461 matches
-
a fost o organizație ad-hoc din localitatea Bocșa Montană, sub forma unei tabere de vară unde se întruneau artiștii Gheorghe Ceglokoff, Eremia Profeta, Tania Baillayre, Iosif Tellmann, Giorgio Bărbieri, Borgo Prund, Tiberiu Bottlik, Aurel Ciupe, Iosif Vasile Gaidoș și mulți alții. Perioadă de dinaintea celui de al Doilea Război Mondial precum și anii ce au urmat au avut o influență negativă asupra formării și realizării pe plan profesional al artiștilor români și nu
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
Tania Baillayre, Nina Arbore, Victor Feodorov, Gheorghe Ceglokoff. O altă parte au fost artiștii școliți la București dar născuți în Ardeal, care s-au întors în locurile natale: frații Fekete (Negrulea) din Oradea, Carol Pleșa din Cluj, Arnold Chencinski (Burgo Prund) din Bistrița și Iosif Bene. Separat de cele două categorii a mai existat una, cea a creatorilor bănățeni că Iulius Podlipny, Giorgio Bărbieri, Tiberiu Bottlik, Aurel Ciupe și Eremia Profeta, care erau un fel de rătăcitori între Ardeal, București și
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
de ocupație. Ei au considerat Banatul o oază de liniște unde artă putea înflori. Artiștii au ales ca bază artistică Bocșa Montană, o localitate înființată de către coloniști germani și ca loc de "roire" artistică, gospodăria Emmei Alster, sora lui Borgo Prund, ce era căsătorită cu Alexander Alster. Așa a devenit Bocșa Montană o tabără de vară unde se întâlneau Gheorghe Ceglokoff, Eremia Profeta, Tania Baillayre, Iosif Tellmann, Giorgio Bărbieri, Borgo Prund, Tiberiu Bottlik și Aurel Ciupe. Cea mai mare parte din
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
loc de "roire" artistică, gospodăria Emmei Alster, sora lui Borgo Prund, ce era căsătorită cu Alexander Alster. Așa a devenit Bocșa Montană o tabără de vară unde se întâlneau Gheorghe Ceglokoff, Eremia Profeta, Tania Baillayre, Iosif Tellmann, Giorgio Bărbieri, Borgo Prund, Tiberiu Bottlik și Aurel Ciupe. Cea mai mare parte din lucrările acestui grup de artiști s-au "rătăcit", dar lucrările de la Bocșa Montană au fost protejate de către colecționarul Iosif Gaidoș care le-a achiziționat. Stilul lucrărilor este unitar, dominat de
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
observator; Pachetul VI - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și/sau religioase cu bicicleta; Pachetul VII - Admirarea pădurii de luncă și vizitarea unor puncte arheologice și minunății ale naturii pe jos; Pachetul VIII - Vizitarea zonei Rezervației Naturale Prundul Mare - ecosisteme palustre, acvatice, forestiere, Balta cu Nuferi. Principalele atracții turistice din Lunca Mureșului sunt următoarele: Cele mai importante activități turistice sunt:
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
valorificate le asigurau existența. La început această mică așezare purta numele de Rudari și aparținea de comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul era așezat pe un prund al râului Olt) și a intrat în componență comunei Lunca. Este de reținut faptul că rudarii s-au supus tot timpul legilor țării cu toate că erau la adăpostul pădurii. Bărbații își satisfăceau stagiul militar și au participat la cel de al
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
lemn, sau cu automobilul ajungând mai întâi în Pochița și trecând apoi pe podul care face legătura între aceasta și satul Cașin. „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mitico-religioase a românilor. În dimineața sărbătorii junii se adună la casele serjilor. Apoi se merge la stegar, sutas, armașul mic, armașul mare, ultimul la care ajung fiind vătaful. În jurul orei 11 cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Prundului (azi Unirii) din fața Bisericii Sfântul Nicolae. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită și devenită tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când aceasta era interzis. Plecând din Prund, Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, fiecare grup în parte, apoi coboară pe strada Mureșenilor până la Bulevardul Revoluției, după care urcă, ocolind pe strada Nicolae Bălcescu, trec de „Poarta Șchei”, în sus
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta Maria Mare "Jocul Strămosesc de la Crucea Dreptății, de la „Fântânița Popii”, din capatul strazii Pajistei, aceasta este ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, născută Pulpaș. In trecut Junii Dorobanti organizau si un
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
reprezintă expierea d-sale profană: „Ceea ce ei au îmbulzit într-o confuzie colorată/ noi separăm cu zel (...) Ei mureau de mii de ori/ privind albul și numai prin acest fel de moarte/ se făcea un drum nou și lumina aurea prundul pe maluri” (Într-o casă memorială); „recunoșteam perfecțiunea/ după o mireasmă de pădure” (Iubirea dintre poeți). Suveranitatea e, în chip refrigerat-formal, cea a trupului, căruia îi corespunde textura densă a imaginarului, ca o carnație secundă. Nu o dată desfătarea corporală se
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
que le noir/ ressemble ŕ une porte d'or qui crčve.") și cu versiuni românești din Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi curgeau ca o melasă/ pe rănile ei vii.// Și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
