3,083 matches
-
de ce, dar aproape întotdeauna le duceam lucruri de genul ăsta. Erau tăcute, dar nici una nu mai plângea. Îmi ziceau mereu „Mulțumesc, băiete“ și nici nu păreau să știe că sunt acolo. Făceam livrări și la casa domnului Farney. El comanda pudră scumpă pentru bărbați și loțiune după ras, cum nu mai folosea nimeni din oraș. Domnul Williams le lua de la firmă doar pentru el și pentru celălalt bărbat cu care locuia, profesorul de muzică. Veneau amândoi des la drogherie pentru că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
iveală. Odată ce ai ridicat capacul nu mai poți închide la loc cutia. Am tras pe mine jeanșii mei negri și puloverul negru cu guler sport. Mi-am prins părul în vârful capului cu clame și m-am machiat cu grijă: pudră albă, tuș negru, ruj roșu. Apoi mi-am umplut toate găurile din urechi cu cercei de argint și degetele cu inele de argint. M-am uitat în oglindă. Era efectul pe care voisem să-l obțin. Părea că mă doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mine. Dacă a făcut-o ca să mă intimideze, nu-i reușise. Mă îmbrăcasem pentru ocazie: haină din piele, cizme din piele, rochie neagră din lycra și dresuri plasă. Aș fi vrut să port rochia de latex, dar nu mai aveam pudră de talc. Probabil ar fi mers la fel de bine. Oricum barmanul nu ar fi vrut să mă servească. Aproape îmi terminasem cocktailul. Catherine Hammond întârzia. Totuși, nu aveam de gând să plec. îmi lăsase mesaje pe telefon toată săptămâna până când, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o căciulă țuguiată din blană de biber pe cap, mijindu-și genele roșcate gata-gata să și le pârlească cu țigara lui aprinsă, oprindu-se cu capul pe spate în fața oglinzii și pipăindu-și cu mâna gâtul bărbierit și dat cu pudră (când se uita în oglindă, își lăsa colțurile gurii în jos, ca un pește), Stein îmi spunea poruncitor: „ei, să mergem“; și, spunând aceasta, își desprindea cu greu ochii din oglindă, pornind-o apoi rapid spre ușă și coborând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
aceea memorabilă, în seara aceea nefastă pentru mine mă pregăteam, ca întotdeauna, să mă duc la Stein. Dar nu era Stein. Și, când, după ce am coborât în fugă scările și am intrat tot în fugă în cabina telefonică mirosind a pudră și a transpirație, am ridicat receptorul atârnând de un șnur verde până în podea, șoapta care mi-a ajuns la ureche nu era a lui Stein, ci a lui Zander, un student pe care-l cunoscusem la secretariatul universității cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
masă cu Nelly), Ai risipit-o. Eram într-adevăr îngrozit că respirația, pe care știam că mi-am ținut-o, a putut risipi acest praf alb. Observând că haina mea e murdară pe rever de parcă ar fi fost presărată cu pudră, am început s-o șterg cu mâneca. - Dar ce faci, nebunule! începu să țipe Zander și, aruncându-se în genunchi pe podea, scoase din buzunar pachetul său cu cocaină și începu să adune în el firele căzute pe jos. Simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
radă cu bisturiul petele maronii de pe acestea. Pulberea cădea în vasul Petri deasupra căruia desfășura el operațiunea. Luă apoi cu vârful bisturiului câteva granule de praf și le răsturnă pe o lamelă de sticlă. Presără deasupra o cantitate egală de pudră de sare și câteva picături de acid acetic glacial. Mirosul înțepător de oțet se răspândi imediat în încăpere. Dacă vrei, aprinde tu spirtiera! îi ceru el Ilenei care îl privea curioasă. Acoperi apoi lamela de sticlă pe care începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
giumbușlucurile tinereții, se străduiesc să se convingă că încă nu și-au trăit traiul. Țipă și ei alături de cei mai zgomotoși entuziaști, dar strigătul lor de luptă sună spart. Sunt ca niște biete dame îmbătrânite care, cu ajutorul rujului, vopselelor și pudrei, printr-o veselie stridentă, încearcă să-și recapete iluzia tinereții. Cei mai înțelepți își urmează însă drumul cu o grație decentă. În zâmbetul lor potolit există o ironie indulgentă. Își amintesc că și ei au călcat în picioare, cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
