29,373 matches
-
culturali, că manipularea prin intermediul mass-media audio, video induce și imprimă opțiuni și renunțări, pasiuni și represiuni, rumori și umori, formări și deformări, acorduri și dezacorduri. Dar nu-i mai puțin adevărat că la nivel individual se manifestă un anume potențial psihic, asimilabil trăsăturilor de caracter ce reflectă o conduită și o atitudine personală față de obiectul sonor. Dacă opțiunile estetice sunt influențate de trăsăturile de caracter, apreciem că și reciproca este valabilă: caracterul uman poate fi înrâurit la un moment dat de
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
știe, neîncrederii în forțele proprii, modestia împlinindu-se grație abdicării orgoliului, în timp ce îndrăzneala se fundamentează, evident, pe spiritul de curiozitate, iar aroganța se întemeiază pe suficiență și uneori pe sastisie. Orice meloman vine în lumea sunetelor cu un anume teren psihic și cu un topos temperamental. Mai mult, duce cu el o zestre naturală de calități și defecte ce se înmănunchiază în trăsături dinamice ale personalității și care întregesc premisele devenirii acestei personalități. Dar oricât ar fi de grei în consecințe
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
atac. Cei 8 teroriști (6 bărbați și două femei) au înjunghiat sau au atacat și rănit cu scopul de a ucide, aproximativ 160 de oameni. Câțiva (3) nu au fost răniți fizic, dar au fost internați la spital cu traumatisme psihice; de exemplu este și cazul unui băiețel (nu i-am aflat vârstă) care a văzut cu groază cum părinții lui sunt înjunghiați de criminali. Cuțitele pe care le-au folosit, cu lama lungă de 58 de cm. vor rămâne de
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
o replică la o stare frustrantă, o încercare de depășire sui generis a unui real advers, potrivit definiției lui Bronislaw Malinovski. într-o conjunctură istorică adânc nefavorabilă, Mihail Bulgakov pășește pe tărâmul imaginarului, străduindu-se a se realiza în direcție psihică prin reverie iar în direcție estetică prin ficțiune. Romanul Maestrul și Margareta înlocuiește "magia bolșevică" prin magia neagră, așezându-l în locul "magului" sovietic pe Woland. Inspirat fără doar și poate din imaginea strivitoare a lui Stalin, Woland săvârșește ceea ce tătucul
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
prin circuite energetice. Un incident sau un accident poate perturba echilibrul acestor straturi, canalele energetice se pot bloca ceea ce duce la starea de boală. Orice boală, de orice natură ar fi, este cauzată de un dezechilibru energetic În plan fizic, psihic sau spiritual. În rezumat, Întreaga materie este o energie care vibrează În diferite frecvențe. Corpul uman este o energie de joasă frecvență, În timp ce corpul spiritual este caracterizat prin frecvențe Foarte Înalte. Pământul, la rândul său, joacă rolul unui acumulator uriaș
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
geto-dacilor se știu puține lucruri. Marin Mincu știe mai multe și, odată cu el, Ovidiu, care își poartă depresiile și melancoliile prin "localuri deocheate" care duc cu gândul la lumea pestriță a porturilor din secolele XIX-XX: "De acest soi de maladie psihică ajunsesem să mă molipsesc și eu; mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă." Altminteri, ca
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
e dezamăgit. Visele nu-l interesează; dar se pare că totul e real. E complet lucid și știe că a lăsat în urmă somnul: să conștientizezi diferența dintre somn și veghe, să știi perfect care sunt granițele - iată esența echilibrului psihic. Dormitorul e spațios și foarte ordonat. Când îl traversează, parcă plutind, cu o ușurință aproape hilară, gândul că această experiență s-ar putea termina îl întristează brusc; o clipă mai târziu, gândul respectiv a fugit. Stă la fereastra din mijloc
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
și batoza cu sufletul curat și dulce îl face amoralistul-eseist Hmvaqw, goliardicul delirant și atotsarcastic ce veștejește totul în cale, inclusiv râncedele clișee protocroniste și naționaliste. Dincolo de voluptuoasa verbozitate scăpată uneori de sub control, rămân scenele grotești portretizând decrepitudinea fizică și psihică (vezi familia titularei barului) compatibile cu disputele damelor de pripas, zise și de companie, când limbajul coboară spre argou și măscări. Câteva pagini mai la vale, același limbaj urcă la cotele frazeologiei delirante: londronienii (un fel de slujbași ai Castelului
