819 matches
-
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului Hotărârea de Guvern nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști • Cadrul instituțional Sistemul activității de psihologie cuprinde: 1) Centrul de Psihosociologie, care are competența de a acționa nemijlocit, prin intermediul compartimentelor sale de specialitate, în vederea: încadrării și promovării personalului; participării la concursul de admitere în instituțiile de învățământ (licee, Academia de Poliție, școli postliceale) ale Ministerului Administrației și Internelor; selecționării personalului care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
precizării situației medico-militare a celor cu afecțiuni psihice (expertizare psihopatologică), la solicitarea expresă a unităților medicale de specialitate; asistenței psihologice a efectivelor. Celelalte componente ale structurii activității de psihologie se află exclusiv sub incidența autorității funcționale exercitate de către Centrul de Psihosociologie. 2) Compartimentele de psihologie, de la nivelul inspectoratelor generale, comandamentelor de armă, direcțiilor generale și al instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor, ce reprezintă o componentă funcțională rezultată din agregarea unor posturi cu conținut similar și/sau complementar având
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în inspectoratele județene. În structurile Poliției, Pompierilor și Protecției civile psihologii au o reprezentare redusă în raport cu efectivele și specificul misiunilor acestora și, implicit, cu necesarul de servicii psihologice la nivelul unităților de execuție. Pe lângă aceste structuri specializate, în cadrul Centrului de Psihosociologie ființează Consiliul Științific al activității de psihologie, ca organism colectiv de lucru, responsabil cu: constatarea și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor metodologice, deontologice și de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
predictive care se dau scorurilor la testele psihologice și datelor obținute cu ajutorul celorlalte metode utilizate). Ele sunt prezentate în cadrul unui Raport de evaluare psihologică, document tipizat ce are caracter confidențial, cu structură diferită în funcție de scopul evaluării. La nivelul Centrului de Psihosociologie se redactează în mod curent cinci tipuri de astfel de documente (încadrare personal contractual, încadrare agent de poliție/subofițer, admitere instituții de învățământ, atestarea dreptului de a conduce autovehicule din dotare, încadrare ofițer/promovare în funcții de conducere). În ultimul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
făcute de către Centru. Comandantul unității. Supervizează activitatea de pregătire psihologică a personalului unității. Identifică subordonații care prezintă vulnerabilități ale personalității sau care prezintă comportamente dezadaptate, pe baza propriilor observații sau la recomandarea psihologului de unitate, și le semnalează Centrului de Psihosociologie. Centrul de Psihosociologie. Desfășoară activități de pregătire psihologică a comandanților de unități. Evaluează persoanele care prezintă probleme de ordin psihologic, pe baza trimiterii făcute de către comandanții de unități, sau, periodic, anumite categorii de personal la care riscul apariției unor astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Comandantul unității. Supervizează activitatea de pregătire psihologică a personalului unității. Identifică subordonații care prezintă vulnerabilități ale personalității sau care prezintă comportamente dezadaptate, pe baza propriilor observații sau la recomandarea psihologului de unitate, și le semnalează Centrului de Psihosociologie. Centrul de Psihosociologie. Desfășoară activități de pregătire psihologică a comandanților de unități. Evaluează persoanele care prezintă probleme de ordin psihologic, pe baza trimiterii făcute de către comandanții de unități, sau, periodic, anumite categorii de personal la care riscul apariției unor astfel de probleme este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
structura Ministerului Administrației și Internelor participă la acțiuni comune cu Corpul de control al ministrului în vederea realizării DO a unităților care fac obiectul activității de inspecție și control. DO se organizează și se realizează și pe baza inițiativei Centrului de Psihosociologie, ori de câte ori situația o impune. Obiectivele, durata, mijloacele și modalitățile de realizare a DO, precum și componența colectivelor abilitate sunt stabilite de către Centrul de Psihosociologie. Componenții colectivului de diagnosticare îndeplinesc roluri diferite, în funcție de care au sarcini, competențe și responsabilități specifice. Colectivului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
