1,028 matches
-
iunie 1815, o armată franceză a primului imperiu, condusă de împăratul Napoleon I și o armată prusacă condusă de mareșalul von Blücher. Atacul a început ideal pentru francezi, care nu au zăbovit în a trece la ofensivă în fața unor trupe prusace care nu apucaseră încă să se concentreze. Unul din Corpurile de armată prusace, aflat prea departe, nu a mai putut interveni, iar francezii au reușit destul de rapid să penetreze linia inamică, grație atacurilor bine conduse de Grouchy și Gérard. Pentru
Bătălia de la Ligny () [Corola-website/Science/310323_a_311652]
-
și o armată prusacă condusă de mareșalul von Blücher. Atacul a început ideal pentru francezi, care nu au zăbovit în a trece la ofensivă în fața unor trupe prusace care nu apucaseră încă să se concentreze. Unul din Corpurile de armată prusace, aflat prea departe, nu a mai putut interveni, iar francezii au reușit destul de rapid să penetreze linia inamică, grație atacurilor bine conduse de Grouchy și Gérard. Pentru a da lovitura de grație, menită să le taie retragerea și să le
Bătălia de la Ligny () [Corola-website/Science/310323_a_311652]
-
acea parte, astfel că nu au participat la niciuna dintre cele două bătălii. Văzând retragerea trupelor ce ar fi trebuit să încununeze victoria, împăratul francez trimite la atac Garda Imperială Franceză, dar aceasta nu poate decât să respingă ultimele elemente prusace, nefiind în poziția necesară pentru a le tăia retragerea. Pe plan tactic a fost o victorie franceză, dar strategic nu a schimbat radical situația campaniei. nu a reprezentat victoria decisivă la care se aștepta Napoleon, astfel că von Blücher a
Bătălia de la Ligny () [Corola-website/Science/310323_a_311652]
-
1983. E un publicist cunoscut; scrie în „Die Zeit” - Timpul - un cotidian de influență al stângii. Este considerat unul din cei mai puternici și eficienți cancelari de după Konrad Adenauer. Este rațional, cumpătat dar fumător incorigibil, are o concepție de viață prusacă, însă a avut probleme în a-și impune pe durată punctul de vedere în interiorul propriului partid, partidul social-democrat (SPD). Pentru Schmidt, a fi german (în germană: "deutsch") și politica RFG față de țările din estul ei inclusiv RDG ("Ostpolitik") nu au
Helmut Schmidt () [Corola-website/Science/308571_a_309900]
-
a început în secolul al XVI-lea. Despădurirea cordonului din cauza pășunatului, exploatării lemnului, și construcției de ambarcațiuni pentru din 1757 a făcut ca dunele să se răspândească pe toată fâșia și să îngroape sate întregi. Alarmat de aceste probleme, guvernul prusac a finanțat proiecte de reîmpădurire pe scară largă, demarate în 1825. Alte surse îl creditează pe Georg David Kuwert, proprietarul unei stații de poștă din Nida la sfârșitul secolului al XIX-lea cu începerea procesului de reîmpădurire. Datorită aceste eforturi
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
Suediei în Marele război Nordic dintre 1700 și 1721 a permis Prusiei să recupereze numeroase teritorii din sudul Mării Baltice, cele mai importante fiind orașele Stettin și alte teritorii din Pomerania. Această perioadă a reprezentat momentul de organizare a legendarei Armate prusace. În 1740, Regele Frederic al II-lea (Frederic cel Mare) a acces la tron. Acesta a invadat Silezia,declanșând Războiul pentru Succesiunea Austriei, în urma căruia Prusia reușește să rețină mare parte din teritoriile ocupate în 1742. În 1744 Frederic a
Regatul Prusiei () [Corola-website/Science/306080_a_307409]
-
era singura autoritate executivă iar miniștrii erau responsabili doar în fața acestuia. În 1862, Otto von Bismarck a fost numit de către Regele Wilhelm I în poziția de Prim Ministru al Prusiei. Acesta a fost determinat să unească statele germane sub dominație prusacă, în acest scop angajând regatul într-o serie de războaie: Noul Imperiu al lui Bismarck a fost una dintre cele mai puternice entități din Europa continentală. Dominația Prusiei asupra noului Imperiu a fost aproape absolută, aceasta reprezentând trei cincimi din
Regatul Prusiei () [Corola-website/Science/306080_a_307409]
-
pentru tatăl său, a devenit duce suveran și Augusta a devenit ducesă. Cuplul a avut 7 copii: În 1806, când Prusia a declarat război Franței, Ducele de Brunswick, care avea 71 de ani a fost numit comandant șef al armatei prusace. În același an, la 14 octombrie, în Bătălia de la Jena, Napoleon a învins armata prusacă și, în aceeași zi, în Bătălia de la Auerstadt, Ducele de Brunswick a fost rănit grav; a murit câteva zile mai târziu. Ducesa de Brunswick împreună cu
Prințesa Augusta a Marii Britanii () [Corola-website/Science/320703_a_322032]
-
