621 matches
-
atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M. Laignel-Lavastine, A. Barbé și Delmas s-au ocupat de studiul mecanismelor psihopatologice ale acțiunilor delictuale. În sensul acesta, ei au remarcat câteva
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupă poate fi parțial sau total recuperată. M. Dide și A. Guiraud au stabilit un tablou al corespondenței între formele de delicte sau crime și tipul de boală psihică, așa cum se desprinde în continuare. Furtul este caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Guiraud au stabilit un tablou al corespondenței între formele de delicte sau crime și tipul de boală psihică, așa cum se desprinde în continuare. Furtul este caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși sau politici. Grupa de „revoluționari” cuprinde epilepticii, alcoolicii și psihopații. În toate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți. Actele antisociale sunt specifice paranoicilor. În această categorie sunt incluse (Genil-Perin, Régis, H. Verger, H. Damaye) următoarele tipuri: idealiștii pasionali, revendicatorii politici, anarhiștii deliranți, reformatorii morali, religioși sau politici. Grupa de „revoluționari” cuprinde epilepticii, alcoolicii și psihopații. În toate situațiile mai sus prezentate, se impune stabilirea statutului social-juridic al acestor categorii de bolnavi psihic. Fiecare stat are prevăzute în legislația sa măsurile de protecție socială împotriva actelor antisociale, indiferent de natura lor. În cadrul acestor prevederi legale sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă, în familie sau profesiune. Pentru psihopați, fenomenul are la bază tulburarea organizării intrinseci a sistemului personalității, de tip caracteriologic, ceea ce conferă o instabilitate psihică cu consecințe asupra comportamentului și a capacității de adaptare a individului. Sociopatul este un individ care prezintă aberații primare comportamentale de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neînsoțite obligatoriu de o alterare a personalității. Supravegherea și recuperarea acestor categorii de indivizi intră tot în competența psihiatrului și a echipei terapeutice de igienă mintală. Societatea, prin instituțiile sale, va sancționa moral și juridic consecințele actelor de comportament ale psihopaților și sociopaților, atunci când ele au un caracter antisocial. Comportamentul acestora, însă, ca fenomen psihologic, intră în competența medicului psihiatru, ajutat de psiholog și asistentul social. Măsurile profilactice vizează educația, supravegherea și adaptarea corespunzătoare a acestor indivizi în grupul social, familie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
singuri sau cei din jur. Această „suferință” poartă caracter sau de aloagresie sau autoagresie. Cel mai frecvent acestea au loc În vremea discărcărilor afective ca reacție la factorii psihotraumatizanți. Acești factori fiind inofensivi pentru personalitățile normale se dovedesc „patogene” pentru psihopați. Cu țelul aprecierii caracterului actelor agresive și factorilor predispozanți și declansatori a reacțiilor cu tendințe agresive au fost analizate 600 personalități patologice care s-au aflat la expertiza psihiatrico-legală. Din ele: de tip disocial impulsiv 40,2%, tip dependent (9
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
faptul că pentru un individ normal este imposibil să se poată adapta la toate grupele sociale. Din acest motiv E. Trillat preferă să utilizeze drept criteriu al normalității „adaptabilitatea” afirmând că „individul normal nu este niciodată complet adaptat, în schimb psihopatul este o persoană inadaptabilă”. Atât normalitatea cât și anormalitatea depind de variațiile mediului exterior în ceea ce privește capacitățile de adaptare ale individului, fapt care va declanșa suferința. Un alt aspect de care este legată atât normalitatea, cât și anormalitatea este dimensiunea istorică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnite în mod constant în cursul „bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În plus, diferit de acestea, mai notăm existența stărilor disforice afective de tipul ambivalenței sau inversiunii afective, cu caracter bizar, din cursul schizofreniei, precum și tulburările afective specifice ale psihopaților, cu o conotație morală (cruzimea, cinismul, indiferența față de suferința celorlalți etc.). Tulburările afective sunt de regulă asociate cu modificări patologice din sfera activității motorii și ideative. Ele sunt extrem de variate și înregistrează diferențe în raport cu vârsta bolnavilor (copii, adulți, bătrâni). Cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mare bogăție imaginativă, exprimată prin forma și conținutul obsesiilor. Tulburările obsesive pot fi întâlnite în numeroase afecțiuni psihiatrice cum ar fi: - simpla stare de oboseală, - stările astenice febrile, post-infecțioase etc., - în cursul neurasteniei, - în nevroza obsesivo-fobică, - în mod episodic la psihopații psihasteniei, - în stadiul inițial la bolnavii cu hipertensiune arterială, - în stadiul terminal al encefalitei epidemice, - în epilepsie având un caracter paroxistic ca simptom al unei stări disforice, - în cursul fazei depresive a PMD. Din punct de vedere psihanalitic, S. Freud
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural reprezentat prin pelerinajele rituale, periplul lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferite” de ceilalți indivizi (Theophrast, La Bruyere, Ph. Pinel, V. Magnan, J.B. Fries). Psihiatria franceză din secolul al XIX-lea a propus ca mod de explicare a naturii personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit, cu caracter interdisciplinar, psiho-socio-medico-antropologic. În aceeași epocă, psihiatria engleză sublinia caracterul de degenerescență, sau de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerată ca „zonă a normalității psihice”, în delimitarea acestor tipuri de indivizi. Viața ne dovedește că oamenii nu sunt egali între ei, existând numeroase variații și diferențieri chiar în cadrul normalității (Dobzhansky). Acest aspect apare cu atât mai pregnant în cazul psihopaților. Dar odată stabilit acest aspect, se ridică o noua problemă. În ce constă diferența dintre „personalitățile normale” și „personalitățile anormale” sau „personalități psihopatice”? Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferența dintre „personalitățile normale” și „personalitățile anormale” sau „personalități psihopatice”? Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște existența unei lungi „game intermediare” de aspecte psihopatologice admițând în felul acesta, dificultatea extremă de a trasa o „limită” între „normali” și „psihopați”. În sensul acesta Kahn vorbește despre „normalii discordanți”, Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Suner și Pascalis despre „dezechilibrații simpli” și „dezechilibrații complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii, bizarerii, excentricități psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relațiilor interumane. b) Dificultățile de adaptare-integrare, de comunicare cu lumea, îi fac pe acești
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportat la ambele situații menționate, că „este apreciat ca normal acel om la care dizarmoniile personalității și reacțiile sale se mențin între anumite limite, iar trăsăturile individuale ale personalității acestuia nu înregistrează deviații semnificative în raport cu media” (N. Petrifowitsch). În cazul psihopaților este vorba de formațiuni congenitale degenerate ale structurii caracteriale, pe când la nevrotici este vorba, exclusiv, despre dezvoltări reactive în raport cu situațiile externe ale lumii și ale vieții. Aceste aspecte dovedesc că psihopatiile sunt legate de o anumită structură internă a personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrozele reprezintă un anumit „mod de răspuns” de factură reactiv-conflictuală la factorii mediului extern. Relația dintre nevroze și psihopatii, din punct de vedere psihopatologic pare însă a fi admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorii mediului extern. Relația dintre nevroze și psihopatii, din punct de vedere psihopatologic pare însă a fi admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]