1,136 matches
-
Blandiana... O altă categorie de speranțe ne-o putem face prin filiera scriitorilor exilați din România înainte de 1990. Aici cel mai bine plasată ar fi - din câte se pare, deși eu nu cred în această variantă - Herta Müller. Poeta și prozatoarea germană nu a fost și, cu atât mai puțin, nu este scriitoare română (e un regret al nostru, indiferent juriului Nobel). Dar prin ea se poate imagina (în judecata juriului Nobel) o compensație la categoria scriitorilor provenind din mediile culturale
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
céliniană a lui Radu Aldulescu. Observația realistă nu lipsește, însă poetizarea imundului, "estetica urâtului" determină configurația romanului și a protagoniștilor săi. Precum Arghezi în Flori de mucegai (unde, spre deosebire de baudelairienele Flori ale răului, miza estetică are și un background etic), prozatoarea se dovedește interesată de revelarea petelor de lumină, a oazelor de umanitate dintr-un univers al întunericului moral și al dezumanizării. Antoniu și Kawabata sunt doi cloșarzi care împart de cinci ani aceeași magherniță improvizată dintr-un ghetou de la marginea
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
pomenită în titlu e una din care Fotogramele ies cu bine. În termenii debutului - de care nu trebuie să ne dispensăm nici o clipă - asta înseamnă că a doua carte promite foarte multe. Sau îndeajuns de multe cât să instituie o prozatoare - ei da ! - talentată.
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
nebănuite posibilități ale limbii. Realizate într-un limbaj eminamente modern, prozele scriitoarei nu și l-au asumat pentru modernitatea lui, sau din vreun alt calcul estetic, ci el s-a impus de către natura sufletului inclus, de către specificul sensibilității exprimate. Pentru prozatoare scrisul este autoproiecție. Act artistic, bineînțeles, dar, implicit, și act existențial. Asemenea poemelor, prozele Roxanei Pavnotescu propun (firește, mult mai explicit, dar tot la moduri disimulative) contemplații și reverie, comunică experiențe, aventuri și revelații interioare, desfășurate, toate acestea, în climate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
electronică. După aproape trei ani au hotărât să și publice mesajele schimbate între ele... Să le publice sub forma unei cărți, căreia i-au pus un titlu enigmatic: Libertățile bufniței (prefață de Eugen Dorcescu, Eubeea, Timișoara, 2002). Nina Ceranu este prozatoare și lucrează la o editură. Ana Chelariu, deși stabilită în Statele Unite, se ocupă în continuare de studierea folclorului românesc. Nu este vorba chiar de Virginia Woolf și Simone de Beauvoir, dar, oricum, cele două partenere de discuție au preocupări intelectuale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
putea prezenta interes. Iată însă că în mod surprinzător întreaga corespondență este banală și nerelevantă, o pălăvrăgeală fără rost prin intermediul calculatoarelor. Au pierdut timpul două doamne participând la ea, pierd timpul și cititorii reconstituind-o din paginile cărții. ‹ ‹ ‹ ‹ Nina Ceranu, prozatoare cunoscută (nu e cunoscută, dar așa scrie în prefață), face considerații pe care le face și o gospodină când stă la coadă și intră în vorbă cu cineva, din plictiseală: „...sunt într-o stare de depresie. Ai zice că primăvara
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și de pregătire profesională în Japonia medievală și în Țările Române moderne, așa cum este oglindit acesta de cele două romane. "Era o zi menită a te face să te întorci cu gândul la epoca de glorie a universității", scrie nobila prozatoare niponă (care, să reținem, constata un declin al procesului deja în anul 1000). "Oameni de condiție înaltă sau modestă se întreceau în studii, iar nivelul de pregătire oficială creștea". În acest climat care favoriza performanța și erudiția, Yugiri, fiul lui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de romane numit Femeile și orașul, care descrie dezvoltarea Stockholmului, văzută prin prisma unor destine feminine. în 1978 a fost aleasă membră a Academiei Suedeze, pe care a părăsit-o în 1989. Sara Lidman (1924-2004), una dintre cele mai mari prozatoare suedeze, cunoscută mai ales pentru un ciclu de nouăsprezece romane, a căror acțiune este plasată în Västerbotten, la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Tomas Tranströmer (1931-), considerat a fi „cel mai mare poet european în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și repudierile de sine în perspectiva timpului“, „ispita abandonului, iminența momentelor de lașitate interioară sau, dimpotrivă, asumarea actului creator pentru valoarea lui cathartică“. O subtextuală decepție mustește în liniile unui asemenea aparent pedant program de investigație. Sine ira et studio, prozatoarea vădește o mentalitate de clinician ce obiectivează sîngerările, tratează suferința cu scrupule aseptice. Clasificările înseși pe care le schițează în cadrul acestui amplu portret de grup denotă o distanțare senin-amară, scutită de comple- zențele factice. Ar fi vorba de „fragilii parcimonioși