7 copii: În 1806, când Prusia a declarat război Franței, Ducele de Brunswick, care avea 71 de ani a fost numit comandant șef al armatei prusace. În același an, la 14 octombrie, în Bătălia de la Jena, Napoleon a învins armata prusacă și, în aceeași zi, în Bătălia de la Auerstadt, Ducele de Brunswick a fost rănit grav; a murit câteva zile mai târziu. Ducesa de Brunswick împreună cu familia ei a plecat în Altona. Deoarece armata franceză înainta, ambasadorul britanic a sfătuit-o
Prințesa Augusta a Marii Britanii () [Corola-website/Science/320703_a_322032]
-
forțe era de 3 la 1. Campania din 1806, împotriva Prusiei a adus cel mai impresionant succes militar al mareșalului: victoria de la Auerstaedt, când Davout și Corpul său de 30,000 de oameni a învins de unul singur principala armată prusacă, de aproximativ 50,000 de oameni. În aceeași zi împăratul Napoleon se lupta cu o altă armată prusacă la Jena. Lipsa de reacție a Mareșalului Bernadotte, care ar fi putut să îl susțină pe Davout la Auerstaedt provoacă furia acestuia
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
al mareșalului: victoria de la Auerstaedt, când Davout și Corpul său de 30,000 de oameni a învins de unul singur principala armată prusacă, de aproximativ 50,000 de oameni. În aceeași zi împăratul Napoleon se lupta cu o altă armată prusacă la Jena. Lipsa de reacție a Mareșalului Bernadotte, care ar fi putut să îl susțină pe Davout la Auerstaedt provoacă furia acestuia din urmă, început al unei dușmănii fățișe între cei doi oameni. Drept recunoaștere a meritelor sale în cadrul acestei
Louis Nicolas Davout () [Corola-website/Science/311449_a_312778]
-
verde românesc de pe țeava de tun a axei războiului desigur că va fi ars de focul primelor obuze”, scria el, iar diferența dintre deviza germană „Deutschland über alles” și formulele gândiristo-trăiriste legionare ilustra perfect, în opinia sa, „deosebirea dintre imperialismul prusac și unealta sa din brâul Carpaților, precum și soarta pe care o pregătește aceasta din urmă poporului român”. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică a trăit la Moscova și a scris în limba rusă. Odată cu proclamarea Republicii Populare Române, Ilie Constantinovschi
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
teutonilor. În scurt timp au ajuns aici noi coloniști precum și călugări franciscani și dominicani. În secolul al XV-lea, pe măsură ce deveneau tot mai dezamăgiți de politica Ordinului Teuton, cetățenii statului monastic înființat de acesta s-au organizat într-o Confederație Prusacă și au proclamat secesiunea cu ajutorul Coroanei polone în 1454. La sfărșitul Războiului de 13 de ani (1454-66), terminat prin cea de-a doua Pace de la Toruń din 1466, Prusia Regală a fost organizată ca o nouă provincie și încorporată în
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
Wann și markgraful von Schönau sunt personaje implauzibile, părând mai degrabă construcții literare ideologice decât oameni reali. Un personaj straniu al romanului este Marie Urbach, o „fiică a pădurii” răsfățată și capricioasă care-și manifestă dezgustul față de conformismul și conservatorismul prusac al societății germane antebelice și fuge din pension alături de un amant de ocazie, markgraful von Schönau, pentru a se dedica apoi cauzei socialiste. Secvențele romantice și sentimentale în care apare amintesc de romanul "Cărarea pierdută" (1913) de Alain-Fournier, având o
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
al romanului "Maestrul și Margareta" (1966-1967) de Mihail Bulgakov. Marie are o reputație diabolică datorată curajului de a urca singură pe piscul Cele Trei Călugărițe sau de a coborî în grote adânci, precum și a lipsei de respect față de străvechea ordine prusacă, circulând superstiția că prezența ei într-un loc e un semn rău. Soarta personajului rămâne necunoscută după întâlnirea devastatoare cu Andrei, ce a avut loc în 1920 la Petrograd, dar, spre deosebire de Andrei care se îndreaptă spre moarte, Marie este un
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
primind titlul de Mare Duce al Rusiei de la tatăl Mariei. Cuplul s-a separat în 1982, la un an după nașterea singurului lor copil, Marele Duce George Mihailovici. În urma divorțului din 19 iunie 1985, Franz Wilhelm a revenit la numele prusac și la titlul său. Maria Vladimirovna trăiește în Franța și Spanie. Ea vorbește fluent rusa, engleza, franceza și spaniola. De asemenea vorbește germana, italiana și araba. Când Vladimir Kirillovici a murit la 21 aprilie 1992, fiica lui Maria a pretins
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
că noua serie de alianțe ce s-a format în timpul Revoluției Diplomatice avea să mențină pacea, dar s-au dovedit a fi un catalizator la erupția ostilităților în Europa în 1756. Armata austriacă a fost supusă unei revizuiri după sistemul prusac. Maria Tereza, cu cunoștințele sale militare i-au făcut pe mulți dintre generalii săi să se simtă rușinați, fiind presați necontenit pentru desfășurarea reformei. Avea un mare interes pentru menținerea bunăstării soldaților ei, câștigând astfel respectul acestora. Austria suferise înfrângeri
