3,260 matches
-
carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu, Petruș Andrei, Cristian Livescu, Livia Ciupercă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Vechiul Testament - începe a fi scris cu 1500 de ani înainte de Hristos și conține următoarele cărți canonice: Geneza, Exodus, Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua, Judecători, Rut, 1. Samuel, 2 Samuel, 1 Împărați, 2 Împărați, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera, Iov, Psalmii, Pildele sau Proverbele, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor, Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechil, Daniel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia, Maleahi, Noul Testament: Matei, Marcu, Luca, Ioan, Faptele Apostolilor, Romani, 1 Corinteni, 2 Corinteni, Galateni, Efeseni, Flipeni
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca. Las la o parte faptul că - trecătoare, timide și foarte mici încercări - s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor și a proverbelor ori simple rezumări poetice din alte capitole, dar marea Biblie, această capodoperă în totalitatea ei, uriașa Biblie, nimeni, absolut nimeni, nu a încercat să o versifice vreodată... Și iată de ce: A versifica Biblia (peste 1220 de pagini
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
în fața nimicurilor/pe care le am de pus în el. (Ziua aceasta..., înaltă ca o stâncă și largă ca o mare) Dacă ar fi să trasăm un fel de arbore genealogic al poeziei Marinei Dumitrescu, la rădăcină s-ar afla psalmii Vechiului Testament, iar mai sus poezia lui Blaga. Tonalitatea e mai mereu gravă, există întotdeauna grija pentru ceea ce se află dincolo, și se pune întotdeauna în lumină relația uman-suprauman. (Po)căința, conștiința morală și trăirea apăsată gustând prezentul cu grija
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
spiritual ideatic. Vieru este o conștiință europeană prin constituție și una universală prin vocație. Observată în perspectiva deceniilor, opera sa consolidează zona - aș numi-o - clasico-romantică, puternic reflexivă a muzicii noastre din a doua jumătate a secolului trecut. Clepsidra I, Psalmi, primul concert pentru violoncel și orchestră, Simfonia pe versuri de Eminescu, Sita lui Eratostene, opera filosofică Iona, Scene nocturne, Pași ai tăcerii... sunt momente de referință nu numai în opera maestrului, ci inclusiv în muzica noastră în secolul trecut, sunt
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie va purta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
asupra unui manuscris. Tot nemulțumită sunt. L-aș lăsa până în vară, dar nu știu cât mai e. Citesc N. Berdiaev - Sensul creației Creația nu este permisă nici îndreptățită prin religie, creația e ea însăși religie. Noul Testament e pe sfârșite. Am primit recent Psalmii și Vechiul Testament. în casa noastră nu au fost aceste cărți. Părinții mei au rămas fără mamă, de mici. Au fost frați mulți și au fost servitori. Eu i-am dăruit mamei, în 72, o Carte de rugăciuni. I-a cusut
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
se cere să se facă o deosebire a plăcerii în timpul cântărilor religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
2002, p. 268. footnote> Și pentru această afirmație a ei, Biserica are temei în cuvintele Sfintei Scripturi. Psalmistul spune că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia. Isaia vorbește despre chemarea care a avut loc încă din pântecele maicii sale: Domnul M-a chemat de la nașterea Mea, din pântecele maicii Mele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va primi nimic de la Dumnezeu, spune Scriptura (Iacov 1, 6-7). Dar inevitabil apare întrebarea: Omul îi crește? În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Grigorie explică faptul că „noapte” înseamnă contemplarea lucrurilor invizibile, referindu-se la Moise, care se afla în întunericul în care se afla și Dumnezeu (Exod 20, 21), iar Dumnezeu a transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Gregorii Nysseni Opera, 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311, edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960. footnote> Sufletul înțelege că nu există o limită la splendoarea, slava și sfințenia Sa (Cântul 182.1-4; Psalmi 144, 3-5)<footnote Conform utilizării Psalmului 144, 3-5, CE 3-1.103-104; v. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 165. footnote>. Cu alte cuvinte, Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311, edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960. footnote> Sufletul înțelege că nu există o limită la splendoarea, slava și sfințenia Sa (Cântul 182.1-4; Psalmi 144, 3-5)<footnote Conform utilizării Psalmului 144, 3-5, CE 3-1.103-104; v. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 165. footnote>. Cu alte cuvinte, Sfântul Grigorie, în omilia 6<footnote Sf. Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau obârșiile acestei muzici în cultura antică elină. Breazul plasează originea muzicii creștine în „cântarea psalmilor, a evreilor și neîndoielnic folosind tezaurul melodic al acestora cristalizându-se din acesta în timp „o muzică vocală care se deosebește foarte mult de cea veche grecească și care adaptează textele traduse în grecește și latinește ale Vechiului Testament și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la început vocală și apoi instrumentală, produsă prin jucăriile muzicale. „Aproape toate jocurile de copii sunt însoțite de formule poetice ritmate și pronunțate, nu în forma obișnuită a vorbirii, ci cântate, un fel de recitativ expresiv dramatic, cum se citesc psalmii și rugăciunile în Biserica românească, sau cum se pronunță formulele de descântece, exorcismele etc”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
