5,478 matches
-
e descrisă de Tolstoi în termenii unei crime. Corpul Annei e corpul victimei, iar Vronski e criminalul care îl măcelărește cu sărutări și mîngîieri. Însă nicăieri nu am întîlnit mai explicită această legătură profundă dintre crimă și iubire ca în Pușca de vînătoare. Terorizați că taina lor va fi descoperită, cei doi amanți din romanului lui Inoue sînt atrași de fapt tocmai de pactul crimei lor. Scena apropierii nelegitime dintre Misugi și Saiko se consumă pe malul oceanului, în timp ce undeva în
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
îi spusese cîndva Misugi. Acest șarpe e eul secret, pe care nu ajungem să-l cunoaștem cu adevărat decît în clipa morții, cînd e prea tîrziu să ne mai bucurăm de singura intimitate posibilă, cea cu noi înșine. Yasushi Inoue, Pușca de vînătoare, în românește de Lia și Platon Pardău, Editura Humanitas, București 2000, 94 pagini, preț nemenționat.
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Peisaje umane, I). Sau această înfruntare a morții pe un portativ teluric și marțial, adîncind tema crizei de conștiință a unei epoci sleite: "cînd moartea aruncă pe masă o mînă de pămînt/ dovedește astfel că acul busolei/ e țeava de pușcă uitîndu-se la tine/ în timp ce privirile tale ascut/ săbiile de Damasc/ iar asfințitul sîngeră/ cît toți răniții unui secol/ umflînd gurile de canal? (Peisaje umane, II). Sau această angelică halucinație, de-o puritate ce-și asociază cruzimea (sabia tăioasă e un
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
a fierului după fața pămîntului, și ar fi rămas neispravit, daca omenirea nu s-ar fi aflat tocmai atunci într-o eră de liniște și împăciuire, așa că societatea în comandita a vasului obține, fără multă greutate, de la mai toate statele, puștile, săbiile, baionetele și tunurile ce rugineau de mai bine de zece ani prin arsenalele lor..." P.S. Acest articol bătut la mașină pe aproape trei pagini are hîrtia foarte îngălbenita și subțire, asemeni foii de ceapă veche. El nu-i semnat
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
de geamăt prelung./ Ți-e sete și foame, n-ai parale, dar nici nu-ți vine să te plîngi/ cînd vezi că pe fiecare calorifer din sală zace cîte un/ nenorocit, bătrîni că vai de capul lor sau monștri tineri,/ puști cu capete de marinari bătrîni. Cel de lîngă casa are trăsături de mulatru. Impertinent, bate pe umăr sau trage de păr pe cei care-ei ajung în apropiere. Rîde, cu un rîs gros și/ puternic, de pe caloriferul lui jegos" (Monstruletul). Dacă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
zvonuri și de bancuri. * O curte cu grilaj, o poartă înaltă de fier forjat prevăzută cu un lacăt gros și cu trei găini albe la distanțe destul de mari una de alta, ciugulind și cu o cișmea ce picura în mijlocul curții puștii. * * * Bătrînii care treceau pe lînga cinematograful Patria, unde rula filmul Golgota. - Asta e alta Golgotă, nu aia pe care o știm noi, spusese încet unul către ceilalți doi, care nu ziseră nimic, privindu-l cu nepăsare. * * * 1 ianuarie 1967. Bon
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
fie posibil. Deși Georges n-a reușit, eu n-am reușit... De ce nu l-ați făcut să reușească, în roman? Fiindcă dacă reușeau să joace piesa eram ca într-un film de la Hollywood. Cu happy-end, cu jandarmi care-și aruncă puștile plângând și se îmbrățișează... Ar fi ieșit o comedie bufă. Deci, piesa nu putea să se joace. Dar trebuia făcut totul pentru a încerca. Romanul Al patrulea zid e povestea unei tentative. I-am impus lui Georges condiții imposibile... Ca
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
O mână spală pe alta. Libertatea ne delectează cu un nou subiect pe tema Marian Drăgulescu. De la divorț încoace auzim numai de bine de marele gimnast. Am aflat că dă niște palme cu piciorul absolut fenomenale, că se pozează gol pușcă pe un iacht la o bere cu niște amici, iar acum mai aflăm că îi place poziția 69, dar în sfoară. Abstract! Chiar ne doream să se strice mitul acesta al băiatului care a plecat de jos și a muncit
