341 matches
-
face, prin el însuși, s) ias) în evident)? În domeniul afacerilor internaționale, forța r)mane ultimul arbitru. Astfel, unii au crezut c), prin dobândirea de arme nucleare, terții își reduc distanță fâț) de marile puteri. ,,Pentru c), asemeni prafului de pușc) din alt) epoc)”, dup) cum este avansat un argument, ,,armele nucleare trebuie s) aib), ca rezultat ultim, transformarea celor mici în egalii celor mari” (Stillman și Pfaff 1961, p. 135). Și totuși, praful de pușc) nu a încețoșat distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pentru c), asemeni prafului de pușc) din alt) epoc)”, dup) cum este avansat un argument, ,,armele nucleare trebuie s) aib), ca rezultat ultim, transformarea celor mici în egalii celor mari” (Stillman și Pfaff 1961, p. 135). Și totuși, praful de pușc) nu a încețoșat distincția dintre marile puteri și celelalte, la fel cum nu au f)cut-o nici armele nucleare. Armele nucleare nu sunt mării egalizatori care au fost uneori considerați c) ar fi. Lumea a fost bipolar) la sfârșitul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Tudor. Umblă pușcă, da pușcă, pușcă. Ahh... Deci n-au nimic pe ele? Nu, absolut nimic. Doar cîteodată, cîte o frunză, dar nu prea mare! Asistența nu mai respiră și ochii strălucesc de curiozitate. Dar bărbații? Tot pușcă? Sigur, mai pușcă decît pușca. Ohh, ...Da cînd te întîlnești cu ei, se îmbracă? Pun o centură cu niște frănjurei, dar se vede tot. Oamenii rîd cu poftă și mulțumirea se citește pe fețele lor. Dar mașini au? Televizor, becuri și altele, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sihastre... zâmbește el amar. Haz de necaz... Daniil arată spre picior, cu îngrijorare: E negru: a obrintit! Mă lași să ți-l grijesc? Ștefan rânjește ridicând șomoiogul de cârpe legat cu sfoară: Îți place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru aducere-aminte... Aici am Lipnic săgeata tătărască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vii? Bani am nu știu câte lăzi... Avere, ce socoți? Cu câți vii? Apoi cu câți oiu putea. Bine. Cu treizeci? Fie și cu atâția. Am eu cu ce vă primi. Am eu focuri pentru treizeci... Când îți veni, mă scol frumos, pușc treizeci; mă pun și beau o țigară, și pe urmă, după aceea, oi pușca eu și pe ceilalți! Părintele Enăchescu învățătorul Neculai Bancea este casier. Banca, de 2 ori, a ajuns aproape la 25.000 lei. În Humulești. Specula pământurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oiu putea. Bine. Cu treizeci? Fie și cu atâția. Am eu cu ce vă primi. Am eu focuri pentru treizeci... Când îți veni, mă scol frumos, pușc treizeci; mă pun și beau o țigară, și pe urmă, după aceea, oi pușca eu și pe ceilalți! Părintele Enăchescu învățătorul Neculai Bancea este casier. Banca, de 2 ori, a ajuns aproape la 25.000 lei. În Humulești. Specula pământurilor oamenilor de cătră Evreii Moise Șmirer și alții. Banca s-a judecat cu acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copil și cu nevastă, și dacă-i așa, și nu-i pe lumea asta o rânduială, el se pune cu pușca, și cine-a intra la casa și la pământul lui, să-l scoată, nu mai vede lumina soarelui, îl pușcă!... Mare amărăciune! Și ne gândim noi acù cum să facem să nu se primejduiască omul, că-i om de omenie... El nu vra să știe, nici nu mai ese din casă, șede cu pușca încărcată ș-așteaptă pe cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
casă și tot amu te prind". Și bunica a fugit acasă la dânsa. Și el după bunica. Și-a eșit bunicu cu pușca în mână la colțul casei pe prispă și-a zis: "să nu întri în ogradă că te pușc ca pe un câne". Și s-a oprit că de întra în ogradă tot atunci îl împușca, că bunicu nu era dus la biserică de multe ori. Drept haine în copilăria mea aveam un rufoi rupt și pe dinainte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Goren sună șofarul în fața zidului pe 07. 06. 