ca să le explic faptul că taina tainelor nu mai trebuia să fie căutată, că lectura vieții nu ascundea nici un sens subteran și că totul era acolo, În pântecul tuturor Liilor din lume, În camerele clinicilor, pe saltelele de paie, pe prundurile râurilor și că pietrele care ies din exil și sfântul Graal nu-s altceva decât niște mici maimuțe care țipă cu cordonul ombilical atârnându-le și doctorul dându-le palme peste fund. Și că Superiorii Necunoscuți, pentru acel Ceva, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Singuratece izvoare fac cu valurile larm?" (C? linfile din poveste); „izvorul prins de vraj? / R???rea sunând din valuri" (Povestea teiului). Undele apei care „coboar?-n ropot dulce din ț??? anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi" din mijlocul p? durii („Amândoi vom merge-n lume / R???ci?i ?i singuri, / Ne-om culcă lang? izvorul / Ce r? sare sub un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nevoie de balast. Nu insistăm asupra eleganței comparațiunilor. Elemente străine introduse în corp pentru un cuvânt oarecare și sosite în periodul eliminatoriu sânt o comparație mai tristă pentru corpul în care s-a introdus decât pentru nevinovatele elemente. Asemenea și prundul sau nisipul care se-ncarcă drept balast drept că e o povară fără valoare, dar în orice caz dovedește și ușurința poverilor celorlalte, cari nu erau în stare să țină corabia în echilibru, încît furtunile stăteau s-o dea de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să le aduc în odaia mare, la răcoare, într-un lighean. Să dau apă și lături la porc și să fierb altele, din barabulele vechi și urluială pentru ziua următoare. Să tai lemne că adusese tata niște crengi uscate din prundul Moldovei și mă îndemna să fac "zilnic oleacă de gimnastică folositoare și ție și casei", zicea dânsul. Într-o zi după ce câinele cel bătrân, Ursu, dăduse ortul popii tata a adus de la un prieten un cățeluș negru cu două ținte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ultimii pași fu nevoit să se ajute cu mâinile, agățându-se de smocurile spinoase de deasupra; apoi, În sfârșit, fu În măsură să arunce o privire de partea cealaltă. La vreo treizeci de pași, o siluetă Întunecată zăcea Împotmolită pe prund, parțial ascunsă de vegetație. - Era adevărat... iat-o, bâigui bargello. Și lui Dante Îi venea greu să Își creadă ochilor. Ușor Înclinată Într-o rână, o galeră de război zăcea rezemată de malul râului, cu Întregul rând de vâsle Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
audă zgomot de car dinspre codrul de la granița de Apus a satului. După cum suna, era un car mare, cu butuci groși, spițe puternice și roți Încălțate În fier greu. Roțile loveau cu putere ciolanele de piatră ale drumului și striveau prundul, făcându-l pulbere. Înainta Încet și sătenii Își dădeau seama că se apropie numai după zgomotul care creștea din ce În ce. Peste trei zile, deși le Înfundaseră cu bumbac Înmuiat În ceară de albine, urechile tuturor erau Însângerate. Nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ăsta, se pricepea aproape cu desăvârșire să-mi proptească nenorocitele alea de crampoane pe gleznă ori pe fluierul piciorului. Era un război surd căci, știind că ghetele lui erau făcute pentru un teren de iarbă, iar nu pentru țărâna și prundul (pe care aluneca al naibii, ca pe rotile) din curtea școlii, Îl agățam cu pasiune, Îl dezechilibram și dădeam cu el de pământ de-i săreau mucii. Nu zicea nimic, se aduna de pe jos, strângea din dinți și căuta primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mlajă cu niște sârmă subțire folosită de obicei la Întocmirea ramelor pentru stupi. Bătrânul, În răcoarea și neliniștea dimineții, mergea tăcut Înspre stația de autobuz. Pentru prima oară În viața lui auzi deslușit zgomotul făcut de roțile căruciorului pe nisipul, prundul și bucățile de piatră cenușie ale drumului. „Am Îmbătrânit dracului...” Își zise În gând și cu greu Își Înăbuși un oftat. Nepotul Îl ajută să bage coșul În burta autobuzului cu vopseaua sărită ori cojită, apoi, când Îl văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care ne vom strădui să o punem mai bine În lumină. Erorile experiențeiTC "Erorile experienței" \l 4 Pentru ca spiritul să poată găsi un adevăr evident, care să prezinte o certitudine sigură, În demersul său, filosoful Își impune ancorarea Într-un prund al cunoașterii despre care consideră că nu poate fi niciodată Îndoielnic, nesigur, iluzoriu. Aici trebuie să Înțelegem că e vorba despre acea „morală provizorie” pe care o păstrează spiritul În procesul Îndoielii, și care este exprimată În partea a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet din stâncă și se prelingea pe pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile de lemn, bucățile de fier vechi cu rugină și mâl pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai cuprinde o goană halucinantă. În cazul acesteia, urmăritor nu e nimeni, dar poate fi oricine l-ar vedea pe „coșcogeme coblizan” fugind acasă gol-pușcă de la baltă, de unde hainele îi fuseseră confiscate de mama: „și așa fugeam de tare pe prund, că săreau petrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus. Și fuga, și fuga, fără să mă mai uit în urmă...” În urmă nu era decât rușinea. Ea îl gonea însă mai aprig decât Nic’a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]