356 matches
-
Tot în această perioadă, antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) inițiază studiul cantitativ al modei, fundamentând distincția conceptuală între "stil" și "modă" printr-o serie de cercetări întreprinse în 1919 și 1938. Acestuia îi urmează formularea și testarea primelor ipoteze psihosociologice despre motivațiile pentru care indivizii adoptă un anumit stil vestimentar în cadrul cercetărilor de pionierat ale autorilor americani, Elizabeth E. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), pe care le voi prezenta în capitolul al treilea al acestei lucrări. Nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unificarea conceptuală, Marilyn J. Horn (1965) scrie un curs universitar destinat studenților de la Universitatea din Nevada. Principala preocupare a autoarei americane este să ilustreze cele șase fațete conceptuale ale vestimentației, așa cum au fost stabilite în cadrul dezbaterilor academice: perspectiva antropologică, psihologică, psihosociologică, estetică și economică (M.J. Horn, 1968, ix). Trei ani mai târziu, Marilyn J. Horn își lansa acest curs la New York sub titlul The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968). Ideea centrală a cărții este că, dincolo de nevoile psihologice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Nanu, 2001), cât și prin intermediul unor dicționare de sociologie, psihologie și psihosociologie, și consemnat printre cuvintele intrări ale acestora (S. Chelcea, 1993; Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a psihosocilogiei, Essentials of Social Psychology (1918), că moda reprezintă "un mod de a gândi sau de a acționa în favoarea căruia doar o proporție mică a unui grup optează datorită competiției și altor restricții" (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138). Lecturile psihosociologice ale conceptului de "modă" îl conduc pe autor la sublinierea a unsprezece caracteristici specifice (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138-144): 1. Moda devine prevalentă prin imitație. Imitând exemplele altora, individul urmează voința celorlați. Interesul acestuia privind adoptarea socială este satisfăcut și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Totuși, un argument desprins din analizele lui Afred L. Kroeber (vezi secțiunea 1.3.1) asupra evoluției vestimentare susține că succesiunea modelor artistice, literare și tehnologice urmează aceeași direcție ca și cea în materie de îmbrăcăminte. Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al înfățișării, care este acceptat social la scară largă, dar numai pentru o anumită perioadă de timp" (J. Van Ginneken, 2003, 159). Cu alte cuvinte, așa cum sublinia și Marilyn J. Horn (1968, 14) într-o carte de pionierat asupra aspectelor psihosociologice ale vestimentației, moda depinde de consimțământul majorității care se conformează acesteia. O serie de grupuri și subculturi aderă sau ignoră ceea ce este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Tocmai sublinierea caracterului instinctual al imitației i-a degradat statutul și a compromis-o ca obiect de studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
B. Aguirre et al., 1988, 11). O altă clasificare a formelor de comportament colectiv ar fi, conform lui Neil J. Smelser (1962, 5), următoarea: mișcările religioase, migrațiile, vandalismele, panica, excentricitățile, moda, zvonurile, epidemiile sociale, mișcările de reformă. Dintre multiplele mecanisme psihosociologice pe care le desemnează sintagma "comportament colectiv", voi face referire la fenomenul modei (fashion) și al teribilismelor (fads). În ce sens adoptarea unei mode poate fi considerată o formă specifică de comportament colectiv? Răspunsul la această întrebare vizează cele trei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În opinia mea, mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
carte după designul copertei. Chiar dacă experiența ne-a demonstrat că nu întotdeauna prima impresie este acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care determină, ulterior, impresia generală" (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1989, 45). Cercetările psihosociologice privind rolul hainelor în percepția persoanei s-au bazat pe asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atenție câteva metode de măsurare (lista de atribute scalate) și de operaționalizare a variabilelor (fotografiile, schițele în creion). Totuși, ipotezele formulate nu au fost susținute de un suport empiric consistent. Deși autorii studiilor menționate și-au afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu percepția socială a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului social în comunicarea nonverbală, Loredana Ivan (2009, 66) se pronunță asupra conceptualizării multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic al lui Peter Hartley (1993): mediul (fizic și social) și structura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic al lui Peter Hartley (1993): mediul (fizic și social) și structura socială (norme, reguli și relații sociale) sunt principalele elemente din structura noțiunii de "context social". Revizuind o serie de experimente psihosociologice, autoarea arată cum interacționează aceste componente și care sunt implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
