356 matches
-
riguroasă a metodelor științifice și pe valorificarea tradițiilor de cercetare inaugurate în anii '60. Charles G. McClintock, Scott T. Allison 1989 "Social Value Orientation and Helping Behavior", în Journal of Applied Social Psychology, nr. 19, pp. 353-362. Au introdus experimentele psihosociologice, desfășurate sub forma unor jocuri descompuse, pentru a măsura valorile sociale. Sandra J. Ball-Rokeach, E. Loges 1992 "Value Theory and Research", în E. F. Borgatta, M. L. Borgatta (eds.), Encyclopedia of Sociology, vol. 1, MacMillan, New York Au realizat o sinteză
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de altă parte, dificultățile apărute În procesul integrării nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de modul nostru de a percepe acest proces; așadar, În esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului incluziv În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
externi; d) principali și secundari; e) dependenți sau independenți de efortul propriu; f) cu acțiune directă sau indirectă etc. În literatura de specialitate, Însă sistemul de factori care influențează turismul, cuprinde În general cinci grupe și anume: factori economici, demografici, psihosociologici, politici și naturali. Dat fiind pe de o parte, numărul mare de factori identificați, ca și influența diferită pe care aceștia o exercită asupra turismului, o mare importanță științifică o prezintă stabilirea unui optim În tratarea acestora. O analiză, atît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
puncte și zone. Din prima categorie, pe care am putea să-i definim „factori generali” și a căror influență se resimte În primul rînd pe linia intensității mișcării turistice, ar intra cei de ordin economic (În special nivelul veniturilor), demografici, psihosociologici, politici (respectiv politica În domeniu) facilități acordate la nivelul statului, organizatorici (la nivel departamental și local), etc. În privința celei de a doua a categorii pe care am putea să-i numim „factori speciali sau particulari” și care țin de profilul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peste hotare, mai mulți turiști de cât cei din China; b) Întotdeauna factorul demografic, trebuie combinat cu cel economic și de timp liber, posibil de a fi afectat vacanțelor, pentru a Înțelege mai bine raporturile interne ale fenomenului turistic. Factorii psihosociologici, se Înscriu În categoria celor ce influențează turismul În creșterea și dezvoltarea sa. Intră În calcul aici, nevoia de natură și de destindere pe care o resimte omul modern, al zilelor noastre, cînd solicitările nervoase s-au amplificat, iar viața
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Institutul European, 2001) și este o foarte utilă introducere și familiarizare a cititorului român cu istoria terorismului secolului al XX-lea din America de Sud și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sînt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Ronald Reagan, se înscrie în același context al represaliilor criminale, ca și asasinarea la Cairo, pe 6 octombrie 1981, a președintelui egiptean Anuar el-Sadat, vinovat de a fi dorit pacea în fața unei Libii exaltate de războiul sfînt. CAPITOLUL IV ABORDARE PSIHOSOCIOLOGICĂ A TERORISMULUI I. Primul bilanț Actele teroriste comise în Franța se ridică la 480 de atentate cu explozive în anul 1976; 548 în 1977, dintre care 15 doar în săptămîna care a precedat Crăciunul; 605 atentate diferite în 1979, dintre
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
persoane făcea ca studiul să nu fie fezabil în condiții satisfăcătoare. Oricum, produsele și organizațiile au fost mai importante în fixarea opțiunii decât patronul, chiar dacă și el ar fi putut constitui un subiect de mare interes din punct de vedere psihosociologic. La lista scurtă ce a rezultat prin această selecție s-au adăugat apoi numeroase organizații care prezentau lucruri interesante din punctul de vedere al contextului de operare, al poziționării geografice sau al strategiei urmate, al mediului cultural, dar și elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
