482 matches
-
o viitoare revizuire a art. 7 din Constituție. Rămâne de cercetat în subteranele istoriei. Declarația subsecretarului de stat Bourke este astfel comentată de Eminescu: "Aceste puține cuvinte ale subsecretarului de stat nu sunt deloc îndreptate contra Rusiei, că adică, trecând Prutul, ea ar viola teritoriul otoman, ci ele vor să constituie numai un drept pentru Turcia de-a încălca teritoriu român oricând i-ar dicta-o aceasta vederile sale strategice. Pe de altă parte guvernul englez mai pare a zice că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
un cetățean credincios până la capăt patriei mele! a repetat Iosif B. Sunteți ucrainean? am repetat întrebarea. Sunt evreu. Asta așa a fost. 2. La bunici, peste râu Mișu Plop s-a născut în satul Plopi, o localitate aflată pe malurile Prutului. Când s-a căsătorit, cetățean român, s-a mutat în casa tinerei sale soții, iar fratele său, Sile Plop, a rămas cu părinții în casa bunicilor. Pe urmă, și Sile Plop s-a căsătorit. Atât Mișu, cât și Sile, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în perioada interbelică). Privind dintr-un unghi geologic, apariția și dezvoltarea Moldovei s-au petrecut într-o perfectă armonie naturală. Principatul a evoluat în limitele Podișului Moldovei, mărginit la vest, de Carpații Orientali, la est, de Nistru, la nord, de Prutul superior, iar la sud, de Siretul inferior. Dacă pe axa vest est se poate spune că Ruso Vlahia a moștenit granițe puternice, nu același lucru ar putea fi zis pe direcția nord sud. La miazănoapte, pe vremea stăpânirii Pocuției, frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
arealul dintre Dunăre, Carpați și Marea Neagră, ci și triburi care se retrăgeau din fața altor războinici mai de temut. Să ne gândim, de exemplu, la cazul iașilor, trib alanic cantonat în perioada invaziei mongole, atât în mlaștinile Tisei, cât și ale Prutului. Amintirea lor dăinuiește până astăzi pe meleagurile Moldovei. Pe unul dintre afluenții Prutului, Bahlui, au fondat orașul care le poartă numele târgul Iașilor. Inexistența unor asemenea particularități geografice la sud de Dunăre a dezavantajat romanitatea orientală, fapt ce explică nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943), și-au asociat atunci glasul în favoarea cauzei românești. Un lung martiraj se anunța pentru toți, de o parte și de alta a Prutului. Un nou episod tragic, încă mai păgubitor, căci va afecta și sufletele, avea să urmeze în lunga onubilare postbelică a istoriei noastre. Tributul plătit de istoricii înșiși e semnificativ. A trebuit să vină încă un scriitor din zona unde suferința
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se aflau peteritoriul țării noastre și care doreau să iasă din război cu orice preț, nu înainte de însă, de a produce grave tulburări și jafuri, dar și efectuarea de cumpărări de provizii la prețuri uriașe cu care intenționau să treacă Prutul în Basarabia. Prima consemnare documentară existentă în dosarul Oșeștilor referitoare la „defecțiunea” rusească, a fost datată pe 11 octombrie 1917 și avea un conținut scurt: „...luați măsuri pentru a opri cu desăvârșire trecerea alimentelor, cerealelor și vitelor în Rusia”. Pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare! Aici se stabilise în comuna Fălciu, județul Fălciu. Familist fiind, Polimeschi venise la comisie și cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați pe teritoriul românesc din dreapta râului, proveniți exclusiv din Ucraina din localități precum: Rostov, Donbass, Harcov, Berdeansk, Mariopol (Zaporojie) sau Golta. Printre aceștia, fusese rătăcită și femeia Oleinic Evdochia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Sumiya Haruya. Sunt și eu curios să văd ce înseamnă Creangă pentru Japonia. "Perioada de tranziție pe care o traversăm acum reactualizează niște complexe mai vechi. În primul rând cel de inferioritate în fața marilor culturi" Revenind din Japonia și trecând Prutul, m-ar interesa să-mi spuneți cum mai privesc intelectualii moldoveni cultura română. Cum se raportează la ea? Care e atitudinea lor în fața unei "autoflagelări" precum cea pe care o practică, de exemplu, Patapievici? Vreau să vă spun că, la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