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
mai degrabă sensul metaforic: limba fiecăruia dintre noi e rezultatul unui proces - conștient sau inconștient, în proporții greu de stabilit - care ne marchează trecerea prin lume. Într-o conferință, "Speaking in Tongues", susținută în decembrie 2008 la New York Public Library, prozatoarea Zadie Smith descrie felul în care vocea ei (accentul și lexicul) s-au modificat conform dorinței de a pătrunde în lumea "școliților", a "literaților", dar și în raport cu dubla ei identitate, "albă" și "neagră": Vocea cu care vorbesc acum, această voce
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
română. Ce diferență față de un roman tot de tinerețe auctorială, și tot despre tinerețea sufocată, cum este Drumul egal al fiecărei zile! Dar dacă temele grave ar impune romanele (și nu invers), n-am mai putea opera nici o distincție între prozatoarea Gabriela Adameșteanu și "prozatoarea" Ioana Nicolaie... "- Felul în care vâjâie vântul pe sub fereastra camerei mele mi-e foarte familiar. Ca și mirosul de găini fierte și jumulite. Doar senzația că sunt suspendată, ca o pasăre pe un fir electric, e
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
un roman tot de tinerețe auctorială, și tot despre tinerețea sufocată, cum este Drumul egal al fiecărei zile! Dar dacă temele grave ar impune romanele (și nu invers), n-am mai putea opera nici o distincție între prozatoarea Gabriela Adameșteanu și "prozatoarea" Ioana Nicolaie... "- Felul în care vâjâie vântul pe sub fereastra camerei mele mi-e foarte familiar. Ca și mirosul de găini fierte și jumulite. Doar senzația că sunt suspendată, ca o pasăre pe un fir electric, e ceva nou. Într-un
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
de a invita traducători din fostele țări comuniste care, se argumenta în preambulul invitației, „nu au avut niciodată ocazia să participe la un târg de o asemenea amploare". Printre scriitorii brazilieni invitați se aflau și Antonio Olinto cu soția sa, prozatoarea Zora Seljan. Cum o editură bucureșteană - care inițiase o serie de Istorii ale mai multor țări - m-a rugat să descopăr, la Târg, o Istorie a Braziliei, încadrabilă ca dimensiuni și adresabilitate în seria respectivă, negăsind eu nici una adecvată (erau
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
Elisabeta Lăsconi Dublu succes Cum se explică succesul unei prozatoare ca Janice Y.K. Lee, născută din părinți coreeni în anii '70, la HongKong, unde trăiește până la 15 ani, cu studii serioase de literatură engleză și americană la Harvard, trecută prin școala publicisticii și a cursurilor de creative writing, revenită
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
La fel ca în filmul lui Mungiu, salvarea vine într-un fel (dacă simpla supraviețuire poate fi numită salvare), dar prețul plătit este enorm: amputarea sentimentelor, intrarea brutală în jungla oamenilor, uciderea inocenței. Este foarte interesant modul în care tânăra prozatoare a gândit acest roman. Scrie Ioana Nicolaie în mica notă explicativă de pe ultima copertă: "Nu e o autoficțiune, e o carte scrisă la persoana a treia, cu un personaj feminin, Sabina, care trebuie să reziste în București, în anii '90
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
romanului un aer de oarecare inconsistență. Din el lipsește personajul puternic, solid, cel care, împreună cu povestea, trebuie să dea identitate și să asigure soliditatea operei de ficțiune. Mi se pare destul de clar și inteligent proiectul de roman al Ioanei Nicolaie. Prozatoarea a urmat cu strictețe acest proiect, dar, odată terminată, cartea pare că se dematerializează. Poate pentru că, uneori, ceea ce arată bine ca machetă sau ca proiect își arată limitele atunci când e construit la scară reală. Pe de altă parte, poate chiar
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
în urmă, iar contestatei literaturi postbelice i-au fost fixați pilonii unei noi perioade aurorale. În discuție intră, momentan, primele două volume ale proaspetei colecții, cuprinzând, unul, capodopera sus-menționată a Gabrielei Adameșteanu (Dimineață pierdută), celălalt, o extensie convingătoare din nuvelistica prozatoarei. Cărți perfect independente inițial, Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979) și Vară-primăvară (1989) au fost comprimate sub titlul unei bucăți inedite, Gara de est, în vreme ce o piesă de rezistență ca Întâlnirea s-a văzut înlăturată de romanul omonim pe
