1,686 matches
-
greu decât o primadonă care linchea puțin din cubuleț și cădea fulgerător. Cu lăbuțele în sus, nedumerirea imprimată pe chip îi oferea acea iluminare în fața uluitoarelor porți ale templului morții. Seara, cădea frântă în patul ei, pe perne mari și pufoase, în care se afunda până a doua zi, în somn vizitând palate imense, toate din marmură cu statui de aur, șobolancele îmbrăcate în haine de purpură, cu ochi de smarald și gheare de argint și șobolanii, cu haine de paradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mult timp În urma sa, pe când păștea caii În Cociobana. Ajutată de diamantele de rouă, privirea bărbatului a fost atrasă de cele trei patru căpșunele sălbatice, roșii și parfumate, un dar de aducere aminte făcut de tufa cu frunze verzi și pufoase. Victor, care În viața sa civilizată și Îndestulată mâncase diferite soiuri de căpșuni, mai mari, mai mici, mai roșii, mai cărnoase, mai parfumate sau mai dulci, constatase cu mult timp Înainte că nici un sortiment nu se putea compara cu acelea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
coral. / Mă ndepărtez pe valuri spre noul ideal. (Nașterea curcubeului) Maria Marin vrea să-i și educe pe copii, să-i facă sensibili și miloși. Dar mijloacele pe care le folosește n-o ajută să-și atingă scopul: „Pisicuța mea pufoasă / Stă cuminte la fereastră, / Pândește atent o vrăbiuță / Zgomotoasă și micuță./ Eu, blând, o dojenesc. / — Nu-i frumos ce faci, mică pisicuță, / Este și ea o mamă drăguță...“ (Pisicuța) În ceea ce mă privește, dacă aș fi în locul pisicuței pufoase, i-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mea pufoasă / Stă cuminte la fereastră, / Pândește atent o vrăbiuță / Zgomotoasă și micuță./ Eu, blând, o dojenesc. / — Nu-i frumos ce faci, mică pisicuță, / Este și ea o mamă drăguță...“ (Pisicuța) În ceea ce mă privește, dacă aș fi în locul pisicuței pufoase, i-aș răspunde Mariei Marin: „Chiar și dintr-o vrăbiuță / Care e o mamă drăguță / Iese o minunată chifteluță / Am să pun deci pe ea a mea lăbuță, / Iar tu, în loc să tot compui versuri, / Du-te să faci o mămăliguță
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Și ochii... cum își scot ei somnul cu penseta? Nu-i doare? Să citim mai departe, poate că textul se clarifică singur: „ ...cu penseta mov / care-atât de mult se asortează / cu ghilotina aproape nouă, / ghiftuită-n alcov, / unde vin pufoase promenade / să clocească păpădii / în loc de ouă.“ Nu se clarifică. Pentru Nicolae Sârbu nu este o problemă să combine fantezist cuvintele. Mai greu îi vine, probabil, să se exprime inteligibil. Ni-l putem imagina dând replici sofisticate în viața de fiecare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
clipa sfântă, când vei spune «da». / O să lipsesc acum, când ești mireasă; / Dar raza blând-a lunii te-o mbia, / Fii veselă, de-argint e nunta ta, / Nici o femeie nu e mai frumoasă! // Noiembrie a țesut din raze sfinte, / Covor pufos de frunze, spre altar. / Iubirea mea, azi ți-a adus-o-n dar, / S-o porți cu tine de acu-nainte.“ (Iubire în dar) Și mai suspecte din punct de vedere estetic sunt versurile în care autoarea filozofează: „Mai arde
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai rămas decât o movilă de praf roșu. De pe coasta Bârgăului, mamelonul semăna cu un mormânt îngrețoșat ce-și scuipa hoitul. Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile. În ziua a șaptea, bătrânul și-a așezat capul pe un nor pufos și a început să viseze. Schitul s-a topit ca o lumânare de ceară curată. Petru a pus focul în numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh, amin! Focul de sub icoană s-a ridicat până la cer. Dumnezeu, alergic la fum, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
În jurul celuilalt, ființă sau lucru, ce te oprește la marginea elastică a aurei sale, nu treci de o linie de demarcație și astfel nu te ciocnești de obstacol, simți că Între tine și acesta e o pernă de aer mai pufoasă sau mai vîrtoasă. Poate că unora li se pare că se și ciocnesc de cîte ceva, dar atunci omul Își visează de fapt propria lipsă de atenție. — Cum să apară una ca asta-n vis, neatenția?! se miră Erica. — Nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o săptămînă-două, la mama Maria și moșu’ Ștefan Ruba, la altă mamă Mărie și la moșu’ Ioan Costin, adică la cele două perechi de bunici. Ajungeam uneori și iarna la ei În sania trasă de cai, bine ascuns sub dune pufoase, cu cărămizi Încălzite la picioare. Cocișul mîna cu băgare de seamă prin Pădurea Cerha tului. Luneca o vreme Încet. În sanie se tăcea mîlc de frica, iar dintr-odată, omul dădea bici, iar caii țîșneau Înainte ieșind din pădure În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