e alterată de el; ea se dezvoltă sub influența unei bunăstări, a unei protecții, a unei libertăți chiar, atât de rare pentru evrei în Orient. Iașul nu poate fi vizitat fără a fi tentat să faci o excursie pe malurile Prutului; pentru a ajunge acolo, se traversează platoul Copoului, de unde se coboară deodată într-o vâlcea părăginită și aridă. Pe drum, am fost înveseliți de întâlnirea cu o patrulă de jandarmerie, comandată de un ofițer; oamenii își conduceau caii, urcând cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
blestemate crește o nouă influență. Din anul 1711, domnitorii Cantemir și Brâncoveanu trataseră în secret cu țarul Petru. Îi dezvăluiră secretul slăbiciunii imperiului turc și lipsa lui de coeziune. Vicleanul moscovit profită de aceasta. În acest an trupele sale traversară Prutul pentru prima oară și de atunci rușii râvniră la bogatele vâlcele ale Moldovei, la rodnicele câmpii ale Valahiei, țări atât de diferite de a lor. Ocupațiile rusești se înmulțiră de atunci, din 1769 până în 1774, din 1789 până în 1791, din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
E. L. Blutte, în raportul său către lordul Henry Cowley, ambasadorul britanic la Viena, înaintat la 5/17 ianuarie 1831, se arăta mai optimist, precizând că epidemia de cholera morbus era pe cale de stingere în Basarabia și că nu trecuse Prutul în Moldova, probabil și datorită asprimii iernii care domnea în acea regiune 26. Totuși, la începutul anului 1831, generalul Kiseleff s-a simțit dator să adreseze autorităților moldovene și muntene o largă și cuprinzătoare ordonanță cu privire la combaterea bolii cholera morbus
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova și se întinsese și în Țara Românească. Trupele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
socotit "omul bolnav al Europei", supunîndu-l unor presiuni și cerințe inadmisibile spre a-i accepta condițiile. Astfel, pentru a-i sili pe turci la concesii, țarul a ordonat trupelor sale, puse sub comanda feldmareșalului cneaz Ivan Feodorovici Pașkevici, să treacă Prutul la 21 iunie/3 iulie 1853, fără declarație de război, și să ocupe militar Principatele Romîne 347. Dar în acestea bântuia sporadic holera, printre alte afecțiuni, ca febra sau frigurile intermitente, dizenteria și diareea. De aceea odată cu instalarea trupelor țariste
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a continuat să se manifeste, eventual cu o agresivitate ceva mai redusă, în alte părți ale lumii, mai cu seamă în Rusia, atât în cea europeană, cât și pe întinderile siberiene. Și astfel, la 15 iulie 1872, infecția a trecut Prutul către noi, mai întîi la Sculeni, în județul Iași, ca după molipsirea unor localități din județele Roman și Vaslui, epidemia să se stingă, în octombrie. Bilanțul acestui episod a fost de 931 îmbolnăviți, dintre care 323, adică 34%, au decedat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea stelelor sau ivirea stelelor cu coadă". Într-un cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată,/ Cu pielea pe trup uscată/ Și cu părul despletit, / Tot cu șerpi împleticit. / Ea din loc sărea,/ Spini în urma-i răsărea,/ Iarba câmpului ardea/ Și oamenii morți cădea". Printre victimele ei s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
