246 matches
-
dacă ar avea un punct fix, ar putea mișca din loc Pământul. A. Exerciții analitice sub formă de joc Reeducarea abilităților manuale are la bază și coordonate ale psihomotricității. Sunt situații în care pacientul are afectate componente de bază ale psihomotricității, cum ar fi: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotorii, precum și structurile și conduitele perceptiv-motrice. Afectarea cu preponderență a schemei corporale, a lateralității, a orientării și organizării temporo-spațiale îl determină pe KT să includă în planul terapeutic și elemente de recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
conduitele motrice de bază, conduitele neuromotorii, precum și structurile și conduitele perceptiv-motrice. Afectarea cu preponderență a schemei corporale, a lateralității, a orientării și organizării temporo-spațiale îl determină pe KT să includă în planul terapeutic și elemente de recuperare în relație cu psihomotricitatea. Verificarea acestor componente îi permit kinetoterapeutului să analizeze modul în care pacientul execută gesturile uzuale, pentru a reuși să selecționeze, în etapele procesului de recuperare, acele mijloace care sunt în măsură să refacă engramele senzitivo-senzoriale și cele motorii. Aprecierea capacității
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cerebrală a ortostatismului se impune ca necesitate de strigentă actualitate. Echilibrul, împreună cu reflexul de atitudine ce-l însoțește ca o umbră, se redobândește pe baze complexe, înregistrate la nivelul centrilor ideo-motori sub forma unei scheme de atitudine corporală, denumită în psihomotricitate „schemă corporală”, care exprimă, în același timp, și comportamentul psihologic al pacientului. La rândul ei, postura se află într-o strânsă interdependență cu echilibrul, având la bază schema de atitudine corect stabilită și bine integrată în schema corporală. Dobândirea - sau
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ocrotire și asistență, unde, pe lângă activitățile educative, copiii sunt antrenați în programe de recuperare sau compensare a deficiențelor lor. în plus, aceste tipuri de centre dispun de un personal specializat pe diferite domenii (logopezi, kinetoterapeuți, ergoterapeuți, specialiști în euritmie, cromoterapie, psihomotricitate etc.), în funcție de tipurile de copii cu cerințe speciale avute în vedere, și au o legătură foarte strânsă cu școala și cu familiile copiilor, fiind instituții de tip deschis, cu un program flexibil și adaptat nevoilor reale ale celor înscriși. Practic
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
deficiență (denumită după palierul la nivelul căruia se află tulburarea primară sau incapacitatea originară) prezentând și o anumită constelație de tulburări derivate, mai mult sau mai puțin accentuate, și afectând în special funcțiile și procesele psihice complexe, cum ar fi psihomotricitatea, limbajul, mecanismele reglatorii conștiente, autocontrolul etc. Din această perspectivă, se impune aplicarea timpurie a măsurilor de corectare-recuperare-compensare pentru obținerea unui grad cât mai mare de eficiență, dar, mai ales, pentru prevenirea apariției și consolidării fenomenelor negative (Radu, 1999). Atunci când ne
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sistemul din România, mi-aș permite ca în lucrarea de față să atribui acest rol kinetoterapeutului, cunoscut fiind faptul că această specialitate deja are rădăcini în acest domeniu. Un alt aspect pe care îl mai putem lua în considerare este psihomotricitatea. Astfel, un kinetoterapeut poate interveni cu succes și în această direcție, optimizând capacitatea de adaptare a copilului sau adultului autist la mediu. Așa după cum am amintit și în subcapitolul anterior, echipa este cea care decide și își împarte sarcinile în funcție de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy, Sintaxa limbii române actuale Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937) Rodica Dimitriu, The Cultural Turn in Translation Studies Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du roman moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
at night, Journal of Applied Physiology, volum 59, pp.1911- 1919; 48. Hinton, E., Taylor, S., (1986), Does placebo response mediate runner's high?, în “Perceptual and motor skills” vol.62 nr.3, pp.789-790; 49. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, Editura Globus, București; 50. Hughes, J., & al., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol. 16 nr.12 / 15 iunie 1975, pp.1753-1758; 51. Hughes J, & al., (1975), Identification of
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pot ajunge la un grad de autonomie socială, însă fără posibilitatea asumării totale a responsabilității conduitei lor, fiind incapabili să anticipeze urmările și implicațiile acestora (Cozma, 2000). Această categorie de subiecți evidențiază următoarele caracteristici definitorii: Majoritatea subiecților prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral, evidențiate viteza și precizia mai scăzută a mișcărilor (în special mișcările fine ale mâinii); Dificultăți în imitarea mișcărilor, de fapt care influențează negativ formarea multor deprinderi; Probleme serioase în orientarea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
subiecții peste 35 ani (Teodorescu și Bota, 2005). Activitatea motorie a deficienților mintal constituie o particularitate a acestora ce decurge din starea de maturație a sistemului nervos și din gradul de dezvoltare fizică, iar tulburările care pot apărea la nivelul psihomotricității sunt cu atât mai pregnante, cu cât gradul de deficiență este mai profund. Astfel, în deficiența mintală profundă (IQ-ul mai mic de 20, vârstă mintală de 3 - 4 ani) se înregistrează numeroase deficiențe fizice și motorii. Activitatea motorie este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
3 - 4 ani) se înregistrează numeroase deficiențe fizice și motorii. Activitatea motorie este privată de coordonare și control, fiind lipsită de scop și precizie (mișcări stereotipe - balansarea trunchiului, ticuri, lentoarea excesivă a mișcărilor). Pe fondul a numeroase deficiențe fizice, organizarea psihomotricității înregistrează la rândul său tulburări profunde la nivelul schemei corporale, orientării temporale și spațiale. De altfel, această categorie de populație este complet dependentă de ajutorul celor din jur. În deficiența mintală severă (IQ -ul este situat între 25 - 49, vârsta
