2,509 matches
-
membrii trupei a avut vreodată legătură cu vreo Adeline, daca vreunul dintre ei a cunoscut-o. Mircea Baniciu, de la al cărui debut se împlinesc anul acesta 40 de ani, reprezintă anii ‘80 în compețiția din această seară și interpretează “Tristeți provinciale”. Maricica Puică va reprezenta gloria sportivă a anilor ‘80, în timp ce anii ‘90 sunt reprezentați, la capitolul sport, de Elisabeta Lipă.
Baccara cântă la TVR 1 sâmbătă, 2 iulie, ora 21.00 () [Corola-journal/Journalistic/69608_a_70933]
-
aprofundare care a răsturnat, uneori, chiar și noile rezultat eobținute. Dinamica aceasta recurentă - însă, de fapt, cu efecte de aprofundare a cunoașterii fenomenelor analizate - se dovedise deja și înainte. Un exemplu în acest sens este chestiunea revizuirii istoriei naționale sau provinciale (transilvănene). Discuția inițiată de polemica în jurul tratatului maghiar de istorie ardelenească, din 1992 - 1993, a pregătit explozia din jurul schimbării programei de studiu a istoriei naționale în 1999, materializată atunci în apariția istoriilor alternative din manualele concurente, și pe cea legată
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
286/1998, textul unic. Muncitorii români (extracomunitari în general) specializați care urmează să lucreze în Italia în acest mod nu se încadrează în cotele anuale stabilite pentru muncitorii extracomunitari. Reprezentantul firmei contractoare din Italia trebuie să se prezinte la direcția provincială de muncă în zona unde urmează să se desfășoare activitatea pentru a depune: cererea de autorizare ( D.L. nr. 494/1996, art. 2, lit. b); fotocopie după documentul de indentitate al reprezentantului firmei din Italia care depune actele și procura din partea
Agenda2005-51-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284502_a_285831]
-
de firma străină pentru executarea lucrărilor; părerea organizațiilor sindicale (Circulara Ministerului Muncii nr. 82/2000); fotocopia atestatelor de calificare ale muncitorilor străini; traducerea oficială a documentelor redactate în limba străină (în cazul nostru, limba română). După obținerea aprobării din partea direcției provinciale de muncă, reprezentantul firmei italiene trebuie să solicite autorizația din partea chesturii. Apoi, cetățenii români se vor prezenta la Ambasada Italiei la București cu cele două aprobări, pașaportul (original și copie) și 2 fotografii pentru a solicita viza de muncă. În
Agenda2005-51-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284502_a_285831]
-
micul lor sistem paralel cu mainstreamul, exact după modelul caselor independente de discuri din Marea Britanie de la începutul anilor ‘80“. În opinia muzicianului Horia Crișovan, autoritățile locale sunt de partea rock-ului: „Domnul Orza e tăticul oficial al rockerilor de pe malul provincial al râului Bega. Primăria a inițiat un proiect cultural «Timișoara - Mica Vienă» excelent! În afară de cei care au bani de sponsorizări, toți ne iubesc pe noi, cei care cu plete sau chelii dăm timpii 2 și 4 cu mare feeling“. O
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
de firma „Hella” a sosit în județul Timiș și urmează să fie repartizat unei primării pentru transport școlar. Vineri, 26 mai, dl Marius Popovici s-a deplasat în provincia Voivodina, la Vârșeț, pentru o întrevedere cu dl Daniel Petrovici, secretar provincial pentru agricultură, silvicultură și gospodărirea apelor, în vederea discutării unor proiecte prioritare între județul Timiș și provincia Voivodina. Și în această săptămână s-au desfășurat ședințele comisiilor de specialitate ale C.J.T. pentru analizarea proiectelor de hotărâri ce vor fi propuse spre
Agenda2006-21-06-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284970_a_286299]
-
în limba germană l „Roma 2005. Cartiere vechi și noi, biserici tradiționale și avangardiste, un muzeu ce leagă Roma antică de cea industrială”, luni, 29 mai, de la ora 17, în limba română l „Oslo 2005. Dintr-un oraș cu aer provincial, capitala Norvegiei devine o metropolă plină de vitalitate și centru al artei și arhitecturii moderne”, marți, 30 mai, de la ora 16, în limba germană l „Ore Sund 2005. Noul pod peste strâmtoare trezește energii nebănuite pe ambele coaste - Copenhaga și
Agenda2006-21-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284973_a_286302]
-