v-am spus că nevasta îmi este în Bârlad, avem acolo o brutărie mică. Dacă vom putea, poate trecem și pe-acasă la mine. - Dar ceilalți unde s-au topit? Doar le-am dat posibilitatea alegerii, din timp. Să trecem Prutul ș-om mai vedea. Ar trebui să ne regăsim regimentul, însă până una alta, trebuie să înoptăm pe undeva. Întoarse capul. - Ia uitați domnule, se întorc Gheorghe și Alexei! Doi dintre soldații pierduți la Hâncești li se alăturară fără explicații
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Trestianei și a Jăravățului; dinspre nord văile Horoiata și Simila; din nord-vest râul Tutova și altele. De-a lungul văilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permițând orașului bune legături cu așezările din preajmă și de la distanțe apreciabile: din valea Prutului, a Dunării de Jos, a râul Siretului. Analizând geneza localității, geograful Vintilă Mihăilescu apreciază Bârladul ca târg de vale tipic. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care constituie granița de stat dintre Romînia și Republica Moldova. De la acest hidronim s au format, prin polarizare, Ostrovul Prut, Rezervația Rîul Prut, locul Pruteț în Culoarul Prutului, Prutețul Bălătău, Prutul Vechi, Lunca Joasă a Prutului (rezervație naturală), Lunca Joasă a Prutului Inferior (parc natural), Șesul Prutului. Numele este atestat de Herodot sub forma Pórata, folosită de localnicii sciți, și Piretós, folosită de greci. Ulterior apar în documente variantele Brutos și Burát (formă pecenegă). Herodot însuși spune că numele este dat de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
începuse și viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolind și învolburând zăpada în troiene până în streșini. Copacii trosneau cu vaiete lungi, plângătoare. De câteva nopți, mai ales, arătări sure începuseră să picteze adâncul alb al zăpezii. Erau lupii, care, înfometați, veneau de peste Prutul înghețat, de dincolo de Nistru, din pădurile fără sfârșit rusești, aciuindu-se în Codrii Fălciului. Foamea le dădea îndrăzneală, trecând prin ogrăzi, peste gardurile înecate de zăpezi, năvăleau în sate, încercând fără sfială gospodăriile, atacând oameni și animale, sfâșiau câinii care
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
rece, auzindu-se doar suflul vântului... și răsuflet de om. Un vânt rece sufla dinspre răsărit. - E crivățul stepelor rusești! ..murmură Anton, ca pentru sine. În Rusia sunt haite de sute de lupi, numai într-o singură pădure... Iarna trec Prutul înghețat, la noi, pe aici prin partea Fălciului ...își continuă gândul, pădurarul. - Oare, or fi trecut?!... Murmură moșierul cu un fel de teamă... Vântul se ascuți, și se înăspri. O rafală se năpusti.. ca o pală subțire și tăioasă, orbindu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe cerul auriu cinci siluete, neclintite... ca ireale. Era ceva măreț... ceva maiestos, dar, și înfricoșător. - Trebuie să fie lupi din stepele ucrainiene... șopti boierul, mari, suri-cenușii, nu-s de pe la noi. - Da, de-o noapte, cel mult două...au trecut Prutul înghețat prin dreptul Fălciului, șopti pădurarul la ureche moșierului. În răstimpuri, toți își lungeau gâtul, cu botul în sus către lună, scoțând niște urlete atât de jalnice, parcă plângând, de-ți sfâșiau sufletul. Iar se lăsă o tăcere grea, mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de panglicîrie dialectică. Dacă România a violat Tratatul de Paris, adaugă ingeniosul corespondent, de ce Rusia să-l respecteze? Apoi oricine poate opune României acest raționament, afară de însuși Rusia. Dacă România nu viola Tratatul din Paris, apoi Rusia putea să. treacă Prutul fără opunere, chiar armată? Apoi toate resursele României erau să fie puse la dispozițiune Rusiei? Apoi însuși armata română era in drept să treacă Dunărea și să sosească sub întăriturile Plevnei, la un moment destul de oportun? Toate astea nu s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]