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
bună decât cea a subiecților din categoria precedentă, dar rămâne insuficient dezvoltată. Motricitatea voluntară este marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru). Tulburările de psihomotricitate se vor reflecta în dificultățile pe care acești subiecți le au în însușirea limbajului vorbit, scris, precum și a deprinderilor de autoservire. În deficiența mintală ușoară (IQ-ul de 50 - 70, vârsta mintală de 7 - 12 ani) se constată mai ales
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
pe care acești subiecți le au în însușirea limbajului vorbit, scris, precum și a deprinderilor de autoservire. În deficiența mintală ușoară (IQ-ul de 50 - 70, vârsta mintală de 7 - 12 ani) se constată mai ales întârzieri la nivelul dezvoltării componentelor psihomotricității, prin lipsa de viteză și coordonare a mișcărilor, sincinezii, debilitate motorie. În aceste condiții, putem afirma că subiectul cu sindrom Down trebuie să facă față numeroaselor provocări în controlul propriilor mișcări. Din punct de vedere al timpului de reacție simplă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
deficiență mentală (oligofrenie) care poate merge de la o deficiență mentală lejeră (IQ = 65) până la o idioție profundă. După literatura de specialitate cei mai mulți mongoloidieni sunt în limita IQ = 35 - 50, dar se pot întâlni și cazuri de dezvoltare mentală normală. Dezvoltarea psihomotricității toate componentele stațiune, aprehensiune, mersul ca și toată gama de mișcări ale copilului cu maladia Down sunt întârziate ca apariție și cunosc un ritm de dezvoltare lent, la orice vârstă mongoloidianul este lent, apatic pasiv, poate sta ore întregi în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy, Sintaxa limbii române actuale Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937) Rodica Dimitriu, The Cultural Turn în Translation Studies Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du român moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
îndreptată spre lumea desenelor animate și a poveștilor; Afectivitate: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu sunt pe placul său. Manifestă o dorință deosebită de a fi apreciat de cei din jur. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Problema prevenirii modificărilor neurologice minime, capătă și mai mare importanță în condițiile școlarizării la vârsta de șase ani care în multiplele cazuri, la examenul psihologic și logopedic, pune în evidență tulburări serioase de psihomotricitate generală, de organizare și orientare spațială. Acestea duc la apariția încă din clasa întâi a unor serioase dislexii-disgraii, dizortografii, care pot constitui un serios handicap pentru adaptarea școlară, iar ca fenomene secundare ale acestor tulburări, sau având o existență independentă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scriere inegală, tremurată, neproporționată. Aici, dezvoltarea psihomotorie vizează atât aspectul grafomotric cât și perceptivmotric în care, un rol important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la structura psihică a subiectului, a insuficiențelor în dezvoltarea psihică și a personalității, a modificărilor morfo-funcționale de la nivelul sistemului nervos central”. Se mai menționează că ele se datorează „deteriorării unor funcții din cadrul sistemului psihic uman, a deficiențelor spațio temporale, a psihomotricității, a unor condiții cu caracter genetic, a nedezvoltării vorbirii sau a deteriorării ei”. Fenomenul este amplu și implică metode de cercetare ca: conlucrarea cu învățătorul (educatorul) și familia; anamneză medico-psiho-pedagogică; experimentul pe grupe de vârstă și clasă; analiza produselor activității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la fel efectele efortului fizic (știut fiind faptul că „ceasul biologic” este diferit iar organismul reacționează diferit); dimineața, se poate desfășura efort fizic în funcție de ora de servire a micului dejun, în funcție de starea de sănătate etc. Studiile și cercetările din domeniile psihomotricității, fiziologiei generale, fiziologiei și psihologiei sportului au evidențiat faptul că, datorită efectelor produse prin relația fizic-motric psihic, mental omul percepe un sentiment de satisfacție foarte ridicat atunci când conștientizează că și-a început ziua cu o activitate semnificativă (fizic și psihic
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mediu astfel creat. - Jogging în apă, cu sprijin pe bandă Această formă de practicare a joggingului a apărut din dorința specialiștilor din varia domenii ale cercetării (biomecanica, terapii de recuperare, sport de performanță etc.) de a evalua diferite aspecte ale psihomotricității umane, ale biomecanicii și fiziologiei efortului. Astăzi, joggingul în apă, cu sprijin pe bandă de alergat este unul dintre cele mai căutate „produse” în cadrul centrelor care utilizează apa (SPA) în scop de refacere, recreere, recuperare, reeducare și reabilitare. 5.5
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
etc. Copilul cu deficiență mintală prezintă disritmii ale dezvoltării limbajului: încetineala și pasivitate, pe de o parte, si inerție, pe de altă parte. Rigiditatea reacțiilor acestui copil (că trăsĂtură a activității nervoase superioare) se manifestă în sfera limbajului și a psihomotricității. Astfel, se observă frecvente răspunsuri inadecvate situațiilor de comunicare: într-o povestire după imagini poate preciza aspecte nesemnificative sau poate furniza răspunsuri repetitive, incomplete. Fragilitatea și labilitatea conduitei verbale a fost descrisă de E. Verza, în funcție de criteriile de performanță și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Caracteristici ale dezvoltării fizice: născută la termen, fără complicații la naștere; nu a suferit până la această dată boli sau traumatisme care să influențeze dezvoltarea fizică normală; se Încadrează În standardele de greutate și Înălțime corespunzătoare vârstei; starea sănătății este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]