6,888 matches
-
care nimeni nu e dispus să cedeze la argument, sperăm că putem aduce un moment de calm al discuției și de seninătate a valorilor". Unei asemenea speranțe i se mai asociază, în acest prim număr, nume notorii ale pieței noastre publicistice de astăzi, cum ar fi: Dan C. Mihăilescu, Daniel Barbu, Mircea Mihăieș, Andrei Cornea, Alex. Leo Șerban, Ioan-Aurel Pop, Stelian Tănase, Ovidiu Pecican, Traian Ungureanu etc. De reținut, printre multe altele, observația extrem de subtilă și de expresivă a lui Daniel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
proză) aceasta echivalează cu o mutilare în patul lui Procust. Dezvoltarea lor pentru tipărirea în volum și, eventual, în contrapartidă, eliminarea unor texte cu miză mai mică, ar fi putut face din Dans de Bragadiru o carte de referință pentru publicistica românească din anii tranziției.
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
telectual - e legat oarecum de bancul citat mai sus, cu care împarte o atitudine ironică și autoironică. Exemple de folosire a formei scurtate - dar care rămîne ușor de recunoscut - se găsesc atît în oralitatea scrisă a Internetului, cît și în publicistica actuală; în acestea, telectual apare ca substantiv -"nu are nevoie de sprijinul telectualilor, că ăștia au susținut guvernul vechi și s-ar putea să-i cauzeze la proprii votanți" (Ciberplai 2000), ca adjectiv: ,Trimiterea la fosta alianță era singurul argument
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
3. Republicat în volumul omagial Timpul n-a mai avut răbdare. Marin Preda, Ed. Cartea Românească, 1981, pp.527-537; Marin Preda, Viața ca o pradă, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 264-269; 274-276; 285;295-300). Prin voia întâmplării, în spațiul (tipografic) publicistic al revistei Albatros (nr.2, 25 martie 1941), unde i se promitea la "Poșta redacției" să fie publicat (Marin Preda: Scrieți mai explicit. Păstrăm De capul ei) sau, în alt număr, "M. PR. Reținem"), concurase și Nicu Smeureanu, posesor al
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
și Nicu Smeureanu, posesor al unui "depozit de ziare, reviste, publicațiuni și cărți literare" din Râmnicu Vâlcea, care îi fusese preferat cu schița Casa cu draci, așa cum, fără să se depășească inerția judecăților convenționale, tocmai cel care îi girase debutul publicistic îl socotea pe Marin Preda mai puțin talentat decât D. Bărbulescu. De fapt, schița De capul ei, pe care Geo Dumitrescu o reținuse pentru talentul autentic al autorului, urma să fie tipărită într-un număr viitor al revistei Albatros (nr.
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
un volum aceste texte inedite "spre deliciul amatorilor de literatură, dar și al cercetătorilor literari ai acestei perioade, pentru toți cei care, în mod sigur, se vor minuna că se puteau rosti în public, atunci, asemenea discursuri". Politkovskaia și Babițki Publicistica lui Alexandru Călinescu e întotdeauna atrăgătoare, fiindcă rutina rubricii săptămînale sau lunare nu-i minează deloc interesul pentru tot ce se întîmplă și se scrie, la noi și aiurea, de la literatură la politică și de la fapt divers la disputa de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
paradox: detestă jurnalul ca scriitură de utilitate strict personală sau ca terapie eficientă, dar îl folosește ca mijloc de comunicare cu posteritatea, într-un sens reparator; își construiește o imagine de sine, polemizând cu contemporanii, ceea ce conduce spre o instrumentalizare publicistică a jurnalului. Camil Petrescu scrie jurnal fără să aibă încredere în acest gen de scriere. Confesiunea e un procedeu literar pentru personajele sale, dar pentru el însuși, ca autor, e absurd și fără sens. Sunt chiar cuvintele acuzatoare ale diaristului
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-a mai fost detestabil și valuta nu i-a mai puțit. Devenit fruntaș pe ramură în întrecerea capitalistă, expertul în afaceri imobiliare și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept, nimeni nu-l mai întreabă de ea, doar cîte un istoric literar, într-un colț de revistă, crede naiv că reîmprospătarea memoriei e necesară. Poliția și Primăria față cu Poezia Minunatul artist Ion Barbu și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
noiembrie 1942, în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți în casele noastre". Era atmosfera creată de interzicerea pentru evrei a practicării unor profesii (avocatură, educație școlară, artă, literatură, publicistică etc.), legea chiriilor, confiscarea aparatelor de radio (mai târziu în timpul ,comunismului" nu aveai voie să asculți ,Vocea Americii" și ,Europa liberă"), munca obligatorie doar pentru evrei (cu scopul de a-i umili), interzicerea părăsirii orașului, a țării, ,zvonurile" (adevărate, de