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
reușite versuri ale Cătălinei Cadinoiu. Ușurința poetei de a intra în sufletul unor personaje dintre cele mai diverse, de a intui profunzimi acolo unde privirea trece cel mai adesea indiferentă mă face să cred că o eventuală viitoare carieră de prozatoare a acestei scriitoare nu este chiar de neimaginat. La fel ca marii prozatori, ea are capacitatea de a pătrunde în zonele de mare pro-funzime ale sufletul unui om pornind de la detalii exterioare, adesea ignorate de cei mai mulți din-tre noi. Aceasta de-mos-trează
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
Kafka, profesorul scrie că îl consideră "un mare iudeu al acestui mare secol iudaic" și adaugă: "Un creștin care se simte străin față de tradiția iudaică, ca să nu spun vrăjmaș al acesteia, nu poate fi un adevărat creștin." Dramaturgul Peter Schäffer, prozatoarea Mar-querite Yourcenar și mulți alții erau de părere în legătură cu frecventele contradicții pe care le-am evocat mai înainte, că scriitorul și artistul vorbesc în primul rând prin opera lor și că nu trebuie să întoarcem spatele artistului din cauza omului. Cu
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
barca trupului său era ușoară, ca o ploaie abruptă venită din cerul încins, terminată iute cu o zăpușeală persistentă" (p. 8). Pe nesimțite, romanul a început. De aici încolo, cititorul se va desprinde tot mai greu de atmosfera pe care prozatoarea știe, din mai multe detalii inventiv găsite, să o creeze. Cu un anume efort rezumativ, voi încerca așadar să schițez intriga romanului erotic, punctând întâmplările și întâlnirile esențiale, atunci când acestea se produc. Matei se plimbă pe drumeag cu o fată
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
mai degrabă sensul metaforic: limba fiecăruia dintre noi e rezultatul unui proces - conștient sau inconștient, în proporții greu de stabilit - care ne marchează trecerea prin lume. Într-o conferință, "Speaking in Tongues", susținută în decembrie 2008 la New York Public Library, prozatoarea Zadie Smith descrie felul în care vocea ei (accentul și lexicul) s-au modificat conform dorinței de a pătrunde în lumea "școliților", a "literaților", dar și în raport cu dubla ei identitate, "albă" și "neagră": Vocea cu care vorbesc acum, această voce
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
unor inexplicabile efecte luminoase. Concluzia, la vremea respectivă, a fost aceea că este vorba de OZN-uri. Legând tragedia medievală de apariția acestor stranii semnale luminoase, autoarea este însă tentată să acorde credit unei alte interpretări apărute în presă. Scrie, prozatoarea, cu rigoarea omului de știință, acomodat cu toate sursele de cunoaștere ale lumii contemporane: "Ani mai târziu am citit într-o revistă că OZN-ul de la Chiraleș e doar una dintre aparițiile luminoase care stăruie în preajma locului unei tragedii, sute
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
nu le-a găsit vreun merit deosebit, se pare că ei și, mai ales, urmașii lor au fost într-un final marii învingători. Inteligentă, bine informată, posesoare a unei siguranțe stilistice de invidiat, Flavia Teoc se anunță drept una dintre prozatoarele de mare perspectivă din literatura română a noului val. Romanul Kyrie Lex oferă o măsură a indiscutabilelor sale posibilități narative.
Biruința celor învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7317_a_8642]
-
fost și dificil de găsit ceva poetic în avortul - intens mediatizat - al unei fetițe de 11 ani la o clinică din Anglia, rămasă însărcinată în urma unui presupus viol. Cazul, care la vremea respectivă a șocat opinia publică, este privit de prozatoare din cel puțin două perspective. În primul rând autoarea se pune în pielea personajului și încearcă să retrăiască împreună cu fetița senzațiile pervers-dureroase ale violului, uimirea în fața celebrității media venite peste noapte și a vieții foarte confortabile din capitala britanică, trauma
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]
-
foarte confortabile din capitala britanică, trauma avortului și încercarea de a da totul uitării, pentru a putea reveni la o viață normală. Aceasta este partea de ficțiune cea mai solidă a cărții, cea care justifică cel mai bine eticheta "roman", prozatoarea imaginându-și trăirile, gândurile, spaimele, și obsesiile fetiței, discuțiile dintre cei aflați în imediata ei apropiere așa cum, să spunem, Truman Capote și-a imaginat gândurile (e drept, în cazul scriitorului american, după multe ore de discuție cu cei în cauză
Jocurile și capriciile minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7365_a_8690]