991 matches
-
asta a fost deja dizolvată. Puterea de la Sankt Petersburg a oprit și cercetările din regiunea munților Carpați. Peste noapte, nu-i mai interesează localizarea, inventarierea și aprecierea zăcămintelor de fier, argint, aur, cărbuni, păcură și tot restul, până la sare și pucioasă. Ghidul Martinache și-a primit banii, dar și-a pierdut serviciul. Echipa de specialiști ruși, în frunte cu șeful ei, Ivan Eichfeldt, un ruso-neamț-evreu-sadea, se întoarce la patria mumă. ― Ce să însemne asta? ― Poate că veți înțelege mai bine cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe sub genunchi - din pricina lor nu pot umbla, nu pot Îndoi genunchii, nu pot coborî la joacă. Le-am cules la scăldat, zice mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cusut - ce-i mai curat, pe lumea asta, ca un ac? Dar mama că nu, că-i su-per-sti-ție și că ea se duce după doctor, la Vatici. În așteptare, mi-a dat cu alifia-de-toate; cea care rău-nu-poate-face - Însă pute a pucioasă, de-ai zice că ești În iadul dracilor, nu la noi, pe calidor. Azi n-au căzut - parașute. Și eu mă gândesc la descântecul-de-râie al Mătușii Domnica - doar cu untură și cu ac. O fi su-per-sti-ție, cum silabisește mama, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prin gurile de canal, de parcă tot orașul ar fi fost - și de fapt era - construit pe o mare adâncă de rahat. Și aerul era dens. Calm și dens în noaptea caldă. Umed, sărat, calm și dens. Aer cu miros de pucioasă și plumb; de benzină arsă incomplet; de ulei care s-a prăjit de mii de ori. Rămase nemișcat, stând pe gânduri dacă să pătrundă în orașul adormit sau să se întoarcă și să-și caute și el adăpost pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de mult. Dispăruse. Nu mai putea fi nici atins și nici văzut. Carnea și sângele lui, oasele, tendoanele se amestecaseră-n dogoarea strânsă și tasată peste zi în plăcile de beton ale cuibușorului lor, care noaptea emana damfuri încinse de pucioasă. Iadul pe care-l cutreierăm mână-n mână, dragostea mea, suntem niște umbre. Suntem tot mai străini în orașul ăsta în care ne-am pomenit însetați și potolindu-ne setea cu apă de canalizare, iar stomacurile noastre au devenit apte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
agitate, poate depinde de digestie, dar el nu știe asta și crede În teologia lui răsturnată. Ce anume i-ar provoca frica lui, care e sigur că există? Îți faci semnul crucii și el, credul, dispare Într-un nor de pucioasă. Așa mi s-a Întâmplat și mie, ca unui etnolog pedant, care ani de zile ar studia canibalismul și, pentru a sfida obtuzitatea albilor, le-ar relata tuturor despre carnea de om că are un gust delicat. Iresponsabil, deoarece știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
iederă, terenuri de joacă presărate cu gunoaie, leagăne strâmbe, bucăți de pisici rămase de la ospățul câinilor. Mă gândesc că și eu am copilărit printre blocuri în construcție, împușcam cu injectoarele șterpelite de la tractoare, aveam fața ciupită de flacăra iscată de pucioasa din capetele chibriturilor, mă ascundeam printre grămezile de cărămizi, suflam cornete de hârtie cu ace în vârf prin țevi lungi de plastic - dude, cum le ziceam noi -, dar n-am avut norocul să trăiesc în cartiere așa de spectaculoase. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sărutul distrugerii și al calvarului îl va face să ardă ne-ntrerupt, în noapte, mistuindu-l, calcinându-l..., până la scrumul primei infernale dimineți, de după. Adversarii nu trebuie nicicum subestimați. Diavolii, etern-damnații, făpturi decăzute și spurcate, luntrașii lacului de foc și de pucioasă, de la hotarele întunecimii, au fost printre îngerii cei mai puternici și mai mândri. Au fost heruvimi! Totuși, alegerea vă aparține vouă și doar vouă, domnilor. Bine, bine, dar..., de ce tocmai noi? se înăsprește Dan. Nu știu. Numai Bunul Dumnezeu o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și i-a prăpădit pe toți. 28. Ce s-a întîmplat în zilele lui Lot, se va întîmpla aidoma: oamenii mîncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; 29. dar, în ziua cînd a ieșit Lot din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer, și i-a pierdut pe toți. 30. Tot așa va fi și în ziua cînd se va arăta Fiul omului. 31. În ziua aceea, cine va fi pe acoperișul casei, și își va avea vasele în casă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
