1,093 matches
-
în parte improprie, mult mai nimerită fiind expresia psihopatologia omului în muncă. Cum însă termenul care s-a impus și a căpătat o mare ciculație a fost primul, autorul hotărăște să-l conserve pe acesta. El arată însă că termenul psihopatologie nu ne trimite la patologia psihică, adică la bolile mentale, ci la studiul mecanismelor psihice puse în funcțiune individual și colectiv de lucrători, fără a prejudicia caracterul lor patologic sau non-patologic. Așadar psihopatologia muncii presupune translația de la clinica tulburărilor individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe acesta. El arată însă că termenul psihopatologie nu ne trimite la patologia psihică, adică la bolile mentale, ci la studiul mecanismelor psihice puse în funcțiune individual și colectiv de lucrători, fără a prejudicia caracterul lor patologic sau non-patologic. Așadar psihopatologia muncii presupune translația de la clinica tulburărilor individuale ale subiectului în situația de muncă la studiul efectelor patogene ale situațiilor și condițiilor constrângatoare ale muncii. O altă precizare se referă la distincția operată de Dejours (2001) între condițiile muncii și organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu atât condițiile muncii în sine au efecte nocive, ci mai degrabă modul de organizare a muncii care se opune dorințelor, aspirațiilor, trebuințelor, modalităților de gândire ale lucrătorilor. De aici decurge rolul ameliorativ pe care trabuie să și-l asume psihopatologia muncii în vederea asigurării unui echilibru psihic minimal favorabil activității și obținerii performanțelor. Prezența unei relații de cauzalitate între condițiile/constrângerile muncii și sănătatea/boala psihică se degajă cu mare acuitate. De aici nu trebuie să reținem că între variabilele menționate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
greșește. Uneori organizarea reală a muncii nu se discută, ci este impusă, fapt care generează apariția unor focare potențial patogene în organizație. Oricum ar fi, este clar că rolul hotărâtor revine de data aceasta organizației și conducătorilor ei, recursul la psihopatologia muncii dovedindu-se a fi insuficient. O nouă perspectivă de abordare se prefigurează, aceasta fiind cea a patologiei/psihopatologiei organizaționale. Patologia/psihopatologia organizațională s-a născut din nevoia soluționării unor probleme de mare extensie și gravitate întâlnite la nivelul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
patogene în organizație. Oricum ar fi, este clar că rolul hotărâtor revine de data aceasta organizației și conducătorilor ei, recursul la psihopatologia muncii dovedindu-se a fi insuficient. O nouă perspectivă de abordare se prefigurează, aceasta fiind cea a patologiei/psihopatologiei organizaționale. Patologia/psihopatologia organizațională s-a născut din nevoia soluționării unor probleme de mare extensie și gravitate întâlnite la nivelul întregii organizații. O contribuție remarcabilă la constituirea și impunerea noului domeniu a adus-o Kets de Vrie care, singur sau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Oricum ar fi, este clar că rolul hotărâtor revine de data aceasta organizației și conducătorilor ei, recursul la psihopatologia muncii dovedindu-se a fi insuficient. O nouă perspectivă de abordare se prefigurează, aceasta fiind cea a patologiei/psihopatologiei organizaționale. Patologia/psihopatologia organizațională s-a născut din nevoia soluționării unor probleme de mare extensie și gravitate întâlnite la nivelul întregii organizații. O contribuție remarcabilă la constituirea și impunerea noului domeniu a adus-o Kets de Vrie care, singur sau în colaborare, a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Kets de Vrie este cea dintre patologia individuală și patologia organizațională, mai exact, dintre stilul nevrotic al managerului și stilul nevrotic al organizației, la care ne vom referi într-o altă parte a lucrării noastre. Revenind la noțiunea de patologie/psihopatologie organizațională, precizăm că pentru noi aceasta poate fi definită în două sensuri: în sens larg, patologia organizațională desemnează disfuncțiile organizaționale care creează, accelerează și accentuează riscurile organizaționale; în acest caz, deși organizațiile continuă să acționeze, uneori chiar cu succes, conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a miturilor organizaționale. Cel de al doilea sens este ilustrat de acele dereglări psihocomportamentale mai grave precum cele nevrotice. În continuare vom schița un posibil câmp de investigare al patologiei organizaționale. 