citat, uniformele au următoarele funcții: a) sunt embleme ale culturii organizaționale; b) indică statusul angajatului în organizație; c) uniformele conferă legalitate acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați la fel se comportă relativ similar". În acord
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sfera publică îmbrăcați, dar mai ales că îmbrăcămintea reflectă, într-o anumită măsură cine suntem în relație cu noi înșine și cu alții. Exprimăm în acest fel cunoașterea comună pe care o intuim cu privire la relația dintre sine și vestimentație. Cercetările psihosociologice din perioada contemporană au confirmat că "felul în care sunt privite și înzestrate cu semnificație anumite aspecte ale corpului afectează felul în care ne privim pe noi înșine și în care ne privesc alții" (Z. Bauman și T. May, 1991
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
hainele au impact asupra stimei de sine? Aceste întrebări focalizează atenția mai mult asupra viziunilor pozitive sau negative despre noi înșine decât asupra identificărilor socio-culturale pe care le-am amintit mai devreme. Totuși, voi avea în vedere și aici aspectele psihosociologice ale sinelui în context social, adică percepțiile reale și imaginate ale altora despre noi înșine. Nu numai că hainele sunt situate în imediata vecinătate a structurii anatomice a corpului uman, dar acestea se află și în proximitatea psihică a sinelui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dimensiunea și aparența fizică, ținuta corporală, stereotipile discursive, expresiile faciale, gesturi. Prin urmare, "fața personală" se compune din markeri pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificația hainelor este referențială. Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse în atenție de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
3,8 DESCRIEREA POSTULUI I. Criterii de evaluare 1. Pregătirea profesională impusă - studii superioare de specialitate sau de ocupantului postului specialități înrudite - perfecționare permanenta 2. Experiența necesară pentru - experiența în domeniul regiei executarea operațiunilor specifice postului 3. Dificultatea operațiunilor - implicații psihosociologice, estetice specifice postului - imaginație, ingeniozitate - cunoașterea unor forme noi de literatura dramaturgică - cunoașterea unor noi stiluri regizorale - adaptarea și contribuția la strategia repertorială - adaptarea spectacolelor la spații neconvenționale de desfășurare 4. Responsabilitatea implicată - conducerea și răspunderea pentru întreaga de post
HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
pe alte funcții publice din cadrul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă." 4. Alineatul (2) al articolului 16 va avea următorul cuprins: "(2) Funcția de inspector de muncă poate fi ocupată de persoane cu studii superioare tehnice, juridice, economice, psihosociologice, de medicină a muncii și de medicină generală." 5. Litera b) a articolului 20 va avea următorul cuprins: "b) aprobă numirea în funcții publice ori încadrarea în alte funcții, avansarea sau promovarea, sancționarea disciplinară și încetarea raporturilor de serviciu și
HOTĂRÂRE nr. 252 din 22 februarie 2001 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 767/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133045_a_134374]
-
de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, care fac parte din Agenție că structuri teritoriale. ... (2) Fiecare centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog este prevăzut cu 5 posturi, încadrate cu personal specializat în unul dintre domeniile: prevenirea criminalității, educație-învățământ, medical, psihosociologic și al asistenței sociale. ... (3) În funcție de situația concretă, Agenția poate redistribui posturi între centre, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat și cu respectarea celorlalte prevederi legale în vigoare. ... ----------- Art. 4^1 a fost introdus de pct. 1 al art.
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146976_a_148305]