să fie majorată cu 35% peste plata orară normală dacă orele au fost prestate în zilele lucrătoare și cu 45% dacă au fost efectuate în zile nelucrătoare (sâmbăta nu e considerată zi nelucrătoare). Așa cum se prevede Contractul Colectiv de Muncă Provincial (Roma) ce completează Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, în șantierele pe care lucrează până la 35 de muncitori angajatorul trebuie să plătească 0,44 euro pentru fiecare oră de muncă normală prestată, cu titlu de indemnizație substitutivă de masă
Agenda2006-07-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284738_a_286067]
-
acceptau îmbrățișarea propagandiș- tilor de căpetenie ai aceluiași tip de regim din România. Am polemizat pe această temă cu regretatul Vieru, chiar în paginile României literare. Prețuindu-l mult ca poet, spre deosebire de unii confrați dispuși a-l taxa drept depășit, provincial, etc., n-am ezitat a-i reproșa eroarea de tactică politică pe care a săvîrșit-o prin apropierea „fraternă” de un Adrian Păunescu ori de un Corneliu Vadim Tudor. Azi, obiectivul reîntregirii cu România pare a suferi în așanumita Republică Moldova
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
propune școlarilor mâncăruri tipice ale bucătăriei românești, în timp ce o parte din părinți nu sunt de acord cu această hotărâre, fiind susținuți de Lega Nord. Lega Nord vrea ca tradițiile locale să fie respectate. Suntem favorabili integrării - explică Daniele Moschioni, secretarul provincial - însă cea mai bună integrare este aceea de adaptare la teritoriul în care se locuiește. Dacă un român vine în Italia trebuie să se adapteze culturii noastre, așa cum facem noi când ne ducem în străinătate. Suntem alături de familiile care nu
Italienii rasiști fac scandal împotriva sarmalelor la cantina școlilor din țara lor () [Corola-journal/Journalistic/43195_a_44520]
-
perfect pasul înapoi pe care criticul îl face de la început în fața subiectului său: „Cartea de față își propune să ofere, indirect, portretul psihologic, moral și estetic al scriitorului. Ea investighează, pe de o parte, mecanismele literare prin care un autor provincial, localist, nostalgic al unei lumi pierdute, neacomodat la valorile civilizației moderne, a reușit să fie, vreme de câteva decenii, una dintre efigiile prozei moderniste, un stilist de o frapantă originalitate, admirat și imitat ad nauseam. Pe de altă parte, studiul
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
îl crede Marino 5), Steinhardt nu s-a impus niciodată. Asta nu înseamnă că nu ar fi meritat. A contat, probabil, aici, și nepublicarea, imediat după 1990, la o editură prestigioasă, centrală, a postumelor, precum și împrăștierea materialelor prin diferite publicații provinciale. Din motive obiective, destinul său literar a fost ca abia după aproape 20 de ani să-i fie publicată integrala operei la o editură prestigioasă, precum este astăzi Poliromul. O altă greșeală este suprapunerea gândirii monahului cu aceea a lui
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
proză și poezie, memorialistică, traduceri (din Jacques Prévert), cronici literare (sub generciul Cărți, cronici autori) ori eseuri (sub sigla Teme la alegere), ca și prezentări ale noilor membri din Filiala locală a USR. Toate aceste prezențe nu au un aer provincial, ci ilustrează convingător ideea că nu neapărat centrul este localizat în capitală, iar periferia în provincie: e posibil să găsim centrul peste tot unde există un nucleu format din intelectuali autentici. În cazul de față, e vorba despre Aurel Pantea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
-mi fie și tată... „Tatăl“ Ilonei se afla în satul natal, iar pe aceasta nu a mai întâlnit-o niciodată. Capitolul 6 Ajunse Petrache și la București. Desigur, mai fusese și în alte rânduri în Capitală, dar ca un simplu provincial, să meargă la un meci de fotbal al naționalei, la Parcul Expozițional de la Piața Scânteii sau la vreo rudă mai apropiată. Dacă avea, bine, dacă nu, tot bine era, căci ar fi scăpat să nu mai ducă o canistră, două
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
la masa la care altul citește, “o mică corabie de fericire, simplă, umilă și pacinică”. Logodnicul și întâlnirea cu el sunt scopul ei existențial, el este câteodată ca o idee, imaterial. Scenariul întâlnirii dezvoltă orgolii, mândrie, prejudecăți, situații de gândire provincială. Tensiunea este eliberată gradat în valuri sinusoidale, exaltarea crește și descrește odată cu ideile care sunt pe de o parte favorabile împlinirii erosului, pe de altă parte potrivnice sentimentelor:”căutau unul într altul un ideal și nu se căutau îndestul unul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
