seamănă Cuvântul trebuie să aibă o bogată zestre de răbdare, adică o răbdare îndelungată. Imaginea Cuvântului ca sămânță implică și pe aceea a semănătorului, personaj proverbial înzestrat cu virtutea răbdării, așa cum ne învață Evanghelia: sămânța odată ieșită din mâna se-mănătorului cade în pământ, se ascunde de vederea celui care o împrăștie și, din acest moment, nu mai este în stăpânirea sa; lui nu-i mai rămâne
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
epoca cruciadelor 2 și, după aceea, implantarea primelor misiuni creștine, carmelite, augustiniene sau iezuite 3.Vor trece câteva secole bune până când europenii vor ajunge să discearnă în Persia, aparte de scena disputelor teologice cu musulmanii șiiți persani, dominanți în acest proverbial imperiu al trandafirilor și desfătărilor, arhipelagul câtorva comunități sărace, coagulate în jurul altei structuri și densități religioase, supraviețuind în provinciile deșertice Yazd (Turkabad, Sharifabad) și Kerman, unde intoleranța musulmană le-a exilat treptat. Iar în India, prin reprezentanții Coroanei britanice, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
este foarte important și "ce se înțelege prin ajutorare", căci, așa cum remarca S. Fiske (1991), comportamentul prosocial poate fi identificat practic în orice cultură studiată de antropologi, dar înțelesul atribuit acestui gen de comportament variază considerabil. De exemplu, Grecia era proverbială pentru generozitatea manifestată față de străini, cel puțin pînă la invazia turiștilor din prezent. R. Feldman (1967) semnala că străinii care cer o favoare în Atena primesc mai mult ajutor decît localnicii greci ce solicită aceeași favoare (un sfat, un ajutor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
erau adăpostite și nu li se dădea de mâncare și din această cauză comunitățile - ginți și triburi - îndurau foamea și sărăcia. Nu și-au pus niciodată problema recoltării și depozitării furajelor; aceasta era o muncă grea pe care lenea lor proverbială a îndepărtat-o de la ei. Cu excepția sudului Asiei Centrale, nu s-a practicat nici un fel de agricultură, iar afirmațiile potrivit cărora unii dintre migratorii barbari asiatici ar fi venit în Europa cu practica agricolă, nu are nici un temei. Cei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-se încă în lume, dar nemaiaparținându-i, și nu îi mai rămâne nimic de făcut în viață decât să îi ajute și pe alții să atingă aceeași stare sublimă; întoarcerea la izvoare: acesta este stadiul suprem și final al practicii, proverbialul „zbor în spațiu”. Atunci când un adept care și-a dizolvat deja orgoliul și a experimentat conștiența iluminată consideră că este momentul să renunțe la corpul material, se pregătește să părăsească lumea în mod conștient, într-un vehicul adamantin pur de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
redirijat în întregul sistem, astfel conservându-se. Conservarea și cultivarea energiei primordiale prin qi gong intern amplifică puterea întregului sistem energetic uman, asemănându-se cu intensificarea curentului într-un circuit electric, astfel încât toate luminile devin deodată mai puternice. Aceasta este proverbiala „strălucire a sănătății” - obrajii îmbujorați și ochii strălucitori, pasul săltăreț și claritatea radiantă a spiritului. Atunci când este conservată și amplificată prin practică, energia primordială are o calitate radiantă intensă, care se distribuie în întregul sistem, inundând fiecare organ, țesut și
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
izolarea și răpunerea exemplarelor mai puțin rezistente la fugă sau a celor bătrâne, bolnave etc., rămânând În viață animalele viguroase și sănătoase ce Întăresc În continuare forța de supraviețuire a efectivelor respective. Foamea și rezistența lupului la vânat a devenit proverbială; de multe ori se spune că „am o foame de lup” sau că „aleargă ca un lup la vânătoare”, fiindcă lupul poate parcurge În fugă distanțe ce, uneori, ajung până la 100 km, cu o viteză de 60 km la oră