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
răgaz de citit și scris: abia terminată o cronică, trebuie să te gîndești la următoarea, nu e admisă nici o scuză, nici o plictiseală pentru a te opri puțin. Și de-ar fi doar atît, dar e indispensabil și un bun echilibru psihic, antrenat să reziste presiunilor, nemulțumirilor, hachițelor arogante ale celor despre care scrii. Se știe că autorii sînt lesne supărăcioși și gata de polemică (Vorbim din experiență: nu puțini sînt cei ce trimit "drept de replică" la cronici, susținînd că de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la limită, stau lucrurile în privința empatiei care poate fi văzută și că un „produs psihic concretizat prin starea de retrăire a vietii subiective a celuilalt” (R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001, p. 19). G. H. Mead, de exemplu, este unul din gânditorii care concep empatia că pe o capacitate de ,,a prelua rolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și a o îmbogăți, de a-i conștientiza stratagemele și strategiile. Cartea îi expune originile neuro-cerebrale și proprietățile, accentuînd pe latura ei deliberată, de proces accelerator al minții, în stare de veghe. Ea încearcă să-i descrie funcționarea, genurile, corelațiile psihice și condiționările, limitele care-i frînează ori îi interzic exercițiul, posibilitățile de a-i evalua performanțele. Datorită extraordinarei sale extensii și prolificități, a implicării în toate actele cognitive, studiul interpretării e extrem de pretențios. Mi-a impus lecturi dispersate, de caracter
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
m-a atras sinceritatea... da, sinceritatea acestei mișcări, într-o țară total coruptă. Mai întîi de turci, apoi de fanarioți, de politicienii români veroși de după... Iată, îmi spuneam, o generație care încearcă să vindece acest neam urgisit de tarele sale psihice, naționale, de balcanismul corupt..." (p. 188). Cel puțin la fel de lucidă este Sisi și atunci când analizează sistemul instaurat după război de trupele sovietice. Imaginea metaforică pe care o propune este cât se poate de relevantă pentru climatul din perioada comunistă, pe
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
Mîini șO legătură de amor îngălbenită, boțităț), în nu mai mică măsură eul însuși nu-și poate inspira încredere sieși, ajungînd la un antinarcisism răsfrînt în accente acute: "știu, știm, știu că știți, știm că știu: ajunși în pragul degradării/ psihice... o, de ce/ n-am eu putere, înțeleptule: să elimin această băutură/ scîrbavnică, ura -/ ura de tine însuți, lipicioasă, numai miere, pufnind pe nas și pe urechi,/ care mă răstignește fără motiv... aici te înșeli,// te răstignește din/ motive bine determinate
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la limită, stau lucrurile în privința empatiei care poate fi văzută și că un „produs psihic concretizat prin starea de retrăire a vietii subiective a celuilalt” (R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001, p. 19). G. H. Mead, de exemplu, este unul din gânditorii care concep empatia că pe o capacitate de ,,a prelua rolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta, cel puțin la fel de intensă<footnote Georges Habra, op. cit, p. 249. footnote>, și că sunt necesare toate eforturile fizice și psihice pentru a birui această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor: Căci acest
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de natură medicală), însă de cele mai multe ori aceste efecte apar odată cu trecerea timpului. Consecințele avortului pot fi evidențiate pe două planuri : 1. Asupra întregii societăți. Avortul provocat are urmări și asupra societății, dat fiind faptul că orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă asupra întregii societăți. Pe lângă aceasta, creșterea numărului avorturilor a dus la o scădere îngrijorătoare a natalității. 2. Consecințe fizice (biologice) asupra mamei și consecințe psihice, acestea din urmă apar atât la mamă cât și la persoanele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și asupra societății, dat fiind faptul că orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă asupra întregii societăți. Pe lângă aceasta, creșterea numărului avorturilor a dus la o scădere îngrijorătoare a natalității. 2. Consecințe fizice (biologice) asupra mamei și consecințe psihice, acestea din urmă apar atât la mamă cât și la persoanele care au participat sau se fac vinovate într-un fel sau altul de păcatul avortului (ex.: doctori, asistente, prieteni, sfătuitori, etc.). Datorită urmărilor fizice sau psihice care apar la