diez“ și are inscripția „Spre slava Sfintei Treimi“. Al cincilea clopot (510 kg), cu tonul „sol de sus“, e închinat Fecioarei Maria: „În cinstea Prea Curatei Fecioarei Maria“. Al șaselea (419 kg) are tonul în nota „la“, cu inscripția din psalmii lui David: „Toată suflarea să laude pe Domnul, lăudați pe Domnul din ceruri“. În fine, cel mai mic clopot (313 kg), cu tonul în „si“, poartă inscripția „Întru pomenirea Sf. Mucenic Gheorghe“ (inițial, Catedrala a avut hramul „Sf. Mucenic Gheorghe
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
Așa cum n-am înțelege cine este Dumnezeu, dacă nu s-ar fi întrupat Fiul Său (Ioan 1, 33-34), tot astfel n-am pricepe cum a venit pe lume, dacă n-ar fi fost Fecioara Maria. Adânci sunt tainele lui Dumnezeu (Psalm 92, 5), iar omul pricepe cât are nevoie pentru desăvârșire (Luca 9, 35-36). Părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana, sunt cinstiți de creștini pentru dumnezeiasca lor nădejde. Însăși icoana Sfintei Ana este făcătoare de minuni pentru cei ce cred neclintit
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
urâm fărădelegea. Îngerii ne ajută și ne apără în ispite și primejdii, ei ne îndeamnă să ne căim după ce am păcătuit și să ne întoarcem la Dumnezeu. „Căci El va poruci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale“ (Psalm 90, 11). Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Sâmbătă, 6 noiembrie, și duminică, 7 noiembrie, în Timișoara se desfășoară cea de-a doua etapă a acțiunii Curățenia de toamnă, în cadrul căreia S.C. „Retim“ S.A. acționează în partea de sud a
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
nu-mi vine inspirația cerească, Doamne, / de-a lua stelele-n dinți, / ca pe alune, ca pe nuci, / spre-a le sparge-n două - / inclusiv stelele din cerul gurii mele, / cele cu înaltă temperatură / de șase mii de gradeCelsius...!“ (Un psalm în fața Cărții-Haos...). Iată de ce Cartea-Haos, în spirit paradoxist, este, totodată Cartea împotriva Haosului. într-o astfel de Carte, pasărea Arheop terix, strămoașa, este clonată într-o ființă „frumoasă ca Nina Cassian / ce zbura proletcultist, / din Casa Scânteii, în Pădurea Băneasa
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt admise la întreceri/ doar firile emotive..." (Școală ieșeana de înot). Că și aceasta satiră, care sfîrșește, semnificativ, într-un psalm: Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi rostit aceste cuvinte/ la o epuizanta emisiune televizată,/ în care a fost vorba despre/ viitorul poeziei la triburile boșimane// Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi uitat actele de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
carnea de calvar", alăturări oximoronice ca "luminoasa putrezire", sau dislocări sintactice de sorginte argheziană: "Să-ți dea un castel, viața se adună/ Azi din bucățele, în Spania de șarpe și mărgean"). Răsună în poeziile lui Miron Kiropol teribila sfâșiere a psalmilor arghezieni, sentimentul rătăcirii în "zarea marii stepe", în imensitatea spațiului creat prin retragerea divinității: "Mi-am pierdut capul în groapa cu lei./ Fără Dumnezeu, fără țară/ Sunt ca o prăpastie sugând din ea însăși". În gura apostatului, anafura se face
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
a ta putere/ Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom./ Sînt ticălosul peste care/ Dacă se lasă-o întristare/ De toți se crede prigonit/ Dar, Doamne nu m-ai părăsit/ Sînt un om că orice om - iertare"(Psalmi moderni). Un temperament modern, contradictoriu, ce se cuvine judecat cu subtilitate, si înapoiă cărei măști crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă a lui Arghezi... Frază lui Macedonski sprijină în literatura începutului nostru de
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
Petrecerea lui de seară, între nevasta și copilă, era intelectuală, citînd cu voce tare povestiri din Andersen, Grimm, Selma Lagerlof, Toepfer, Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
nu găsesc scaunul ocupat/ mă dau la o parte pe stradă din fața oricui/ mâncarea gătită de mine o înghit în picioare/ știind că există cineva mai flămând” (p. 51). Concretețea imaginilor (și nu amănuntul că două dintre poeme se numesc Psalm, nici acela că dimensiunea înalt religioasă face casă bună cu grotescul și disperarea) mă încurajează să vorbesc despre arghezianism aici. Un arghezianism de fond, unul freatic, desigur. Fiindcă Marta Petreu resuscitează o direcție de efect (poate cea mai de efect
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]