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Însușit. Stăpânul beneficiază de calitățile afective superioare ale câinelui și le exploatează pentru paza sa și a bunurilor sale, Întrucât acestea sunt deosebit de pregnante. Este incoruptibil la orice Încercări ale persoanelor străine, de aceea credința sa față de stăpân a devenit proverbială, prin expresia uzuală Credincios ca un câine-lup. Nu Întâmplător, marele naturalist francez G. Cuvier afirma că cea mai perfectă și folositoare cucerire pe care a făcut-o omul În lumea animalelor este câinele, care i s a devotat cu totul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
publica un articol În care, printre altele, scria: Este un mare noroc faptul că s-a ajuns la timp să se recunoască serviciile excelente pe care câinele le poate aduce siguranței publice și justiției, prin inteligența, iuțeala și fidelitatea lui proverbială. La noi În țară, până la izbucnirea primului război mondial, nu au fost preocupări pentru folosirea câinilor În poliție, ci numai În serviciul armatei, Însă și aici fără rezultate spectaculoase, atât din cauza lipsei unor specialiști pentru a-i dresa, cât și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
înăuntrul pietrelor." Gustave Flaubert, Dicționar de idei de-a gata Faptul că animalul a fost atât de mult folosit ca unitate de măsură pentru stările noastre de spirit și pentru defectele sau calitățile noastre (îndeosebi pentru defecte), precum și analiza expresiilor proverbiale care îl au în vedere ne lasă perplecși, năuciți. Mare amatoare de universalitate, ființa înzestrată cu rațiune are, deci, nevoie să facă referire la ființa care nu e înzestrată cu ea, pentru a măsura astfel contingentul. Veselia, spre exemplu. A
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
înflorite, parfumate, este un model în genul său, o categorie. A o evoca înseamnă, așadar, a înscrie o stare trecătoare a umanului în universalitatea animalului. Într-un fel, animalul este mai universal decât omul. Din nefericire, aceste expresii, aceste locuțiuni proverbiale în care animalul servește drept termen de comparație vehiculează adesea idei false, idei moștenite din profunda noastră ignoranță în ce privește animalul. După cum s-a văzut în cele de mai sus, aceste idei i-au construit măgarului o reputație de mare prost
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
conflict defensiv - pentru menținerea statu-quoului antebelic - se transformă de la sine, odată cu apropierea succesului, într-unul imperialist, purtat pentru obținerea unei schimbări permanente. „Pacea cartagineză”, prin care romanii au modificat permanent relațiile de putere față de Cartagina în favoarea lor, a devenit expresia proverbială pentru tipul de acord de pace care tinde să perpetueze relațiile existente între învingători și învinși așa cum erau ele la sfârșitul confruntărilor. Punând capăt primului război mondial, Tratatul de la Versailles și cele însoțitoare au avut în ochii multor observatori un
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care fiecare metodă este în stare să îl acorde procesului de cunoaștere a creativității. Viitorul cercetării psihometrice a creativității Nicholls (1983) precizează că: Yamamoto (1965) încearcă să explice confuzia cercetării creativității prin compararea cercetătorilor cu orbii și a creativității cu proverbialul elefant. Această analogie este însă prea simplă. Există, într-adevăr, o mulțime de elefanți adevărați, iar orbii au făcut față destul de bine situației, în multe cazuri. Totuși, sursa principală a confuziei este tocmai mulțimea de animale domestice necunoscute care îi
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problematică a relației dintre geniul creativ și psihopatologie (Davis, 1986; Karlson, 1970; Lester, 1991; Ludwig, 1990, 1992a, 1995; Martindale, 1972; Post, 1994; Weisberg, 1994). În general, acest tip de studiu istoriometric coincide cu cercetările istoriometrice care sugerează că în spatele imaginii proverbiale a „geniului nebun” se ascunde o reală veridicitate (Eysenck, 1995). Perspectiva psihologiei sociale asupra creativității excepționale Creativitatea nu reprezintă sub nici o formă o activitatea autistică. Până și cel mai proeminent geniu creativ se manifestă într-un cadru social (Csikszentmihaly, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]