67. Acolo, marele rabin suflă în șofar, cu talit și rulouri, între doi parașutiști. În același butic, niște turiști americani, escortați de un agent de-al lor în civil, cu pistolet și pușcă M-16 (ca și cum n-ar fi și fără el destui soldați și polițiști în jur), își smulgeau unul altuia un tee-shirt imprimat I am a Superjew. După care toți s-au dus să se fotografieze cu el pe Kotel, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În zădar mereț’. S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea” (Urmeniș - Maramureș). Planul expresiei accentuează valoarea de hierofanie a apariției animale, imposibil de distrus cu mijloace umane, și cu atât mai flagrantă apare ratarea recunoașterii. Valorizarea acestor trăsături amintește de funcția socială a inițierii, pentru că în urma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o d-alergat”, „S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea”. Acțiunile apar cu o durată fulgurantă și trecerea lor instantanee nu poate afecta în nici un fel timpul sacru. Orice efort al acestor personaje este zadarnic, pentru că gesturile nu depășesc limita temporalității umane definite de perfectul compus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânăr care devenea adevărat bărbat după ce termina armata. Făcusem și doi ani pregătire premilitară, așa că totul era bine. Înalt și voinic fiind, primesc pușca mitralieră a grupei mele și încep cu sârg pregătirea. Nu mă pricepeam la pistoale, armă ori pușcă mitralieră. O purtam în scop instructiv. După tragerile făcute cu pușca mitralieră, eu, ucenicul începător, nu mi-am dat seama că trebuie să o și curăț cum se proceda de obicei după fiecare tragere și astfel, la inspecția ce-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
văz, Vin din codru încheiat, jendarii nu m-or aflat. Vin din codru înverzit, jendarii nu m-or găsit. Sora lui din grai grăia : -»Du-te frate nu mai sta, Că jendarii-s cât colea. Te-or prinde și te or pușca. Că și-asear-au fost în sat și de tine-au întrebat: N-ați văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat». -«Nu te teme sora mea, că pe mini nu m-or pușca. Lasă-i soro, poa-să vie, nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Te-or prinde și te or pușca. Că și-asear-au fost în sat și de tine-au întrebat: N-ați văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat». -«Nu te teme sora mea, că pe mini nu m-or pușca. Lasă-i soro, poa-să vie, nu mi-e frică nici de-o mie. C-am umblat pe munți ascuns și jendarii nu m-au prins» între timp, iat-a venit vărul lui cel mai iubit Și mpreună au plecat la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o sănătate de fer, nu suferea de frig, și umbla pe gerul cel mai mare numai în palton și cu pălărie. Șuțu era un excelent trăgaci cu carabina; deseori i se întâmpla să scape vulpea cu haliciuri 61, din cauză că încărca pușca prea tare; cu glonte însă nu o scăpa niciodată. La o goană din codrii Slatinei, județul Suceava, întâmplându-mă să fiu alături cu dânsul l-am văzut cu ochii cum a fulgerat cu carabina un enorm mistreț tocmai în momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întâmplat o nenorocire. Ași!... Șuțu se scoală flegmatic în picioare și prinde să-și scuture pălăria, hainele, buzunarile de zăpadă. Avea un aer cât se poate de caraghioz. Ce-ai pățit, Costică? Îl întreabă Vadana. Nimic! Ia mi-a dat pușca o palmă și mi-am, pierdut echilibrul. Da, bine, prea o încarci din belșug. Apoi, dacă vrai ca pușca să te hrănească, trebuie s-o hrănești Acesta era unul din sănătoasele principii vânătorești ale lui Costică Șuțu. Mai bine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care au „luptat” la aprovizionarea armatei cu eroii și eroismul? Chiar este nevoie să facem eroi și din hoți și din ordonanțe, din paznici și dezertori? O țară săracă, jumulită, umilită, trebuie să suporte și corul celor care având o pușcă de lemn, se laudă prin gări și trenuri, prin restaurante și parcuri, cum au luptat ei, oprind diviziile dușmane și grăbind pierderea războiului! Dacă luptau toți, am mai spus-o, nu am fi avut soarta care ne-au pregătit-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu văzuse, sunt sigură, decât morți fardați, culcați în sicrie împodobite cu aurării și înconjurați de flori. Morți care plecau pe lumea cealaltă în pantofi de lac și ciorapi fin mercerizați. Și, odată, un soldat care se omorâse curățindu-și pușca; tânăr și încrezător în sine, părea că doarme. Locotenentul se sprijini de peretele barăcii, cu aerul unui somnambul trezit pe buza unei prăpăstii. Căpitanul făcu un gest să-l susțină: Aseară te-ai pilit, Aldan? Nu, am dormit prost. Am