Băsescu, discriminatorul de regi şi de ţigani () [Corola-journal/Journalistic/25101_a_26426]
-
a urcat pe un cal și tot ea m-a învățat că măgarul poate să râdă și, cel mai important lucru, să respect și să iubesc omul de lângă mine... Cum aș putea uita nopțile când am păzit, alături de ea, cu pușca în mână, lanul de porumb de tot felul de lighioane... L.V.R.: Domnule Calciu, fiindcă știți și limba georgiană, mi-ați vorbit despre cuvinte cu etimologie comună: a mătrăși, janghinos etc. Vorbiți-ne puțin pe această temă. Alexandru Calciu: Sincer să
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
securitate. Nu mă miră: de asta se ocupă el peste hotare, pe unde se duce. Washington, Anvers, securitate. Nu înțeleg de ce s-ar bășica UNPR dacă un membru tânăr (nicio aluzie) al partidului ar fi surprins în poze explicite, gol pușcă. Doar sunt colegi cu Igaș, ministrul care dorea să vadă sânge în instalație. Cine are dreptate în disputa dintre Badea și Huidu? Habar n-am, dar nu pentru dreptate mă uit la ei, ci ca să mă amuz. Asta înseamnă că
Cine are dreptate, Badea sau Huidu? () [Corola-journal/Journalistic/25201_a_26526]
-
primarul din Deveselu, care o să-i întâmpine pe americani cu fraza ”Welcome to America”, și aici au nimerit-o. Deveselu e un fel de Americă, mai precis Sud-Vestul Sălbatic. Hotnews prezintă un video în care apar soldați sirieni trăgând cu pușca în 13 măgari. Pe președintele Bashar al-Assad l-au ratat. De asemenea, sunt citați experți ruși care sfătuiesc Moscova să răspundă la scutul american cu o desfășurare impresionantă de racheta Bulava ș.a.m.d. În traducere, asta s-ar citi
Cine are dreptate, Badea sau Huidu? () [Corola-journal/Journalistic/25201_a_26526]
-
cîte un amplu interviu. Din gura poetului aflăm că „verișoarele sunt cele care, mai ales în copilărie, îți satisfac toate curiozitățile”. Pe Doinița, o fetiță mică, blondă, „am băgat-o întrun coteț, unde se țineau lemnele, am dezbrăcat-o goală pușcă și i-am spus cu foarte mare exactitate cum se numește fiecare bucățică dintr-o femeie și dintr-un bărbat”. În clasa a II-a, cînd avea 7-8 ani, prietenul Ghiță Alui Chelea „mi-a explicat tot, cu exemplificări pe
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
hainele unui adult îmbrăcate prea devreme de un copil cu corpul nedezvoltat, Delavrancea contesta și ironizează teoria pe temeiul că am putut totuși asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am inventat praful de pușcă, ne armam cu pușca Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
prea devreme de un copil cu corpul nedezvoltat, Delavrancea contesta și ironizează teoria pe temeiul că am putut totuși asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am inventat praful de pușcă, ne armam cu pușca Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric încet-încet..." etc. În ultimul
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de un copil cu corpul nedezvoltat, Delavrancea contesta și ironizează teoria pe temeiul că am putut totuși asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am inventat praful de pușcă, ne armam cu pușca Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric încet-încet..." etc. În ultimul foileton al
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
Cum pasul liniștit și-l țin, Le sună clopoțeii lin... El însuși, prinț de Sinodal, E-n frunte. Zvelta lui statura La mijloc strânsă-i în centura ; Mânerul latului pumnal Și-al sabiei sclipesc de stele, Încrestături de-argint pe pușcă : Foșnește ciuha peste ele, Cu dungi de aur la vipușca ; Matasea pune flori pe să, Căpăstru-n perle, că sub nea ; Sub el, fugarul sârg, în spume, Din Karabah urmaș focos Al celor mai iuți căi din lume, Urechea-și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
avem și dueluri; avem și crime; avem și măceluri - toporișca trosnește, ca pe un bostan, capul dușmanului; totul e stropit din belșug cu valuri de vopsea roșie (rămasă, probabil, din gestiunea de la Soldatul Ryan); avem o colecție de baionete, muschete, puști, pistoale, pumnale, săbii, tomahawk-uri și alte accesorii ale mașinii de război; și, peste toate, avem un Erou. Un personaj fictiv, dar, jură scenaristul, inspirat din biografiile unor eroi adevărați. Eroul e Mel Gibson și Mel Gibson e eroul! Un
