719 matches
-
drumul străinătății ... și dus a fost! Dar cum Dumnezeu a lăsat și bucuriile și necazurile ca să fie trăite cum numai El ne rânduiește fiecăruia dintre noi, familia micuței Diana se stabilește la Timișoara, unde mama luptă din răsputeri pentru a asigura puișorilor ei condiții optime de pregătire pentru viața ce li se deschidea înainte ca o carte plină de necunoscut și mister. Aici Diana începe să dezlege taina scrisului și a cititului și se îndrăgostește de-a binelea de tot ceea ce implică
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
gelos pe ei, draga mea Aida! - Dacă zici mata... „Ai da?... ce grăbit mai e conașu!” eu nu pot să nu fiu de acord, și a scos un râs scurt ca ciripitul unei cinteze când aduce în cioculeț gâze pentru puișorii ei. Pandelică s-a așezat pe marginea patului și o urmărea precum leul care a pus ochii pe gazela sprințară de lângă izvorul „fericirii”, și așteaptă clipa ca să pună labele pe ea și s-o devoreze. „Zvăpăiata mă scoate din minți
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
vălătuci de fum care au pus în primejdie și viața lui Gigi și a noastră, a albinelor. Pisica și cățelul lor au ieșit pe ușița făcută pentru ei. Noi am ieșit din stup și ne-am îndepărtat, dar au rămas puișorii care abia prinseseră viață și cu ei și Regina. Din cauza fumului, noi aproape nu mai vedeam casa. Am văzut totuși când au venit pompierii, cum l-au scos pe Gigi pe targă cu o mască de oxigen pe față și
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
Albinuța polenul miraculos? - Uite ce văd! S-a intors albinuța, ne va spuna ea. - Minune, minune mare, a spus Albinuța, polenul a vindecat pe loc, și pe Gigi care s-a apucat repede de treabă, și pe Regina noastră și puișorii abia iviți la viață. Am venit să mulțumesc florilor și ție, dragă Fereastră Înflorată, și să mai duc puțin polen pentru întărirea sănătății. Am drum lung de făcut. Rămâneți cu bine! - Buni, dacă Albinuța n-ar fi găsit polenul miraculos
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
văgăună pe alta. Nero, cu plasa de gât, alerga sprinten de la unul la altul ca să-i pună ciupercile adunate în plasă. Era totul o veselie și o bucurie. Încetul cu încetul Nero ajunse favoritul și răsfățatul casei. Avusese grijă de puișorii care acum sunt găini în toată firea și nu le lăsa să se amestece cu celelalte orătănii de la vecini. Când acestea se răspândeau le alerga până le aducea acasă. Acum Nero avea o cușcă frumoasă și încăpătoare în care nu
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 729 din 29 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului hop sus, hop jos ce-aș mai zbura și eu cu tine fluturașule! * între atâtea flori de cireș, mă simt vindecat * când vine mama puișorii stau cu ciocurile căscate * din volumul Poeme cu ochii înguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 729, Anul II, 29 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350768_a_352097]
-
lăsam o cană cu apă. De fiecare dată îmi zicea, în semn de mulțumire, „Să trăiești maică!”. Alergam apoi grăbită către casă, unde mama mea, punea deja masa pentru toți. În farfuria mea de supă mă așteptau piciorușele și gâtul puișorului pe care le savuram împreună cu Petrișor. Uneori bunicul îl lovea, în glumă, cu coada lingurii de lemn zicându-i „ai răbdare că va fi destulă mâncare și pentru tine”. După masa de prânz, încheiată cu plăcinte dobrogene, și vin din
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
când după 15 martie ( în funcție de cât de caldă era vremea) mergeau în grup, fete și băieți și culegeau brândușe de pe dealuri, iar ceea ce era semnificativ era faptul că, după cât de multe asemenea flori găseau și aduceau acasă, atât de mulți puișori urma să scoată cloștile mamelor. Era o tradiție care se respecta și care îi încărcau de o emoție aparte, deoarece ținea de norocul pe care urma să-l aibă în acea zi și la care visau toți cu generozitate. Puteau
CU SUFLETUL ÎNCLINAT CĂTRE PRIMĂVARĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352077_a_353406]
-
