215,260 matches
-
doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a găsit (deci era! - asta este o altă "poveste"), în depozitul bibliotecii, numărul, "rătăcit"! Dar cu prilejul recentei căutări exasperate, am
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
vârî degetul ca să cauți fișa cu titlul dorit); iar "veceul", da, tot nu are încuietori (detaliu vulgar, însă semnificativ nu doar pentru un semiotician). De ce? Pentru că totul a rămas la fel, ca bibliotecă (dacă o "bibliotecă publică" înseamnă spațiu pentru publicații și pentru cititori): în clădirea nouă, "modernă", sunt numai birourile funcționarilor (și o parte din depozit). Sala de lectură? Va fi reamenajată - când vor fi "fonduri" - tot în clădirea veche (inaugurată cu fast de Carol al II-lea, dar bântuită
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
să fie numite "Marile Biblioteci" - BN și BA, fundamentale patrimonii culturale. Nu cred că mă înșel: o mare Bibliotecă publică trebuie să includă șí "funcționarii"- mai ales cei dedicați cercetării, dar șí catalogării etc., însă conceptele esențiale, definitorii sunt cărțile (publicații etc.) și cititorii. Aceasta înseamnă spațiu pentru "cărți" (cu tot ceea ce presupune "igiena" depozitării, manipulării, restaurării, eventual a microfilmării lor), dar șí pentru cititori (căci nu ne referim la "biblioteci de împrumut"). Nici BN, nici BA nu au aceste elemente
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
BA nu au aceste elemente definitorii și de aceea se află în stare de șoc, eventual chiar de comă. Aceste spații trebuie gândite de la început (sau, măcar, în dinamica ulterioară), ca putând fi "elastice", "extensibile". Timpul sporește cantitatea ("materia primă" - publicațiile) și "consumatorii" (ar fi mai frumos spus "beneficiarii") - cititorii. Nu pare să se înțeleagă, de cei care conduc o țară, că se petrece ceva iremediabil - în cazul BA și BN? Fără aceste spații (nu mai amintesc de fondurile pentru "achiziții
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
noi înseamnă rezistența dintre 1939-1945, împotriva ocupației naziste, iar apoi cea din prima perioadă a ocupației sovietice; 4. O colecție de samizdat străin - polonez, slovac, rusesc, redegist. De fapt, cu excepția polonezilor, de la care avem vreo 600 de titluri, cărți și publicații, samizdatul rusesc și cel redegist sînt slab reprezentate; la fel cel maghiar. Iar din cel românesc, avem doar ceea ce am primit azi; 5. Colecția de cărți și periodice ale exilului străin, slovac, rusesc, ucrainean, polonez, de la 1920 pînă azi, cuprinde
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
din Caragiale un personaj omniprezent în paginile ziarelor și revistelor contemporane autorului. Aducând în prim-plan cotidiene mai puțin discutate în studiile critice dedicate maestrului, cartea se pretează și la o lectură contextualizată de alt tip, aceea de micromonografie a publicațiilor vremii din perspectiva modului în care l-au receptat pe Caragiale. Divagațiuni Cunoscut pentru înclinațiile sale către literatura marginalilor cum ar fi Blecher sau Octav Șuluțiu, Nicolae Florescu a ieșit la rampă cu un volum integral dedicat lui Anton Holban
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr considerabil de reviste culturale transilvănene, unele cu un profil bine stabilit și recunoscut în toată țara; este nevoie absolută de un săptămînal de cultură (publicațiile sînt, de regulă, mensuale); și n-ar strica tiraje mai mari, o circulație, adică, dincolo de cercul strîmt al literaților, în care se cam învîrtesc de la o vreme revistele culturale din Capitală și din Provincie. l Splendid ilustrat cu uleiurile pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
singură „carte de autor”, în Studii de literatură română, Editura Dacia, 1971, e drept „o carte savantă”, cum o și consideră Mircea Zaciu, fostul său student și, mai târziu, coleg de catedră. În revistele universitare sau de specialitate, precum și în publicațiile literare a mai scris articole, pe la soroace aniversare și comemorative, în care impresiona prin armătura documentară infailibilă și prin mușcătura ironiei într-un savuros limbaj ce îmbina regionalismul ardelean, cu termenul rar, livresc. Este a doua carte de memorialistică despre
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