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
înțelege, scris decolorat). Stanciu Tănase, responsabilul cazanului de țuică îmi relatează mândru cum îi spusese el neveste-si să-și aleagă și ea, d-acolo dă pă plajă, un om, care-o fi, azi ai voie, că era mulți goi pușcă ai naibii și că dacă io plăcea ei vreunul, să-l aleagă, să zică: "Tase, mie ăsta-mi place, io zi să-l iau pe-ăsta, ce zici, bărbate?!" Și-aici, îndemnată să-și aleagă un bărbat, de bărba-su, îl
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
între cele două iubite de acum, Otoko și Keiko. Deși mă tem că mai curînd însăși miza filozofică a cărții rămîne cumva confuză și neîmplinită: această cheie interpretativă definită tocmai de titlu, ca frumusețe și întristare. Cînd am prezentat romanul Pușca de vînătoare al lui Yasushi Inoue am fost frapată de o anumită imobilitate a personajelor, amorțite parcă într-un univers al singurătății, un univers eminamente trist și frumos. Dar la Kawabata această frumusețe tristă a lumii (căci triste sînt toate
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
pretendenți, și, evident, confruntarea majoră dintre Catarina-Petruchio - precum și "dresurile" de rigoare. Pasiune, dragoste, orgolii își lasă frămîntarea pe nisipul tolerant. Catarina - Oana Pellea este o războinică de nestăpînit, un fel de femeie a Vestului sălbatic ce amenință pe toată lumea cu pușca la ochi. Petruchio, un aventurier colonialist cu rucsacul - casă în spinare, sosit de la Verona la Padova ca să o cucerească. Îngenunchind-o pe Catarina, Petruchio își așterne la picioare Padova și, de ce nu, admirația bărbaților din orășelul cu pricina, din toată lumea
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
discurs. în loc să-l epateze pe burghez, îl cucerește prin seriozitate și distincție chiar în momentul săvârșirii actelor de teribilism. Este - s-ar putea spune - un contestatar îmbrăcat cu costum și cravată. Un teoretician stilat al libertății de a trage cu pușca. Poezia ca o critică a poeziei Cele mai cuceritoare poeme ale lui Geo Dumitrescu rămân cele scrise la douăzeci de ani. Dezinvoltura pe care poetul o avea atunci s-a pierdut pe parcurs, chiar dacă el a mai încercat de câteva
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
de totalele simpatii ale românilor pentru Franța și conducătorul ei. Apoi împăratul se interesă de starea administrativă, financiară și a armatei din Principate. Aflînd situația reală, împăratul îl anunță pe Alecsandri că Franța trimite, ca ajutor, Principatelor, 10.000 de puști cu capsule, muniția aferentă și ofițeri francezi instructori pentru armata română, promițîndu-i și două baterii de artilerie. Se arătă și dispus a facilita contractarea unui important împrumut financiar către Principate. Era mai mult decît năzuise să obțină poetul diplomat. Se
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Fraza lungă, nervoasă: După ce Domnica (personaj inventat - n.n.) a înțărcat copilul cu o foaie de pelin ruptă din șanțul veșnic noroios și plin de bălării de lângă banca din fața casei pe care bunicul Păvăluț ședea înainte de a se hotărî să ia pușca lui de vânătoare, s-o încarce și să împuște cele două iepe din grajd, pe Stela și pe Doinița, ca să nu le ia pe gratis colhozul tâlharilor de comuniști... pe nepotu-său, pe Mihuț, viitorul gestionar al comunei... bunicul, Păvăluț, mulțumit
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
după chipul și asemănarea lor, pînă la brîu era lînă și sare și de la brîu în jos cărări de munte. Claie peste grămadă, tarabă de bazar, paginile își disputau supremația invocînd cuvinte cu sensuri arhetipale: drum, aur, caș, praf de pușcă...". Haide, bre! pare mai degrabă un roman postmodernist sau un jurnal; atît doar că amintirile însemnate aici nu sînt numai cele ale unei vieți de om, ci și cele ale unui mileniu de istorie aromână. Sînt povești. Ale Irinei Nicolau
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]