legii. 22. Vîrsta de oameni care va veni, copiii voștri care se vor naște după voi și străinul care va veni dintr-o țară depărtată, la vederea urgiilor și bolilor cu care va lovi Domnul țara aceasta, 23. la vederea pucioasei, sării, și arderii întregului ținut, unde nu va fi nici sămînță, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care le-a nimicit Domnul, în mînia și urgia Lui, 24. toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
chema groaza împotriva lui pe toți munții Mei, zice Domnul Dumnezeu; sabia fiecăruia se va întoarce împotriva fratelui său. 22. Îl voi judeca prin ciumă și sînge, printr-o ploaie năpraznică și prin pietre de grindină; voi ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui, și peste popoarele cele multe, care vor fi cu el. 23. Îmi voi arăta astfel mărimea și sfințenia, Mă voi face cunoscut înaintea mulțimii neamurilor, și vor ști că Eu sunt Domnul." $39 1. "Fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
întrebat: ce pondere deține îngerul matern-învăluitor și vindecător și cât este îndrăcoșare provocator-distructivă în feminitatea literelor noastre? De unde să începi, dacă nu din cupola ale cărei semisfere sunt Eminescu și Caragiale? Angelii radioși la cel dintâi, Acrivițele cu damf de pucioasă la cel din urmă. De-o parte Cătălina între Hyperion, Cătălin și Demiurg, de cealaltă Zoe între Trahanache, Tipătescu și Cațavencu. Marmoree nele brațe, „tu ești sântă prin iubire“, „plutești ca visul de ușor“, palorile Cezarei, Răsai asupra mea, luntrea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dacă era vorba de liberali, țărăniști, social-democrați și chiar comuniști neconvenabili, aceștia au ținut decenii de-a rândul în captivitate strălucitoarea diversitate intelectual-artistică a generației „lui Eliade“ pe motiv de crimă ideologică. Lăsând-o să putrezească drăcește în miasme de pucioasă, orice actuală încercare de desfe recare și exfoliere va trezi nu doar suspiciune și procese de intenție, dar va declanșa șarjele de artilerie ale mercenarilor corectitudinii politice, menite să stopeze din start orice încercare de analiză obiectivă. Știu că am
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din oameni. 16. Oștirea lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii de călăreți; i-am auzit numărul. 17. Și iată cum mi s-au arătat în vedenie caii și călăreții: aveau platoșe ca focul, iacintul și pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa, care ieșeau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
i-am auzit numărul. 17. Și iată cum mi s-au arătat în vedenie caii și călăreții: aveau platoșe ca focul, iacintul și pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa, care ieșeau din gurile lor. 19. Căci puterea cailor stătea în gurile și în cozile lor. Cozile lor erau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
focul, iacintul și pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa, care ieșeau din gurile lor. 19. Căci puterea cailor stătea în gurile și în cozile lor. Cozile lor erau ca niște șerpi cu capete, și cu ele vătămau. 20. Ceilalți oameni, care n-au fost uciși de aceste urgii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