nouă propusă și anume greutatea de a-l mai citi pe autorul lui Popa Man altfel decît ca pe un epigon paradoxal, adică al unor scriitori pe care i-a precedat și influențat. l De la Iași ne sosește o agreabilă publicație concepută și scrisă integral de elevi și care se intitulează, cum altfel, Pupăza din tei. Vom spicui de la rubrica Perle una datorată unui elev (“Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
parte întemeiată la un articol, tot din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face să ne ocupăm a doua oară de d-sa), în care autorul îi refuza lui Marin Preda cunoașterea satului românesc interbelic. l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul 33-34-35, 2003, dnei Mariana Juster îi este preluat din “Caietul cultural” dedicat memoriei lui Z. Ornea un emoționant Kadish lui Zigu. Dna Juster, vară primară cu neuitatul nostru colaborator și prieten, își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
ziua de 28 a fiecărei luni, apare la Ploiești revista culturală AXIOMA, finanțată de Editura Premier care are tipografie proprie. Lunarul „de literatură, științe, religie, arte” (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru) e bine făcut și - lucru rar la publicațiile din provincie - deși acordă o atenție prioritară personalităților legate prin origine sau etape biografice de Ploiești și localitățile prahovene, nu face concesii în privința valorii. Profesionalismul axiomaticilor se vede atît în selecția materialelor, cît și în îngrijirea lor redacțională. În cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
cea a studiilor despre nuveliștii Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu. Anul acesta la Bookarest, Ion Bogdan Lefter a ieșit la rampă cu încă două astfel de cărți-puzzle care adună articolele și răspunsurile criticului la diverse anchete și interviuri răspândite în publicațiile de specialitate (Astra, Caiete critice, Euresis, Euphorion, Poesis, Cotidianul, Cuvântul, Contrapunct, România literară, Viața românească, Observator cultural) în ultimele două decenii. Este vorba despre 5 poeți: Naum, Dimov, Ivănescu, Mugur, Foarță și Primii postmoderni: “Școala de la Târgoviște”, cărți pe care
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
despre neregulile privind modul cum au cheltuit unele edituri subvențiile primite anul trecut, de vreme ce documentul nu a fost dat publicității. „Academia” din Aiud Revista MEMORIA este subvenționată de generoasa Comisie cu 60 de milioane, tot atîta cît se atribuie și publicației „Argeș“ din Pitești, ce exista pentru ca directorul ei, Mihail Diaconescu, să aibă unde-și face cultul personalității și să publice campioni ai omagiilor ceaușiste precum Ion Dodu Bălan și Nicolae Dragoș. În nr. 43 al „Memoriei”, rămasă aproape singură în
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
mai mult decît mine în treizeci”. Criză Criza economică și mutațiile structurale afectează lumea editorială și presa germană: criza fără precedent a ziarelor, criza de superproducție a cărților (80.000 de noi titluri pe an!) și procesul de concentrare a publicațiilor și editurilor în două sau trei mari grupuri au antrenat o focalizare a criticilor pe titlurile de mare tiraj, o omogenizare a programelor editorilor și o simplificare în prezentare, stil și conținut a cărților. Legăturile între editor și autor au
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
imaginația vizionară permite conținuturi sensibile, vizuale a ceea ce se poate întîmpla după moarte ori la sfîrșitul lumii. Aici imaginația dezvăluie alte moduri de existență decît cele pe care lumea ni le permite să le observăm și constatăm. numeroase reviste și publicații sînt consacrate imaginarului; nu pomenesc aici decît Caietele Gaston Bachelard și Buletinul Centrelor de Cercetare a Imaginarului, pe care le coordonați. Ce ați putea să ne spuneți despre această înflorire a cercetării asupra imaginarului în a doua jumătate a secolului
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Cronicar „A început într-o dimineață senină...” Nr. 22, iulie 2003, al revistei ARGEȘ e de speriat. Publicația piteșteană cu bun renume în anii ’70, mai ales pe vremea suplimentului Biblioteca Argeș, îngrijit de Gh. Tomozei, a ajuns acum, în seria nouă de sub directoratul lui Mihail Diaconescu (an III), organul unei grupări intitulate Argeș. Tradiție și spiritualitate ce
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