După un timp, au început să depună lucrările și, roiuri-roiuri, să părăsească sala. În cele din urmă, mai rămăsese unul singur: e drept că era cel mai mic, dar avea o aureolă albastră, strălucitoare și era așa de trandafiriu și pufos încât, dacă nu te uitai bine, credeai că răsare soarele într-o dimineață la mare... și nu-l mai vedeai. Exact ! Aveți dreptate ! Era chiar Îngerul vacanțelor de vară ! Porumbelul-mesager stătea răbdător lângă el și-și netezea penele aurii, așteptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vreo jumătate de ceas. La un moment dat, o scurgere de zăpadă stârnită de nu știu unde, de pe marginea prăpastiei, a curs În fața noastră... Am rămas Înfipți ca doi stâlpi! Urechea și ochii vibrau de Încordare... „Abia a nins și zăpada este pufoasă. Călcăm fără zgomot doar. Nu cred că am fi putut atrage atenția nici celei mai vigilente santinele” - gândeam eu. Peste puțin timp, am pornit mai departe. Nici un semn că cineva ar fi observat prezența La un moment dat, Păpădie, care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
odinioară în întreaga Bucovină! Omăturile acopereau din belșug tot ținutul de la început de decembrie și până către finele lui martie. Totul părea zăvorât la păstrare ca într-o nesfârșită cămară: pământul, arbuștii, luncile, casele mai tupilate se ascundeau sub mantia pufoasă pentru îndelungata hibernare. Vânturile cumplite mânau nouri de zăpadă zile și nopți de-a rândul și le nămețeau în dune nesfârșite prin toate văile, pe toate drumurile, chiar și pe șoseaua crăiască Cernăuți-Suceava. Gerurile năprasnice crăpau fagii și stejarii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe un frate mai mic și drag: "Băi Sonată Nr. 3 în Re Minor, nu-ți este teamă c-o să-ți cadă din întâmplare vreo rață sălbatică în cap, ca să nu mai vorbim despre vreo cărămidă sau ceva asemănător de pufos? Nu cumva mă confunzi cu guristul de muzică?..." Mi-a făcut apoi onoarea să mă salute, așa cum cred că nu mai salutase pe niciun elev. Mi-a strâns mâna, în fața frontului clasei, cu o prietenie atât de profundă, încât, sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
camerele (două) pentru oaspeți se distingeau printr-un lux imaculat, cristalin de invidiat, spații largi și lucruri extravagante, cu gust amplasate, fine, delicate. Cealaltă parte a apartamentului era confortabilă cu adevărat. Micuță, dotată cu absolut tot necesarul unui trai călduros, pufos, pentru chiar două persoane. Aici era casa lui. Un dormitor cu mobilă de culoarea lemnului natur, simplă dar modernă, care, deși micuță avea un pat numai bun pentru el, două fotolii care s-ar fi putut face pat, un birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mantia groasă de nea. Este o splendoare să vezi o ninsoare într-o zi în care și razele soarelui își fac apariția. Fulgii de nea par ca niște steluțe argintii, luminoase răspândite de cerul darnic; sau să vezi fulgi moi, pufoși care într-o clipită acoperă totul în alb, într-o linște desăvârșită în care percepi nu numai vizual ci și auditiv alunecarea lor prin aer. Rămâi încântat de frumusețea pomilor încărcați de ninsoare, asemuindu-i cu starea lor din primăvară
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
scutură de povara zăpezii care cade ca petalele albe ale florilor de cireș. Și ninge, ninge, ninge până totul se îmbracă într-o mantie albă, strălucitoare ziua, cu o sclipire mistică noaptea sub clar de lună. Prima zăpadă este curată, pufoasă îmbiind copiii să se afunde veseli ca pe o plapumă, lăsându-și forma corpului ca într-un mulaj. Când vântul o spulberă, pânzele rafalelor dansează după ritmul impus. Din măreția unui tablou de iarnă nu pot lipsi țurțurii de diamant
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mai ieftin. Hai, Cecilia, nu te târgui cu mine. Mergem prin magazine și îmi cumperi ceva care îmi va plăcea. Îți voi spune. Au mai intrat în alte magazine și într-unul au zărit figuri din plastic, pluș, mătase, țesături pufoase care reprezentau animale. Cecilia a pus ochii pe un pisoiaș gri cu câteva pete pe corp și cu niște ochi sticloși. Uite ce drăguț este pisoiașul acesta. Îmi place foarte mult. Ce blană moale are! Dacă vrei, cumpără mi-l