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
de soldați ca gardă împotriva incursiunilor din Moravia sau Ungaria și pe feldmareșalul Hans von Lehwaldt în Prusia de Est cu o gardă împotriva invaziei ruse din est. Frederic a plecat cu armata sa spre Saxonia așa cum a stabilit. Armata prusacă a mărșăluit de-a lungul Saxoniei în trei coloane. În dreapta era o coloană de 15 000 de soldați comandați de prințul Ferdinand de Brunswick. În stânga era o coloană ce cuprindea 18 000 de soldați sub comanda ducelui de Bruswick-Bevern. În
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
Lobositz de pe 1 octombrie, Frederic a împiedicat armata izolată a saxonilor să întărească armata austriacă condusă de generalul Browne. Prusacii au ocupat în cele din urmă Saxonia, armata saxonă capitulând la Pirna în octombrie, fiind obligată să întărească rândurile armatei prusace. Atacarea electoratului neutru al Saxoniei a cauzat panicarea Europei și a condus la formarea unei coaliții puternice anti-prusace. Singurul succes semnificativ al Austriei a fost ocuparea parțială a Sileziei. Totuși, succesele lui Frederic erau indecisive și foarte costisitoare pentru mica
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
Austriei a fost ocuparea parțială a Sileziei. Totuși, succesele lui Frederic erau indecisive și foarte costisitoare pentru mica sa armată. El și-a dat seama că nu lupta cu aceiași austrieci din războiul anterior. Anglia a fost surprinsă de ofensivă prusacă. A început să suplimenteze sprijinul acordat aliatului prusac cheltuind o suma echivalentă a 87 milioane de lire în prezent. O forță combinată din forțele hanovriene condusă de britanici sub comanda Ducelui de Cumberland a fost alcătuită pentru a proteja Hanovra
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
Regatul Bohemiei, sperând că va învinge decisiv forțele habsburgice. După victoria obținută în Bătălia de la Praga de pe 6 mai, în care ambele tabere au suferit pierderi majore, prusacii au forțat trupele austriece să se întoarcă spre fortificațiile orașului Praga. Armata prusacă a început să asedieze orașul. Frederic a luat cu el 5000 de soldați din asediul de la Praga pentru a le trimite și întări armata Ducelui de Brunswick-Bevern de 19 000 de soldați aflată în Kolin, în Bohemia. Armata a respins
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
securiza pozițiile. Retragerea lui Nadasdy a cauzat retragerea mareșalului Daun cu marea sa armata austriacă de-a lungul Deutsch-Brod pentru a proteja poziția expusă. Pe 16 iunie, generalul Daun a mărșăluit spre nord-vest pentru a distrage flancul stâng al armatei prusace. Frederic a mărșăluit spre nord-vest pe 17 iunie pentru a distrage armata austriacă a lui Daun. Totuși, Daun știa manevra lui Frederic și de-a lungul nopții 17-18 iunie, Daun a avansat cu armata sa pentru a-l confrunta pe
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
Daun de-a lungul nopții. La ora 6 dimineață, când generalul Zieten a avansat cu garda sa în jurul orașului Planjan a aflat atunci adevărată poziție a armatei austriece. Frederic era în fața aripii stângi a armatei sale. Aripa stânga a armatei prusace era puternică, Frederic dorind să-i atace pe austrieci cu aceasta. Prusacii au atacat după-amiază. Totuși, Frederic a aflat că austriecii au atacat aripa dreapta a armatei sale. Frederic și-a retras trupele din aripa stânga pentru a umple golul
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
puternice fortărețe din Prusia. Totuși, după cinci zile de bombardament al artileriei ruse, armata rusă a atacat fortăreața și au ocupat-o. Rușii au utilizat Memel ca pe o baza de invadare a Prusiei de Est și au învins forța prusacă în Bătălia de la Gross-Jagersdorf de pe 30 august. Totuși, nu au putut lua Konisberg încă și s-au retras imediat. Nu doar că Frederic era forțat să renunțe la invazia Bohemiei, dar acum era forțat să se retragă spre Prusia. De
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
era forțat să se retragă spre Prusia. De înfrângerile sale au profitat multe state europene. Suedia i-a declarat război și a invadat Pomerania cu 17 000 de soldați. Suedia consideră însă că trebuia evitată o lupta directă cu armata prusacă. Austriecii s-au mobilizat să atace pământul prusac, iar francezii conduși de Soubise s-au apropiat dinspre vest. În noiembrie-decembrie, situația Germaniei s-a reversat. Frederic l-a învins pe prințul Soubise în Bătălia de la Rossbach pe 5 noiembrie și
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]