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
sar imediat în ochi. În primul rînd, chestionarul nu e tocmai riguros și dă prea multă libertate participanților. De pildă, în timp ce unii ,votează" numai autori cu cel puțin o carte publicată, alții îi nominalizează și pe tinerii deocamdată activînd numai publicistic. În al doilea rînd, nu e foarte clar nici criteriul în baza căruia s-au făcut invitațiile pentru anchetă: ce caută Elena Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici și istorici literari? Și dacă totuși Elena Vlădăreanu, atunci de ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
din }ara Sfîntă. Volumul Evreul ca simbol. Mihail Sebastian și alții este o selecție din articolele publicate de Virgil Duda în presa de limba română din Israel. Ele sînt expresia unei duble mutații în scrisul autorului: trecerea de la proză la publicistică și focalizarea exclusivă pe elemente ce țin de asumarea propriei sale condiții de evreu din România. Zonele sale de interes sînt, de aceea, unele foarte profitabile în plan publicistic, precum cea a interferențelor dintre spiritualitatea română și cea iudaică, dar
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
expresia unei duble mutații în scrisul autorului: trecerea de la proză la publicistică și focalizarea exclusivă pe elemente ce țin de asumarea propriei sale condiții de evreu din România. Zonele sale de interes sînt, de aceea, unele foarte profitabile în plan publicistic, precum cea a interferențelor dintre spiritualitatea română și cea iudaică, dar și cea a soartei populației de origine evreiască din România (mai cu seamă din interbelic pînă în prezent) pe care unii istorici au interesul să o oculteze sau chiar
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
ai dat viața pentru a apăra statul Israel, rabinatul rămîne neînduplecat. Episoadele tragic-rușinoase ale îngropării și dezgropării unor militari israelieni, care au uitat, înainte de a pieri, să-și reglementeze statutul religios, a cutremurat multe conștiințe". (pp. 25-26) Ceea ce impresionează în publicistica lui Virgil Duda este echilibrul, lipsa de patimă, atenția pentru nuanțe. Încercatul prozator știe cum să-și fidelizeze cititorul și fiecare articol al său are o parte de ,captatio benevolentiae", o punere în temă care face pregătirea pentru intrarea în
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
cititorilor din România rămâne pentru mine un obiectiv important" - mărturisește criticul. Deocamdată, ca o prioritate, adună în acest volum articole politice din perioada 1927-1935 și însoțește textele (traduse de Ion Pop) de o substanțială prefață, considerații aplicate și detaliate asupra publicisticii politice fondaniene. Revelația acestui volum o constituie pentru noi transpunerea unui text excepțional Scriitorul în fața Revoluției, un eseu de aproximativ 40 de pagini, rămas în manuscris, descoperit și restituit în 1997 de Monique Jutrin, la Paris. E proiectul unui discurs
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
același fel înregistrăm și în cazul prozatorului Ion Druță, ignorat. Simptomele negative (rezistențele la schimbare) puteau figura și ele în antologie. Însă Grigore Vieru și Ion Druță sunt victimele unor revizuiri tacite (în acest volum) și prea nedrept violente (în publicistica basarabeană). Sunt exagerări peste care nu putem trece cu ușurință, căci fenomenul este regăsibil și la noi în atitudinile exclusiviste față de Marin Preda sau Nichita Stănescu. Îl înțelegem, prin comparație, dar nu-l putem considera o simplă curiozitate, ci o
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte productivă în alarme și decepții naționale. Un foarte bun analist politic al stării din Republica Moldova s-a dovedit de-a lungul timpului Vitalie Ciobanu. Eseul său Frica de diferență evidențiază cu sagacitate sursele separatismului basarabean de azi, efectele înstrăinării
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
George să producă un singur rînd ostil d-sale scris de directorul R.L. sau, măcar, în care prețuirea și admirația dlui N. Manolescu pentru opera d-sale să nu fie bătătoare la ochi. l Doi scriitori străini la modă în publicistica românească: Paolo Coelho și Pascal Bruckner. Nu deschidem o revistă fără să dăm de domniile-lor. Spiritul critic pare să ne fi părăsit cu desăvârșire. Ar fi de cercetat asemenea mode și în interbelic. Despre scriitori aflați atunci în toate revistele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