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
mamei și consecințe psihice, acestea din urmă apar atât la mamă cât și la persoanele care au participat sau se fac vinovate într-un fel sau altul de păcatul avortului (ex.: doctori, asistente, prieteni, sfătuitori, etc.). Datorită urmărilor fizice sau psihice care apar la unul sau la ambii părinți, la nivelul relațiilor dintre membrii familiei apar dereglări evidente. VI.1. Consecințe ce se răsfrâng asupra întregii societăți Avortul de orice natură, dar în special cel provocat, a fost și continuă să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
membrii familiei apar dereglări evidente. VI.1. Consecințe ce se răsfrâng asupra întregii societăți Avortul de orice natură, dar în special cel provocat, a fost și continuă să fie o adevărată plagă socială a întregii lumi. Orice boală fizică sau psihică a indivizilor se reflectă și asupra întregii societăți. Aceasta ar fi mult mai fericită dacă membrii ei nu ar fi răniți de traumatismul uciderii copiilor nenăscuți. Întreruperile de sarcină dar mai cu seamă consecințele acestor acte, care pot duce până la
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cele mai dramatice. Complicațiile apărute în urma avortului pot lua forme dramatice ajungându-se nu de puține ori până la decesul mamei, iar numărul copiilor care rămân orfani, datorită acestui fenomen, nu sunt nici pe departe puțini. VI.2. Consecințe fizice și psihice ale avortului provocat. Avortul afectează viața femeii mult timp după ce nefericitul evenimentul a avut loc. Chiar și experiența unui avort spontan, în caz de boală, accident sau nașterea unui copil mort constituie o traumă pentru mamă<footnote Tove Ross Niklassen
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
avortului provocat. Avortul afectează viața femeii mult timp după ce nefericitul evenimentul a avut loc. Chiar și experiența unui avort spontan, în caz de boală, accident sau nașterea unui copil mort constituie o traumă pentru mamă<footnote Tove Ross Niklassen, Urmările psihice ale avortului provocat, în Porunca iubirii, Sibiu, nr. 3, 2000, p.28. footnote>. Fiecare femeie tratează în mod diferit această pierdere, de la adânci mustrări de conștiință și suferință, până la indiferență totală<footnote Luci Freed, Penny Yvonne Salazar, op. cit., p.16
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de la adânci mustrări de conștiință și suferință, până la indiferență totală<footnote Luci Freed, Penny Yvonne Salazar, op. cit., p.16. footnote>. Deși multe femei se simt pentru scurt timp eliberate de avort, totuși ele se vor confrunta mai târziu cu reacții psihice negative care nu pot fi prevăzute, la care nici nu s-au gândit vreodată și peste care nu se poate trece cu ușurință, în unele cazuri având urmări pentru toată viața. Își nesocotesc, astfel, rolul lor matern cu care au
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la femeile care au făcut avorturi; crește numărul copiilor născuți cu probleme<footnote Kogler Rusu Ioan, op. cit., p. 165-168 și Mitr. M. Kalamaras, op. cit., p. 23. footnote>. Avortul afectează viața femeii mult timp după ce evenimentul respectiv a avut loc. Urmările psihice ale avortului provocat se datorează lipsei de informare a femeii asupra riscurilor pe care le presupune avortul. În acest sens, d-na Tove Ross Niklassen (ginecolog și psiholog) spunea că: personalul medical are tendința de a evita discuțiile cu femeia
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Pius Stössel, op. cit., pp. 94 -95. footnote>. Potrivit structurii de caracter, femeile sunt împărțite în două categorii, după constatarea făcută de dr. psiholog Maria Simion: a) cele cu un gard crescut de inteligență și bine diferențiate din punct de vedere psihic. Acestea sunt sensibile și responsabile și din acest motiv trăiesc conștient trauma avortului. b) cele mai puțin inteligente, infantil - retardate (copilăroase), insensibile, sărace afectiv și care prin constituția lor psihică au un grad scăzut de responsabilitate. Din acest motiv ele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]