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Băiatul meu din parc, vreau să fiu logodnica ta. De bucurie, Matei a luat-o în brațe și a rotit-o până când i s-a rupt un nasture de la bundița în care îi stătea atât de bine, căzând în zăpada pufoasă. —Ajunge, Matei, mi-am pierdut un nasture de la bundiță. Am auzit când a pârâit. Uite, nu-l mai am, a pipăit locul gol al nasturelui. Te omor dacă nu-l găsesc, că trebuie să-i înlocuiesc pe toți și sunt
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei, observând jocul pe care Cecilia îl pregătea cu toată drăgălășenia, așa cum procedase de fiecare dată, a continuat cu mângâierile, cu sărutările, cu vorbele drăgăstoase, fără să-și dea seama ce surpriză îl aștepta. Cecilia își înfundase fața în perna pufoasă pentru a nu face posibil sărutul îndrăgostiților după care Matei tânjea. —Șireato, mă tragi pe sfoară, dar am răbdare să aștept că n-ai să te sufoci în pernă. Cecilia râdea pe înfundate. —Ai crezut că nu m-am prins
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
la socoteala ei înfrigurată, pierdută, mugurii de pini încremeniți în tăcerea zahărului coagulat se strecuraseră de mai multe ori între albele rotocoale de zăpadă, cu trupul proaspăt strivit al unei căpșuni uriașe în interior, sau poate că biscuiții de orez pufos și pudră de ceai verde, refuzați în cele din urmă de Reiko, atunci când le descoperise numele, legat de culoarea lor văratică și deci nepotriviți pentru sezonul rece și, mai mult decât atât, pentru o vizită la spital, se răzbunaseră pervers
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întreținută de manga și eroinele sale infantile, cu inimă mare și ochi ce acoperă jumătate din față, s-a extins și în rândul tinerilor băieți. Nu este o surpriză să vezi în metrou un punk-ist fioros care are o pisicuță pufoasă drept hăinuță la telefonul mobil. Sociologul Sharon Kinsella identifică aici o formă de rebeliune împotriva unei societăți care condamnă adultul la o privare totală de libertate și sclavaj față de firmă/companie/societate: declinând responsabilitățile pe care le incumbă maturitatea (conceptul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lângă tine, maiestuoasă prin însăși corpolența adormită a ființei ei revărsate sub falduri, sub basmaua care îi acoperă regulamentar părul și care se înnoadă sub bărbie, formând un triunghi brodat cu sclipici pe umeri și trasându-i, geometric, linia obrajilor pufoși, singura parte descoperită privirii. Este Rezvan, prietena mea iraniancă. Din când în când, îi taie calea unui japonez sperios, care se chircește brusc în spatele volanului atunci când dă cu ochii de apariția discordantă, femeia uriașă, acoperită în negru, care îl poate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
timp Rezvan își dă, ștrengărește, ochii peste cap, nici prăjitura tradițională din pastă de fasole roșie și făină de orez nu-i spune nimic; ea tocmai i-a adus lui sensei o tartă enormă făcută de ea, ca un chec pufos, pudrat cu zahăr și lansând în aerul rarefiat al casei efluvii de șofran. Trebuie să o ia totuși, jeleul transparent, miniatural, imitând discret un fulg de zăpadă, îi scapă printre bețișoare, ninge pe tatami; aici, mă încurc cu brio, încerc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o pajiște de un verde crud. Mai încolo se întindea un tăpșan plin cu flori. Am plănuit o plimbare și, dacă lumina va dăinui fără vreo boare de vânt, poate voi culege flori de coada șoricelului și sunătoare. Mângâiam iarba pufoasă și parfumată, când după o denivelare își desfăta corpul o divă. Am ocolit locul mi-am continuat plimbarea prin iarba verde spre tăpșan . -Ei! ... unde pleci? Cine ești și mă rog de ce nu mă iei cu tine? a strigat tipa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu. -Hei, de când atâta credință și prietenie sufletească între o pisică și un șoricel? a întrebat în derâdere Buburuza. -De când m-a salvat din ghearele lui Stup. Căiță și Buburuza s-au distrat de minune, ca Stup de pe iarba pufoasă unde stătea tolănit să zică în cale afară de vesel: -Să vezi distracție când îi voi lua pe amândoi la alergat. -În cazul acesta, pe voi trei, Zvârluga, Stup și Ciric nu vă mai iau în această călătorie, a zis hotărât
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]