iau geamantanul și plec"; neliniștea greierului mic pe care îl prinde Crăciunul fără nici o rezervă de grăunțe, iar furnica refuză să-l împrumute și îl mai și bârfește la toată lumea că "s-a dus și i-a cerut"; neliniștea tristeților provinciale, dintre care: "De panorămi cu-o ferestruică/ Și cu-o maimuță roasă-m dos,/ Ce-ar semăna cu domnul Duică/ De-ar fi oleacă mai frumos"; neliniștea îndrăgostiților de sub un arțar, pe care steaua invocată îi trimite la culcare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nimeni. CHARLES: Și după aceea...? EMMA: Hai, îngroapă-i în grădină! Și după aceea? După aceea vom trăi liniștiți pînă în ziua în care mă voi hotărî să te denunț. CHARLES: De ce să mă denunți? EMMA: Așa, ca o distracție provincială! Îți dai seama? Dacă-l găsesc mîine mort, o să fie tevatură; dar dacă-l dezgroapă după trei ani, la denunțul unei soții amenințate care a tăcut de frica bărbatului asasin?! Va fi grandios... CHARLES: Spune-mi că nu! EMMA: Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
din țară, și l-aș auzi la Europa Liberă porcăindu-mă... Viața se jucase cu el, Parolică Gheorghe, Îl inițiase de tânăr În ce nu ar trebui să fie omul, făcuse din el un torționar, un complotist, un arivist urât, exemplarul provincial al celui care ajunge În vârf ca să arunce cu pietre după cei ce vin În urma lui, să se pișe pe ei de sus, iar ăia să nu poată În veci să urce până la el, fiindcă, știa el bine, Îl vor
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
seara\In cer și pe pământ e sărbătoare.” Pe o alee paralelă se află statuia compozitorului George Enescu.Poetul Valentin Roșca descrie acordurile viorii sale:”Pietrificată muzică solară\In orgi și violine de sidef...”. De la Casa de Cultură,”poetul tihnei provinciale”,George Tutoveanu, „la care și cerul gurii e albastru”, ne invita la cenaclurile „Academiei Bârladene”:" Coboara toamna-n sufletu-mi întreg,\Că s-au uscat și florile amintirii...\ Dar glasul sfânt și tainic al iubirii\ Eu îl aud și încă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune, în fiecare dimineață, după consumarea ritualică a unei cești cu cafea
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
ceva în poemele lui Emil Brumaru care impregnează și scrisorile de aici: un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune, în fiecare dimineață, după consumarea ritualică a unei cești cu cafea
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
stă să-i asculte, că altele sunt de fapt în inima lor... Fiecare dintre cei trei monștri, mutanți ai timpurilor noi, reprezintă o variantă tipologică tare, în aceeași serie artistică (nu și morală) cu Ioana Olaru. Socoliuc stăpânește peste văgăuna provincială numită Măgura, terorizându-i și dresându-i pe toți, mai puțin pe nevastă-sa, deloc intimidată. Mai e un om care pare în afara zonei de influență și dominație tiranică a lui Socoliuc: un fel de sfânt aflat la Ulmoasa, o
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
polemice, în răspăr cu poza "reușitei", a oficializării, însă într-un registru ludic, observînd o măsură ce-l ferește de excesul insurgent, de crisparea plebeiană. E o ripostă bine temperată. Alături de frizer, funcționar , fotograf, avocat, ofițer, exponenții bravi ai umanității provinciale, se înscrie în spectacol și poetul. Cartea d-sale de vizită e delicios parodică: "în prezent sînt un biet poet premiat / cu frunze de urzici Doamne cît de trist / am fost aseară pe cînd alergam prin ploaie / după ultima literă
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
nopții" care e senectutea ("M-am întîlnit cu trupul meu gol în oglindă / gol ca în ziua Judecății-de-Apoi... i-am pipăit coastele genunchii sternul / i-am pipăit atent / întregul ornament de oase năruite"),pe de altă parte din criza toposului provincial (tîrgul natal e supus unei eroziuni, unei agonii nu mai puțin dureroase decît cea a satului, îngemănată cu aceasta). Trecutul nu mai e în stare a deveni prezent și nici prezentul nu mai e în stare a deveni trecut, deoarece
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute ghiara/ deși arcașii ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sînt tânăr. Bună seara!/".ț Această constantă agresivitate produce și opoziții majore - nu numai între tandrețe și brutalitate, dar și între stagnarea provincială și elanul exotic, între așteptarea frustrată și promisiunea consolatoare. De n-ar fi să citez decât câteva versuri din splendidul poem Câtă Veneție: "Câtă Veneție consumă omul până ce moare/ hamal al umbrei, umblă cu ploaia parcă-n spinare/(...) sub limba
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]