1.2. Un posibil câmp de cercetare al patologiei/psihopatologiei organizaționale Organizația și mai ales munca, interpretată atât din perspectiva condițiilor, cât și a organizării ei reale, este patogenă în măsura în care # reduce gradul de toleranță individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și a organizării ei reale, este patogenă în măsura în care # reduce gradul de toleranță individuală sau contribuie la stigmatizarea personalității fragile a unor subiecți (Billiard, 2001, p. 204). Dacă pornim de la această afirmație putem creiona relativ ușor câmpul de investigații al patologiei/psihopatologiei organizaționale. Un asemenea demers devine și mai simplu dacă îl urmărim îndeaproape pe Dejours (2001), care propune patru tipuri de patologii apărute în mediile de muncă și în cele organizaționale. Acestea sunt: patologiile de supraîncărcare, datorate multitudinii sarcinilor de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai grave, cum ar fi depresii, tentative de suicid (prezentarea lor mai detaliată poate fi găsită și în Santiago-Delefosse, 2004, pp. 16-18). Același Dejours (1985; 1987) stabilea și principalele tipuri de abordări ale acestui vast câmp de investigații al patologiei/psihopatologiei muncii și organizaționale. Astfel, sunt desprinse: abordările propriu-zis patologice în termenii tulburărilor mentale, inspirate de ipoteza patogenetică a modelului toxicologic: dacă siliciul stă la baza afecțiunilor respiratorii specifice silicozei, atunci este foarte probabil ca diferitele constrângeri ale muncii să genereze
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
descoperirea factorilor agresori asupra omului (deficiențe ale ambianței, cadența crescută a executării sarcinilor, incidentele și accidentele, exigențele cognitive) care îi produc suferințe somatice și psihice; aici intră întreaga problematică a stresului; abordările psihanalitice sunt aparent în opoziție cu patologia și psihopatologia muncii și organizațională, deoarece nu se centrează pe realitatea exterioară, pe munca concretă, ci pe trecut, pe amintirile istoriei infantile, pe fantasme; totuși prin noțiunea de sublimare, psihanaliza își poate aduce contribuția la elucidarea unor probleme ale patologiei/psihopatologiei organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și psihopatologia muncii și organizațională, deoarece nu se centrează pe realitatea exterioară, pe munca concretă, ci pe trecut, pe amintirile istoriei infantile, pe fantasme; totuși prin noțiunea de sublimare, psihanaliza își poate aduce contribuția la elucidarea unor probleme ale patologiei/psihopatologiei organizaționale. Se observă cu ușurință că atât câmpul de investigație al patologiei/psihopatologiei organizaționale, cât și tipurile de abordări ale acestuia sunt multiple și variate. El ar putea fi încă îmbogățite. De exemplu, în rândul tipurilor de abordări ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
munca concretă, ci pe trecut, pe amintirile istoriei infantile, pe fantasme; totuși prin noțiunea de sublimare, psihanaliza își poate aduce contribuția la elucidarea unor probleme ale patologiei/psihopatologiei organizaționale. Se observă cu ușurință că atât câmpul de investigație al patologiei/psihopatologiei organizaționale, cât și tipurile de abordări ale acestuia sunt multiple și variate. El ar putea fi încă îmbogățite. De exemplu, în rândul tipurilor de abordări ar fi posibil de introdus și cele ameliorative, îndeosebi de tip psihoterapeutic. Nu continuarea inventarului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inventarului ne preocupă acum. Se cuvine să remarcăm însă faptul că efectele disfuncționale și dezadaptative la care ne-am referit în finalul paragrafului anterior - stresul organizațional, burnout-ul, workoholism-ul, mobbing-ul - își găsesc cu ușurință locul în câmpul de cercetare al psihologiei/psihopatologiei organizaționale. De aceea, în continuare, ne vom opri asupra lor. Stresul organizațional 2.1. Omniprezența stresului Stresul, în general, și cel organizațional, în particular − acesta din urmă fiind denumit deseori și „ocupațional“ sau „profesional“ − au încetat demult să fie fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de alte științe sociale. Comportamentul vocal al copilului este parțial o generalizare a plânsului (țipătului), limbajul părinților și dragostea ocrotitoare au valoare fortificatoare secundară pentru copil. Sistemul Miller-Dollard este o „liberalizare” a teoriei S-R care, prin extindere, a inclus psihopatologia, psihoterapia și teoria personalității 1. Reunind viziuni atât de divergente precum reflexologia pavloviană, psihanaliza freudiană și sociologia culturală, Miller și Dollard au fost obligați la mari eforturi de sinteză; au reușit o teorie care uimește prin coerență și o face