activității de inspecție și control. DO se organizează și se realizează și pe baza inițiativei Centrului de Psihosociologie, ori de câte ori situația o impune. Obiectivele, durata, mijloacele și modalitățile de realizare a DO, precum și componența colectivelor abilitate sunt stabilite de către Centrul de Psihosociologie. Componenții colectivului de diagnosticare îndeplinesc roluri diferite, în funcție de care au sarcini, competențe și responsabilități specifice. Colectivului de diagnosticare i se adaugă, după caz, personal (cu funcții de conducere și/sau de execuție) din diverse compartimente funcționale sau operaționale, cu rol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
progresului științific în psihologie, susceptibilă să creeze un decalaj față de abordările în domeniu. • Proiecte de viitor Creșterea complexității problemelor abordate și a volumului de informații care trebuie manipulate impune adoptarea unei strategii de dezvoltare în domeniile în care Centrul de Psihosociologie este învestit cu responsabilitate, concomitent cu întărirea capacității de generare, acumulare și absorbție a resurselor științifice și tehnologice, care să-i asigure premisele realizării unor obiective superioare calitativ celor din perioada anterioară. În perspectivă, structurile activității de psihologie din domeniul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
teoretic: conducerea ca relație de rol Analiza modelelor, teoriilor și cercetărilor reprezentative privind liderul relevă conexiunile - mai mult sau mai puțin intense, clar formulate sau numai sugerate - dintre problematica acestuia și procesele/fenomenele de rol. Aceste rezultate reprezentative în domeniul psihosociologiei conducerii permit formularea unei concluzii cu valoare general-teoretică: eficiența conducerii este rezultatul interacțiunii dintre personalitatea liderului și factorii contingenți, interacțiune exprimată prin anumite cerințe de rol specifice. Ținând cont de caracteristicile organizaționale, o serie de autori chiar recomandă studiul conducerii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sensul că nu totdeauna managementul emoțiilor provoacă înstrăinarea individului de muncă să, ci doar la persoanele care au o orientare emoțională impulsiva. 3.3. Teoria lui Arlie Russell Hochschild despre munca emoțională Termenul de „muncă emoțională” a fost introdus în psihosociologie de către Arlie Russell Hochschild în 1979 și a făcut carieră după ce profesoară de sociologie de la University of California a publicat lucrarea The Managed Heart. Commercialization of Human Feeling (1983Ă. În literatra anglo-saxonă, pentru a desemna o astfel de muncă se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Review, mai-iunie 1983. Thompson, A.A. Jr. (1993), Strategic Management, Richard D. Irwin Inc., Illinois. Valérien, J. (1991), La gestion administrative et pédagogique des écoles. Guide pour les directeurs et directrices d’école, UNESCO, Alpha Editions, Tunis. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Wallace, M. (1991), School-Centred Management Training, Paul Chapman Educational Publishing, Portsmouth. Wanous, J.P. (1988), Organizational Entry: Recruitment, Selection and Socialization of Newcomers, Addison-Wesley Publishing. Waterman, P. (1982), In Search of Excellence, Warner Book
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Business Review, mai-iunie/1983. Thompson Jr. A.A. (1993), Strategic Management, Richard D. Irwin Inc. Valerien, J. (1991), La gestion administrative et pédagogique des écoles. Guide pour les directeurs et directrices d’école, UNESCO, Alpha Editions, Tunis. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Wallace, M. (1991), School Centred Management Training, PCP, Portsmouth. Wanous, J.P. (1988), Organizational Entry: Recruitment, Selection and Socialization of Newcomers, Addison - Wesley Publishing. Waterman, P. (1982), In Search of Excellence, Warner Book, New York
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ale reasamblărilor și ale reteritorializărilor ființei umane. Problema alterității în spațiul virtual este complexă și paradoxală, vizând nu doar prezența altuia, a îndepărtatului sau a străinului, ci și orice expresie a diferenței sau a virtualității înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
participare) ale celor implicați în acțiune. Consecința imediată a acestui model de abordare a actului educativ este cercetarea personalității educatorului și educatului ca actori sociali implicați într-o situație comună dată (Neculau, 1988b), într-un câmp psihosocial specific actului formării. Psihosociologii, sociologii au împrumutat din fizică un concept pe care l-au naturalizat în științele sociale. La Kurt Lewin sau Pierre Bourdieu, „câmpul” semnifică un spațiu (psiho)social în care se confruntă diferite forțe umane, unde se produc „bunuri” culturale, „loc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