se închină cineva fiarei și icoanei ei, și primește semnul ei pe frunte sau pe mînă, 10. va bea și el din vinul mîniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mîniei Lui; și va fi chinuit în foc și în pucioasă, înaintea sfinților îngeri și înaintea Mielului. 11. Și fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Și nici ziua, nici noaptea, n-au odihnă cei ce se închină fiarei și icoanei ei, și oricine primește semnul numelui ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, și se închinaseră icoanei ei. Amîndoi aceștia au fost aruncați de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă. 21. Iar ceilalți au fost uciși cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate păsările s-au săturat din carnea lor. $20 1. Apoi am văzut coborîndu-se din cer un înger, care ținea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
suit pe fața pămîntului și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea prea iubită. Dar din cer s-a coborît un foc care i-a mistuit. 10. Și diavolul, care-i înșela, a fost aruncat în iazul de foc și de pucioasă, unde sunt fiara și proorocul mincinos. Și vor fi munciți zi și noapte în vecii vecilor. 11. Apoi am văzut un scaun de domnie mare și alb, și pe Cel ce ședea pe el. Pămîntul și cerul au fugit dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, și el va fi fiul Meu. 8. Dar, cît despre fricoși, necredincioși, scîrboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua." 9. Apoi, unul din cei șapte îngeri care țineau cele șapte potire, pline cu cele din urmă șapte urgii, a venit și a vorbit cu mine, și mi-a zis: "Vino să-ți arăt mireasa, nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
voia s-o smulgă din țâțâni, cu Zogru cu tot. Nimeni nu s-a gândit însă la Dionisie, ci la Vlad Dracul, pe care un călugăr chiar pretindea că l-a văzut ridicându-se la cer ca un fum de pucioasă. Povestea a mers repede, din sat în sat, până la Târgoviște, și a adus aminte de timpul aprig al domniei lui Dracula. Apoi, la puține săptămâni, Dionisie a înfipt barda în grinda unui cerdac. Nu că ar fi avut vreo intenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Intenționat v-au dat lista ușor derutantă. Au trecut-o cu bună știință pe doamna Rela cu numele ei de domnișoară, Soporan. Este că nu v-ați prins?“ Chicoti amuzat necunoscutul acela, ca și cum făcuse cine știe ce ghidușie. Răsuflarea lui mirosea a pucioasă, a smoală clocotită, a magmă, a apă de masă Căciulata, răsclocită, a Baltă stătută, a mâl cu lintiță putrezită, un miros de străfund de pământ. „Ce vrei domnule?“ se răsuci Păsculescu spre el. Insul însă dispăruse, de parcă nici n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a adus toate neazurile astea, dacă zici că s-a întors. Mi-a ghicit Andromanda de el, zău Vali. Alaltăieri, când mi-a dat de Gina mi-a zis și de-ăsta, că de se-ntoarce, plecatul aduce foc și pucioasă peste noi. Tu mă înțelegi, fată? - Rozi, draga mea, nu vorbi cu păcat. Cum pucioasă, dacă el vine să dea bani?! Tot orașul s-a trecut, ți-am spus. Dacă m-am trecut și eu, la noi la asociația pensionarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și bagă groaza și-n mine. Ce că mă ține-n casă să nu dau ochii cu ăia. Că... Hohoti. Mai trase o dușcă. - Dar acuma m-am lămurit. A venit Tomnea cu ăia, să dea ei cu foc și pucioasă peste toți care l-au chinuit de l-au alungat. Așa i-a ieșit și Andromandei. Să vezi ce-o să mai vedem noi! - Rozi, suspină Valentina, nu mai fi speriată, dragă. E-așa de frumoasă viața și tu.... Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să te pedepsesc până și în mormânt... Începu să țipe îngrozită, un nu deznădăjduit, urlet al neputinței de a te mai opri din prăbușire, urletul groazei de a te vedea cum te cufunzi fără scăpare în bulboane de fum și pucioase, deznădejdea de a privi cum îngerul trimis spre tine își schimbă dintr-o dată înfățișarea, cu chipul schimonosit în rânjet devorator. - Am venit eu la tine, mai devreme, strigă Adina din hol, chinuindu-se să scoată cheia din ială. Milică l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]