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
două omoruri și afirmând că autorii vor fi pedepsiți cu moartea în 20 de zile. Ei circulau și azi (29 decembrie) liberi și nesupărați, iar lui Dinu, care se duse să exprime indignarea generală, [Antonescu] îi spuse: „De îi îm pușcam aveam revoluție legionară.“ „Vasăzică ne pot omorî pe toți și sunt garantați de imunitate.“ „Puteți circula în liniște, nu se mai întâmplă nimic.“ „Ce garanții, de ne vorbești de re voluție?“ Nu mai zise nimic. Vorbe goale, ca ale regelui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reprezintă greutatea protagonistului În pfunzi; cu aproximație, 87 Kg. (n.r.) Stelele și dungile, trimitere la steagul american. Mănâncă, Îți face bine (În ital. În orig.). basta - ajunge; pasta - paste făinoase; posta - poștă. (În ital. În orig.) Da, cine e? lupara - pușcă dublă, cu țevile retezate, cu cocoși exteriori pentru fiecare țeavă În parte și două trăgace, deseori fabricată În casă și asociată tradițional cu Cosa Nostra, grupul italian de crimă organizată din Sicilia, care o folosește la vendete, apărare sau vânătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pierzîndu-se nu vedeai în lună decât oțelul țevelor întinse și împușcăturile trimise în cei ce acuma cotrobăiau pin casă. Dar pe acel june palid, cu capul gol, îmi părea că-l cunosc. Deși-l văzusem numai la lumina fulgerelor din puște, totuși îmi părea că nu putea să fie altul decât Ioan. Mă-ntorsei în casă și mă culcai iar; însă mi-era cu neputință să mai închid ochii de gânduri. Dacă acela va fi fost Ioan... iată ceea ce-mi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca și cum sitația era lămurită. ă Mai trebuie să luăm în considerare ceva, spuse Porfiri. Banii. Virginski nu are cum să aibă atâția bani. Dacă ar fi vrut acid cianhidric, nu cred că ar mai fi cerut și laudanum. Așa ceva nu pușcă cu chibzința sărăciei. ă Păi, poate că farmacistul minte. Nu-l văd recunoscând că a vândut otravă unui suspect de crimă. ă Nu avea cum să știe că clientul său este suspectat de crimă. Poate a crezut că este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
îmbrăcată în costum la modă, toc, cui și poșetă Vuiton. Deci, jos orice, absolut orice produs textil. Bărbații oricum nu contează cu ce se îmbracă, fiindcă orice ar îmbrăca, lor tot nu le stă mai bine decât atunci când sunt goi pușcă, deci vor fi cât de cât îmbrăcați și în plus vor fi acoperiți cu teci pentru cuțite tip Rambo, tocuri de revolvere și pistoale, benzi de mitralieră ca în filmul Viva Zapata, cel puțin o legătură de grenade, neapărat defensive
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
descris pe sine în cartea sa: „Atunci toți, părăsindu-l, fugiră care încotro; doar un băiat tânăr se ținu după el, îmbrăcat doar într-un cearșaf, și l-au oprit: iar el, desprinzându-se din cearșaf, scăpă de aceia gol pușcă“. Și Marcu a fost unul de-ai noștri. Acum câteva veacuri Marcu și-a trimis oameni de-ai lui care au întemeiat această biserică. Am aflat că în satele mai izolate și mai vechi s-a păstrat amintirea acestui preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mediatizate, impuse în programele școlare și în manuale ca modele ale noii literaturi. Clișeele limbii de lemn ale propagandei regimului sunt placate pe tiparele prozodice și lingvistice ale folclorului, hibridul fiind de un comic involuntar („Voi pe mine mi-ți pușca, / da nu și credința mea”; „Tovarăși, după cum e știință, / noi om avea ceva ședință”). Strident false în infrastructura lor ideologică și etică, Prima baracă, Naționala nr. 7 și alte „reportaje lirice”, precum și reveriile utopiste din Spre țara visată conțin și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]