care și-așa se acordă pe baza unor criterii relativ misterioase) nici nu mai vorbim, începând cu premiul de debut și toate celelalte până la Premiul Academiei... Cel puțin așa trebuie să înțelegem din prezentarea făcută autoarei de către redactorul-șef al publicației, domnul Ioan Buduca. Dar iată exteriorizarea scriptico-debordantă a entuziasmului domniei sale apropo de capodopera bistrițencei Bradea (precedentul fiind creat, nu?, de alt bistrițean, Rebreanu...), virtuala revoluționatoare joycistă a romanului românesc și posesoarea premiilor enumerate mai sus: „așteptăm de mai bine de
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
din Tîrgu-Ocna. Uitat în încăpere, un număr al revistei Harababura (martie-aprilie 2003). Pe coperta I, două berze și o inscripție îmbietoare: „Bine ați venit într-o lume mai pură, mai curată, mai responsabilă”. Ia să vedem! Cartea de vizită a publicației ne este oferită sub trei forme: 1. „Harababura. Revistă de haz interNAȚIONAL editată de Societatea Umoristică P|CAL|. Președinte fondator Geo Saizescu” (coperta I); 2. „Harababura. Revistă patronată de Societatea Umoristică «Păcală»” (pag. 40); 3. „Harababura. Revistă realizată cu sprijinul
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
Vlad Țepeș și Constantin Bebe Ivanovici. Relația, mai ales, a lui Vlad Țepeș cu o „revistă de haz interNAȚIONAL” nu poate fi decît benefică și oportună. Pe Constantin Bebe Ivanovici îl regăsim la pagina 40, menționat ca „Director Onorific” al publicației, și într-o fotografie color reprodusă pe coperta II, asistînd - în compania lui Ion Dolănescu - la o acțiune a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, ediția I-a, 24. 02. 2003”. Cu Geo Saizescu, figurînd pe coperta I
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
cum ar fi cele semnate de Mircea Micu, George Stanca, Marin Traian, Bogdan Ulmu, Vasile Băran și alții. Dar foarte numeroase texte se află total în afara umorului (unele chiar în afara literaturii), rostul lor neputînd fi altul decît să justifice titlul publicației: Frunză verde de albastru de Eusebiu Ștefănescu, Ofensa adusă națiunii de George Pruteanu, Uităm aromânii? de Aristide Buhoiu, Frumoasa, dulcea primăvară de Paul Pavlovschi („În schituri, mănăstiri, biserici,/ Toți preoții prin ruga lor/ Îi mulțumesc lui Dumnezeu/ Că ne-a
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
acid față de ceea ce se petrece în România în toate „câmpurile”, inclusiv al literaturii, polemici profesioniste, de idei, renunțarea la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu se hrănește din vaiete. De asemenea, publicațiile au nevoie de o permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt necesari, dar, de pildă, „Adevărul literar și artistic” și-a restructurat conținutul, eliminând aproape orice colaborare din afară, ceea ce nu cred că va atrage mai mulți cititori
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, În perioada 1955-1969. Din 1969 până În 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. A fost ziaristă la publicațiile În limba germană „Neuer Weg“ și „Volk und Kultur“. Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România; membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere În Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
de opiniile susținute cu competență de importante personalități ale învățământului, culturii și științei românești sau străine. De curând mi-a căzut întâmplător în mână vol. XI, nr. 3 (50) din 2003 al revistei, excelente din toate punctele de vedere, Update. Publicație pentru educația continuă a medicilor; la pagina 152 se găsește un articol al medicului David Brooks din Manchester intitulat Ar trebui artele introduse în programele analitice ale școlilor medicale? Medicul englez pune ca motto următorul citat din Alexandre Dumas (tatăl
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
nici unei «comenzi». La vremea aceea bîntuia «comanda națională», de undeva pîndea «comanda socială», cea care va năpădi, peste cîțiva ani, încercînd să sugrume poezia și să strivească poeții. În treacăt fie spus, aud că, de curînd și pe față, în publicațiile periferice (nu geografic, ci calitativ) din țară, cele două «comenzi» își cîntă «hai să dăm mînă cu mînă». Și-aș adăuga: să nu le fie de bine!”. Asemenea rînduri atestă și ele faptul binecunoscut că flagelul totalitarismelor nu trece cu
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]