stilul de management. Aceștia știu să delege, să controleze, să rezolve rapid o problemă, ceea ce face ca și organizațiile lor să fie agile, iar subordonații să aibă reacții normale. Formatul studiilor de caz și natura lor nu permit o analiză psihosociologică mai atentă a acestor oameni deosebiți. Nu trebuie să se înțeleagă că în organizațiile care nu apar în volumul prezent sau în cel anterior nu există oameni interesanți, dar nu am avut ocazia să descopăr acest lucru. Managerii firmelor prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și paliere, evoluție, modalități de acțiune specifice care dezvoltă un sistem de valori, o schemă de reprezentări, de roluri și reguli de joc specifice. Că identitate geografică, Pariziana ține de Paris, ca identitate socială de clasă aristocraților mondeni. Ca model psihosociologic, ea se deosebește de etnotipul francezului, pe de o parte, si de geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prinși în alte forme de înregimentare politică ale regimului, care reduceau mult diferențele, fără a le elimina în întregime. O categorie aparte ar fi de altfel cea a foștilor membri ai partidului comunist deveniți după 1989 anticomuniști patetici, un fenomen psihosociologic care ar merita o analiză aprofundată. M-am aflat astfel de multe ori într-un raport ambivalent cu ceilalți, o ambivalență care putea lua și forme polemice, dar care n-a dus însă niciodată la rupturi, cel puțin până în 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
epistemologiei constructiviste a continuat cu alți doi cercetători importanți: G. Bateson și H. Von Foerster. Contribuțiile lui Bateson de la Școala Palo-Alto se înscriu în cadrul teoriilor și practicilor psihoterapiei, prin celebra formulă double bind (dubla legătură): influența logicii formale asupra comportamentelor psihosociologice. Totodată, el subliniază rolul activ al modelelor (pattern) în dezvoltarea cunoașterii, nu numai în psihoterapie, dar și în științele organizaționale și de comunicare. Bioinformaticianul H. Von Foerster adaugă noi elemente epistemologiei constructiviste prin promovarea modelelor energetice în procesul de cunoaștere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
disciplinele principale (științele omului și ale societății) și crearea unui model ciclic de organizare a cunoștințelor care interacționează reciproc și revine prin conexiune inversă (feed-back), legând științele logico-matematice (I) de științele fizice (II), apoi de științele biologice (III), de științele psihosociologice (IV), și apoi, prin reluare din nou ciclic, cu științele matematice (I) etc. Această buclă complexă, care pleacă de la "domeniul material (A)", prin "domeniul conceptual (B)", apoi la "domeniul epistemologic intern (C)" și în final la "domeniul epistemologic derivat (D
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
guvernamentală și de orice influență din afară. Încadrarea lor se face prin concurs sau examen, În raport cu pregătirea profesională și cu aptitudinile de care dispun. Funcția de inspector de muncă poate fi ocupată de persoane cu studii superioare tehnice, juridice, economice, psihosociologice și de medicină a muncii. Înscrierea la concurs sau la examen pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției muncii se face avându-se În vedere, În principal, următoarele criterii: a) aptitudini manageriale; b) activitate desfășurată anterior; 273 c) capacitate deplină de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
procesul decantării unei integralități este mult mai complicat decât l-am explicitat mai sus. Dar nu la definiții sau alte finețuri epistemice ne vom referi, ci la niște procese evidente pe care le Întrezărim din ce În ce mai mult. Încercăm, așadar, un survol psihosociologic legat de integrarea valorilor ortodoxiei românești În contextul valorilor europene. Perspectiva este cea a unui laic, interesat mai ales de dimensiunea cultural-formativă a acestei evoluții spirituale. Facem mai Întâi precizarea că valorile credinței noastre se manifestă atât În planul religiosului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
trăiesc împreună într-o societate mai mare, un grup legat de o politică comună sau un corp de persoane sau națiuni care au o istorie comună și interese sociale, economice și politice comune" (Merriam-Webster Online Dictionary), și până la cele specifice psihosociologice, care o descriu drept "entitate globală în care membrii au legături foarte strânse, iar sentimentul de group este puternic și are rădăcini în tradiții profunde" (Zani și Palmonari, 2003). Ca un argument pentru varietatea extremă a înțelesurilor sensului de comunitate