jos, e gresie maro, femeia trece pe lângă biroul Maestrului, așezat sub scara închisă la culoare, apoi, intră direct spre baie. Oglinda. Ochii ei de aur. Își șterge fața cu un demachiant, apoi își dă cu cremă, întinde fondul de ten, pudra, machiază excesiv ochii, a învățat-o fata care o machia la teatru un nou desen al ochilor, pleoapa de sus e grea de creion negru, fondul de obraz, rujul, scutură părul într-o parte și în alta, ca să pară neglijent-controlat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de la Astor, unde a cinat Împreună cu tânărul Paskert de la St. Regis’. Când au pășit pe intervalul din sala de spectacole, salutați de zbârnâitul nervos și de cacofonia viorilor neacordate, Întâmpinați de mireasma grea, senzuală, a fondului de ten și a pudrei, Amory s-a crezut Într-un imperiu al delectărilor epicureice. Totul Îl Încânta. Se juca piesa Micul milionar, cu George M. Cohan, și pe scenă evolua o tânără brunetă care l-a făcut să-i dea lacrimile de plăcerea extatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Vanderbilt“ la prânz. A pornit grăbit și a cotit pe Fifth Avenue. Întors la hotel, s-a simțit mai bine, dar când s-a dus la frizerie, cu intenția de a cere un masaj la cap, mirosul loțiunilor și al pudrelor i-a amintit de zâmbetul lătăreț, sugestiv, al Axiei, așa că a ieșit numaidecât afară. În pragul ușii sale l-a Învăluit o beznă bruscă, ca apele despicate ale unui fluviu. Când și-a revenit În simțiri, și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
udă, apoi aerul impregnat de ploaie, iar la urmă cerul deprimant; la sfârșit, o masă deasă de lume, mergând agale, care l-a dezgustat cu miasma ei grea, compusă din mirosul de tutun al bărbaților și fetidul iz senzual al pudrei râncezite pe fețele femeilor. După grupul compact au ieșit alți spectatori răzleți - cam o jumătate de duzină -, un bărbat În cârje și, la urmă, pocniturile În serie ale scaunelor rabatabile au anunțat că plasatoarele se apucaseră de curățenie. Orașul New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
foarte mică, așa cum nu prea Întâlnești la un hotel din străinătate. Nu părea suficient de mare ca să Încapă În ea două persoane. În doi, simțeai că te sufoci. — Vrei niște cocaină? Monkey scoase o pungă de plastic care conținea o pudră albă și mi-o vârâ sub nas. Am scuturat din cap. — Nu-ți plac drogurile? Nu i-am răspuns. Continuam să-l privesc fix În ochi, rugându-mă În gând să plece cât mai repede. — N-aș fi zis asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
drogurile? Nu i-am răspuns. Continuam să-l privesc fix În ochi, rugându-mă În gând să plece cât mai repede. — N-aș fi zis asta de tine! Monkey schiță un zâmbet stângaci, strâmbându-și puțin colțurile buzelor, În timp ce scotea pudra albă pe o paletă metalică. Imediat Începu să o tragă pe nas cu un fornăit care mă zgâria pe creier. Stăteam așezat pe marginea patului, dar cum camera era foarte Îngustă, aproape că mi se atingeau genunchii de cei ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
oară pentru tine, ar fi mai bine să trasezi o linie, ca la carte. E ca un fel de ritual pe care trebuie să-l respecți. Monkey șterse mai Întâi măsuța decorativă cu o batistă, luă apoi trei vârfuri de pudră cu paleta cea subțire și Începu s-o piseze cu marginea cărții de credit. Apoi Împărți pudra acum foarte fină În părți egale, Întinzându-le În două linii de șapte-opt centimetri. Scoase din portofel o bancnotă de o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de dolari și o rulă până ce obținu un tub o idee mai gros decât degetul mic. După ce expiră tot aerul din piept, Își potrivi un capăt al tubului la nas, iar celălalt la marginea de jos a unei dâre de pudră, apoi mi-l Întinse mie: — Uite-așa se face. Tragi totul pe nas dintr-o răsuflare. Era primul drog pentru mine, căci nici măcar nu fumasem marijuana vreodată. Când am prizat cu ambele nări cele două dâre de cocaină, am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o greață existențială privid trunchiul unui castan. Cu siguranță era un personaj dintr-unul din romanele lui Sartre, dar dac-ar fi Încercat niște cocaină, pun pariu că nu i-ar mai fi fost greață, Îmi trecu mie prin cap. Pudra albă mi se impregnase În fiecare celulă a corpului, În fiecare nerv, de la extremitățile mâinilor și ale picioarelor până În străfundurile creierului. În timpul acesta, Monkey Își continua confesiunea. — Prima oară când am văzut cocaină În viața mea era pe când lucram ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