și de elaborare la toate nivelurile (fabulă, personaje, timp, spațiu, semnificanți), modificarea exigențelor atribuirii de valoare, eliminarea intruziunilor extraliterare ori, nu în ultimul rând, reintroducerea cu drepturi depline în cetatea literelor a subiectivității eliberate de tirania comenzii sociale, a utilitarismului publicistic etc., - demonstrația nu presupune obstacole de netrecut, acordându-i scriitorului polonez calitatea de precursor mijlocit sau direct în procesele de înnoire ale creației universale prin cuvânt. Este și ceea ce lămurește interesul din ce în ce mai susținut pentru opera lui, judecarea ei din cât
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
discuție. Moartea profesorului Culianu, petrecută în miezul zilei, la etajele superioare ale unei insituții publice intens populate (Universitatea din Chicago), are toate șansele să rămînă una dintre marile enigme nedezlegate ale perioadei de după căderea comunismului. Este imposibil să (re)citești publicistica lui Ioan Petru Culianu din ultimul an de viață, fără să fii tentat să cauți, în sau printre rînduri, posibile semne ale iminentului asasinat. Pentru că principalele ipoteze demne de luat în considerare (asasinarea sa de către agenți ai fostei Securități sau
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
privat). Dincolo de articolele sale politice - unele proze în toată regula, precum parabolele satirice Intervenția zorabilor în Jormania sau Jormania liberă (combinație de Orwell și Borges, prima scrisă în 1986 și publicată în volum în 1989, a doua publicată după 1990) - publicistica lui Ioan Petru Culianu conține cîteva texte fundamentale despre presupusul antisemitism al lui Mircea Eliade ("...pe atunci, (...) cineva, chiar ca Eliade, putea să cadă în capcană... (...)Mai ales că toată lumea repeta aceleași lucruri atunci. Nu era invenția lui"), modelul Elie
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
analitic. Moartea misterioasă a profesorului Ioan Petru Culianu impinge cititorul acestei cărți spre o anumită grilă de lectură. Într-un fel este păcat pentru că în felul acesta el poate trece cu vederea aspecte importante ale scrisului acestui scriitor pentru care publicistica nu a fost un simplu intermezzo al activității științifice. Articolele lui Ioan Petru Culianu se caracterizează prin construcția lor inimitabilă (combinație originală de erudiție savantă și ironie corozivă), dar și prin spiritul civic, legat de problemele românești, pe care îl
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
Și cred că am dreptate, fiindcă o cultură se bazează pe astfel de lucrări fundamentale. Nu avem o Enciclopedie a României și să nu uităm că ungurii au deja două de la începutul secolului. Noi suntem mereu într-un decalaj de publicistică și de poeți și așa mai departe. Nu, nu sunt de acord cu această orientare și, evident, nu pot fi foarte popular. Acum douăzeci-treizeci de ani mă afecta acest lucru. Acuma am ajuns la, hai să-i spunem așa, la
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Agârbiceanu (1970), Ioan Slavici (1973) și Lucian Blaga (1976). Dimitrie Vatamaniuc e un specialist redutabil (de fapt, cel mai important) în biografia și opera lui Ioan Slavici, căruia i-a consacrat și o ediție critică integrală a scrierilor literare și publicistice, realizată inițial în colaborare (în deceniile șapte-opt ale secolului trecut) și revizuită recent de unul singur (primele șapte volume au apărut în 2001 la Editura Național, cuprinzând partea literară a operei). Eminescolog la fel de important, exersat într-un domeniu extrem de dificil
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
trecut) și revizuită recent de unul singur (primele șapte volume au apărut în 2001 la Editura Național, cuprinzând partea literară a operei). Eminescolog la fel de important, exersat într-un domeniu extrem de dificil, Dimitrie Vatamaniuc s-a ocupat în mod special de publicistica poetului, dar și de manuscrisele eminesciene și de editarea critică a operei, continuând munca filologică a lui Perpessicius. Prin urmare, istoricul literar are un câmp mai larg de desfășurare decât literatura ardeleană sau perioada marilor clasici. Cea mai spectaculoasă ieșire
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
realizate de poetul însuși, plus prezențele artistului în muzică și artele plastice, totul încheindu-se cu un foarte util set de indici, inclusiv unul de pseudonime argheziene, adică un total de 8 333 de poziții bibliografice adunate din sfera operei. Publicistica din periodice, cu cele mai numeroase intrări, este cuprinsă la capitolul prozei, care se întinde în volumul I de la pagina 166 la pagina 526 sau de la poziția 1632 la 6321. Fără îndoială că pentru o viitoare ediție de opere complete
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]