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
explicații globale, abstracte și superficiale, ca și de tehnicismul cercetărilor experimentale În exces, de natură să Îl contrarieze pe istoric. Desigur, apelul la o anumită teorie de rang mediu implică riscul de a rămâne prizonier Între limitele școlii sau orientării psihosociologice respective. Dar prejudecata conform căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte aparținând domeniilor și orientărilor psihosociologice amintite la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere o perspectivă conceptuală studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentările și comportamentele colective, asupra nivelului aproximărilor generale ale „psihologiei mulțimilor”. În același timp, și tot În descendența lui Febvre XE "Febvre" , istoria mentalităților va critica În mod vehement aplicațiile studiului psihologiei individuale În istorie. Nemaigăsind Însă, În diversitatea orientărilor psihosociologice contemporane, teoria unificatoare care Îi luminase drumul la Începuturi, istoria mentalităților va rupe legăturile cu psihologia socială, Înglobând acest tip de cercetări În capitolul general al „psihologiei”, nefastă pentru istoric datorită atenției pe care o acordă individului În dauna societății
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este mai ușor acceptată, mai firească și, desigur, mai frecventă decât dezvăluirea celui de-al doilea în fața primului. În același timp, mărturisirea este favorizată și de faptul că cei doi, de cele mai multe ori, nu se cunosc, pentru că un alt principiu psihosociologic afirmă că tocmai acolo unde nu există o cunoaștere reciprocă între două persoane, nevoia de autodezvăluire este mai mare. Mărturisirea păcatelor pe care o face penitentul nu trebuie privită doar ca o acuzare propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să corespundă reprezentărilor destinatarilor. Analiza lingvistică nu poate de una singură să redea complexitatea mesajelor paratextuale; corelînd observarea regularităților textuale cu studiul parametrilor actului material al enunțării și al interacțiunii sociale, ea devine pragmatic lingvistică. Atunci beneficiază de aportul cercetărilor psihosociologice ale lui Vîgotski, în domeniul interacționismului social, efectuate mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a comunicării umane, precum și instrumentele necesare, elaborate în vederea creării unor condiții optime pentru o comunicare mai autentică și mai eficientă. Comunicarea este privită prin prisma a două modele de analiză: unul tehnicist provenit din abordarea și reflecțiile cibernetice și altul psihosociologic, rezultat al cercetărilor din domeniul psihologiei sociale. Comunicarea ar putea fi definită ca o transmitere a unui mesaj dintr-un loc în altul, procesul fiind enunțat simplu și reprezentat grafic într-un mod clar în opinia lui Shannon. Procesul comunicării
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
și articularea reciprocă a fiecărui subsistem (clase școlare). Caracteristic fiecărui subsistem este să prelungească trăsăturile întregului; viața psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor de învățământ, ale modului de producție. Care sunt caracteristicile psihosociologice ale „sistemului școală”? a. întreține multiple relații cu mediul social-economic (de ordin economic, politic, cultural etc.), îndeosebi cu elementele „specializate” ale mediului (instituția familiei, mass-media, instituții culturale și politice): ideea „cetății educative”, care poate deveni societatea, pusă în circulație de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe de o parte, el își dorește satisfacerea aspirațiilor personale (obținerea succesului psihosociologic, a stimei publice); pe de altă parte, el trebuie să răspundă solicitărilor organizaționale, să se integreze în piramida ierarhică, cu tot cortegiul de dependențe ce-l implică. Posibilitatea de a îmbina cele două cerințe constă în orientarea sa spre obiectivele
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptul că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între elevi și profesori. Substructurile psihosociologice informale răspund nevoilor reale ale indivizilor și sunt tributare structurii formale. Dacă adaptarea la cerințele formale poate fi numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]