asta mi se părea foarte șic. Am luat cureaua și m-am Întors cu ea În cameră, cu uniforma aproape lipită de corp din cauza transpirației. Mi-am deschis a doua Corona și, cu un gest foarte natural, am luat niște pudră albă pe vârful paletei și am tras-o cu putere pe nas. În momentul acela am Înțeles ceva care pentru cei experimentați poate că e cât se poate de simplu și normal, și anume că drogurile aveau În primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
din acel apartament. Îi plăcea să facă asta pe la asfințit, când se mai putea zări o dungă din albastrul cerului la orizont și când luminile de pe Tokyo Tower abia Începeau să pâlpâie. Trăgea pe nas cam jumătate din linia de pudră albă, apoi sorbea din paharul de bere Heineken sau de șampanie Krugg și apoi făcea semn Înspre Keiko Kataoka să privească dincolo de fereastră. „Uită-te ce frumos se vede Tokio, Îți taie respirația, nu-i așa?“ Mereu repeta aceleași cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
capăt al firului se afla Keiko Kataoka, Într-un bar din Bowery era bărbatul acela care mi-a râs disprețuitor În nas când i-am răspuns ce credeam eu despre urechea lui Van Gogh, iar Reiko rămânea Învăluită În mister... Pudra albă din fața mea era cheia spre paradisul plăcerilor, nu mai aveam cale de Întoarcere Înapoi... Un singur lucru nu Înțelegeam. Dacă raționamentul meu era corect, de ce și-au ales un tip banal ca mine? — Ați stabilit să vă mai Întâlniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu putere fumul În piept. Mă invită să iau un loc și m-am așezat În celălalt capăt al canapelei. Parchetul era acoperit de un covor gros. — Asta e camera dumneavoastră? am Întrebat. Fără să-mi răspundă, Yazaki luă o pudră albă din recipientul pe care-l mai văzusem și o presără pe măsuța de sticlă. Apoi scoase un card de credit din buzunar și Începu să preseze cu ea cocaina pentru a o face și mai fină. Era un card
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai fină. Era un card American Express de o culoare pe care nu o mai văzusem. — Știi cumva vreun moment În care să-ți bată inima mai tare decât acum? Continuă să preseze cocaina, apoi Începu să traseze linii de pudră fină, ajutându-se de marginea cardului de credit. În tot timpul acesta mă privea drept În ochi. N-am mai văzut un card de credit ca aceasta, am spus. În timp ce vorbeam, Yazaki priză o linie de cocaină, apoi Îmi Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de credit ca aceasta, am spus. În timp ce vorbeam, Yazaki priză o linie de cocaină, apoi Îmi Întinse un pai lămurindu-mă: — E un card Platinum. — Aha! Există așa ceva? m-am mirat În timp ce prizam și eu o linie. Am simțit imediat pudra albă lipindu-mi-se de nări, pătrunzând În mucoasa nazală lent și intrându-mi În sânge. — Poți obține un card ca ăsta dacă ai un cont la o bancă de aici și dacă În trecut s-au efectuat tranzacții pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-l ajută În treaba asta. Exact așa procedează și evreii. După ce termină de vorbit, Yazaki mai trase pe nas o linie de cocaină. M-am aplecat peste masă să trag și eu pe nas. Îmi simțeam vârfurile degetelor amorțite și pudra uscată și dulce mi se lipea de gât. — Va să zică Keiko ți-a povestit vrute și nevrute, nu-i așa? De obicei e foarte reținută și vorbește puțin. Tot nu-mi vine să cred că ți-a spus și despre Reiko și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ambalajul de hârtie, scoase la iveală două pachețele Înguste, Învelite și ele În hârtie. Păreau doi cârnați. Reiko luă unul din ele și Îl băgă În geantă, iar pe celălalt mi-l Întinse mie. — Văd că Maestrului Încă Îi place pudra albă. Acestea sunt cadourile lui pentru mine și pentru Keiko. Mi-ați spus mai devreme că vreți să știți de ce ne-am despărțit, eu și Maestrul. Am dat din cap. Ce se Întâmplase Între Reiko și Yazaki? Kataoka Keiko voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]