urmărit mai târziu de reprezentanții pedagogiei sociale. Astfel procedează Ștefan Bârsănescu (1941) când consideră Învățăturile „prima lucrare românească de pedagogie” sau Traian Herseni (1963) când găsește aici un „manual de psihologie normativă”. Noi am identificat în Învățături multe dintre temele psihosociologiei moderne: relațiile liderului cu colaboratorii săi apropiați, elemente de psihosociologia negocierii, evaluarea socială după merite, sfaturi privind căile autodesăvârșirii socio-moraleetc. (Neculau, 1984). Au apărut apoi și alte scrieri care oferă „modele normative”, cum sunt Carte românească de învățătură (1646), scoasă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Bârsănescu (1941) când consideră Învățăturile „prima lucrare românească de pedagogie” sau Traian Herseni (1963) când găsește aici un „manual de psihologie normativă”. Noi am identificat în Învățături multe dintre temele psihosociologiei moderne: relațiile liderului cu colaboratorii săi apropiați, elemente de psihosociologia negocierii, evaluarea socială după merite, sfaturi privind căile autodesăvârșirii socio-moraleetc. (Neculau, 1984). Au apărut apoi și alte scrieri care oferă „modele normative”, cum sunt Carte românească de învățătură (1646), scoasă de Eustatie Logofătul în vremea lui Vasile Lupu, Învățături peste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu pretindea chiar unele cunoștințe de psihosociologie, de tehnica comportamentului interpersonal: „Felul de a te purta cu săteanul e o problemă din cele mai delicate, e însușirea de a atrage la colaborare... e un talent ce trebuie câștigat sau în tot cazul trebuie adâncit și în așa
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
istoricii culturii și ai ideilor, Foucault a văzut formarea științelor omului în "arhivele lipsite de glorie, în care s-a elaborat jocul modern al coerciților asupra corpurilor, gesturilor, comportamentelor"123. De exemplu, funcția-Psi, din cadrul unor discipline moderne (psihologie, psihiatrie, psihopedagogie, psihosociologie, psihopatologie etc.), se află în panoptismul lui Bentham 124. Tehnologia politică, deopotrivă una a sufletului, a puterii și a sinelui, s-a putut realiza printr-o disciplină bazată pe panoptism și pe o cunoaștere-putere a celor care în secolul al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Șchiopu,Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967; 25. Ținică, Silvia (coord.) Repere în abordarea copilului „dificil”, Editura Eikon, ClujNapoca, 2004; 26. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000; 27. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993; 28. Vrasmas, Ecaterina-Adina, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002. 87 88 ANEXA 1 Care sunt calitățile și defectele mele? Completează fraza:,,Pentru mine minciuna este ca................................................ ....... Regula zilei: Cât de bine
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan Bun de tipar: 2014
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan Bun de tipar: 2014 • Apărut: 2014 • Format 14 X 19
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
re-Creației este impresia de "sfârșit de lume", sentimentul că resursele biologice sunt epuizate. Cum ar putea fi intuită consumarea resurselor de energie, sub aspect literar? Laurent Jenny se oprește asupra periodicității creației intertextuale în termenii unei poetici istorice sau ai psihosociologiei literaturii. Dacă vom dori să construim un corpus al intertextualității explicite, va trebui să găsim un ordin, o lege de funcționare. [...] Periodic, în istoria literară, textele par să renunțe la sensul și scriitura monolitice, atrase de pregnanța culturală a textelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
creștere a IDU comparativ cu anul 1970. Țările dezvoltate rămân cu cei mai mari indici, fiind urmate de câteva țări emergente. Discrepanțele umane atât de mari, într-o lume în care se vorbește des de progrese și descoperiri în medicină, psihosociologie și alte domenii, care singularizează omul modern față de oamenii epocilor anterioare, nedumeresc. În acest sens, ne vin în minte observațiile lui H. Arendt, care dezvăluia sursele totalitarismelor și crizelor însoțitoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și "istoria externă" a științelor. (23, p. 206) Subliniem că multe din conceptele folosite de Kuhn pentru modelul său de dezvoltare a științei provin din capitole sau discipline științifice cum sunt lingvistica (de exemplu termenul central al construcției sale "paradigma"), psihosociologia (de exemplu, "consens", "divergența-convergența gândirii"), istoria (de exemplu "tradiție"), știința politicii (de exmplu "revoluție") etc. Alți termeni au fost preluați chiar din limbajul și cunoașterea comună: "știință normală" "știință extraordinară", "anomalie", "incomensurabilitate". Kuhn folosește adesea vechiul procedeu de corelare a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]