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
s.n. "sifon, pompă de incendii): med. ro. sifon s.n. (cf. fr. siphon s.m.; en. siphon); silic(o)-/silici- "siliciu" (cf. lat. silex,-icis s.m. ,,cremene, piatra tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf. lat. sinus,-us s.m. "îndoitură; cută; fald; togă"): med. ro. sinus (cf. fr. sinus, s.m.; en
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
arhiva/ DEPECKER L., " Contribution de la terminologie à la linguistique ", Langages 1/2005 (nr. 157), pp.6-13 URL: www.cairn.info/revue-langages-2005- 1-page-6.htm. DOI: 10.3917/lang.157.0006. FREUD, S., 1980: Sigismund Freud, Introducere în Psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia vieții cotidiene, traducere, studiu introductiv și note dr. Leonard Gavriliu, EDP, București. http: //www.scribd.com/doc/18768766/ Sigmund- Freud- Introducere-in-Psihanaliza JURNALUL NAȚIONAL.ro (arhiva) http: //jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/arhiva- jurnalul/arhiva-jurnalul/http: //www.marketwatch.ro/articol/3953/O istorie a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea să psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite. <reflis>Bibliografie: * Bădescu, Virginia, (2002), Surdomutitatea între simpatie și stigmat, Reprezentări psihosociale asupra deficientului de auz, Ed. Elisavaros, București * Mitrofan, Iolanda (coord.), (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane: psihologie, psihopatologie, psihodiagnoză, psihoterapie centrată pe copil și familie, Ed. Polirom, Iași </reflis> Proiect Leonardo da Vinci PRODEAF TOOLKIT Un obiectiv major al rețelei europene HIPEN (Hearing Impaired Professionals European Network), din care instituția noastră face parte în calitate de membru fondator, este acela
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de a-l îmbrobodi prin varii stratageme, inclusiv sexuale, se irosește în zadar. Suspiciunea, calculul, mediocritatea blindată, funesta frigiditate a "partenerului" se dovedesc a fi tot atâtea ziduri inexpugnabile. Miranda, în cele două luni de claustrare supravegheată, se confruntă cu psihopatologia unui avorton, neîncetând să-l numească ucigaș al vieții și frumuseții. Colecționarul este un criminal din orgoliu, un orgoliu al imaturului sado-maso ce nu pregetă să condamne la moarte l'autre (în sensul dat de Lacan), ființa diferită și inaccesibilă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din jur. Prin acest mecanism se poate explica existența numărului mare de copii cu retard sever în dezvoltare și comportament de tip autist din leagănele de copii (Roth, 1998ă. Formele grave de neglijare pot conduce, așadar, la tulburări de ordin psihopatologie, pentru dezvoltarea umană și pentru neuroștiințele moderne (Rutter, 1987, Siegel 1995ă. 2.3 Copilul invizibil Experiențele, interesele și prioritățile copilului sunt la periferia preocupărilor adulților. Durerea copilului amenință echilibrul nostru. Există o nesiguranță în legătură cu ce trebuie vorbit cu copilul și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. David, D. (2000). Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass-media, practica clinică și juridică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iași: Editura Polirom. Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, NJ: Citadel. Gangestad, S. și Buss, D. (1993). Pathogen prevalence and human mate preferences. Ethology and Sociobiology, 14
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cercetare complexe) clare; (2) prezentarea unor ipoteze de frontieră plauzibile și în curs de validare, care se constituie în exerciții și teme de studiu pentru cei interesați de acest domeniu (cercetări de frontieră). I. DEMERSURI DE CERCETARE COMPLEXE 3.2 Psihopatologia 3.2.1. Sănătate și boală: aspecte generale Starea de sănătate este definită în Constituția WHO/OMS (World Health Organization/Organizația Mondială a Sănătății; http://www.who.int) ca o stare de bine fizic, psihic și social. Boala, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poate fi considerat patologic în alt context. Al treilea criteriu este cel funcțional (Pichot, 1967). El arată că normalul înseamnă capacitatea de a-ți atinge scopurile importante în viață, fără a interfera cu funcționalitatea celuilalt. Astăzi, normalitatea este definită în psihopatologie într-un cadru delimitat aproximativ de cele trei criterii menționate, cu un accent mai puternic pe criteriul funcțional. Boala, așa cum este definită mai sus, are mai multe componente, pe care le discutăm succint în continuare. (1) Manifestări (pentru detalii, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]