visau toți cu generozitate. Puteau anticipa cât de bogată ar fi fost acea gospodărie în anul care urma. Era de preferat, dacă nu adunau multe flori, să renunțe la ele, în ideea că, curtea nu ar mai fi binecuvântată cu puișorii înaripatelor. Chiar dacă astăzi pentru mulți dintre noi, valoarea mărțișorului s-a cam pierdut, pentru mine va continua să reprezinte acea forță magică care îmi aduce o schimbare. Va fi acel talisman care mă va feri de energiile negative și mă
CU SUFLETUL ÎNCLINAT CĂTRE PRIMĂVARĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352077_a_353406]
-
casa până la tencuială, sobe, cuptor... cu toate că tatăl meu era constructor. Dânsul însă, lucra pe la alții pentru a câștiga bani, așa că „fetele” noastre făceau totul... singurele. Am vrut și eu să le ajut cu ceva... De obicei, eu rămâneam acasă cu puișorii și boboceii și m-am gândit că le-ar prinde bine ceva de mâncare! De le-ați fi văzut cu ce drag îmi zâmbeau când au văzut ce „bunătăți” le pregătisem! Eram așa de mulțumită că îmi venea să chiui
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
singurătate ca de un dar prețios. Deja, în clipa în care încui ușa, mă apucă o bucurie de copil ghiduș, ca-n poezia aceea pe care o știu din copilărie: „mama-i dusă-n sat, cu dorul/ azi e singur puișorul/ și-am închis ușa la tindă/ cu zăvorul...” Sigur, veți zice, le dă mâna! Ei sunt români, dar trăiesc în America și... Și ce? Credeți că ei n-au probleme diurne? Nu-i doare, n-au rate, nu trec prin
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
doi, împinseseră cu botul castronul până la marginea mesei, jos capacul sărise singur, iar ei se delectaseră în voie cu biftecul meu. Neștiind cum am să reacționez, își luasaeră câte o pziție de pândă strategică, pregătiți la orice eventualitate. - Nu vreți puișori și câte o cafeluță, o țigare, hm, ce ziceți? Dacă rămâneau peste noapte în casă, zgâriau giurgiuveaua, mieunau de parcă le tăia cineva coada fără anestezie și trebuia să mă scol să le deschid ușa. - De ce nu mâncați, mă'? Unul din
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
cu o șarjă explozivă pe dedesubt, că șansa ca doi din ăștia să nimerească în același avion, este aproape nulă!!! Odată știu că m-am întors supărat acasă, nu mai știu din ce motiv și le-am aruncat din ușă: - Puișori, astăzi vă trec pe biscuiți militari. Dacă vă plac, pot să vă asigur pe săturate. Voi aveți dințișori ca lumea, de ce nu mai am eu dinți ca ai voștri? E drept că sunt cam vechi, provin din stocurile armatei scoase
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
singurătate ca de un dar prețios. Deja, în clipa în care încui ușa, mă apucă o bucurie de copil ghiduș, ca-n poezia aceea pe care o știu din copilărie: „mama-i dusă-n sat, cu dorul/ azi e singur puișorul/ și-am închis ușa la tindă/ cu zăvorul...” Sigur, veți zice, le dă mâna! Ei sunt români, dar trăiesc în America și... Și ce? Credeți că ei n-au probleme diurne? Nu-i doare, n-au rate, nu trec prin
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356019_a_357348]
-
la fel de drăguță și cooperantă. - Unde a-ți găsit copilul? - Nu l-am găsit eu ci el, adică ea- că e fetiță, m-a găsit pe mine într-un magazin. Si am povestit totul așa cum s-a întâmplat. - Cum te cheamă puișor? Nimic, nici-un răspuns. - Vobește? Mă întrebă doamna! - Desigur, zic eu. Hai iubito, spune-i doamnei cum te cheamă! - Nu, zice, nu vreau la ea. Problema se rezolva greu, eu eram în plus așa că urma să văd cum mă descurc să
COPILUL NIMANUI! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354886_a_356215]
-
ajuns, dar țin minte că tata, apoi și nașul însurățeilor au „certat-o” pe mama că de ce nu are și partea de jos din gâtul Sofiei, nu de alta, dar nu prea avea voce. Sau poate avea, dar afară de „Nani-nani puișor” cântat - mai mult în șoaptă - n-am auzit-o cu vreun alt cântec. Cum tata nu avea nici un miligram de ureche muzicală, normal că noi toți suntem afoni „din născare”. Aaa! O amintire cică naște altele. Pe mama n-am
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
le face prin mai multe localități din țară, pe unde i-a mânat destinul părinții. Absolvă Facultatea de Agronomie și va lucra în domeniul Agriculturii, în Ministerul agriculturii. Debutează editorial la editura „Ion Creangă”, în 1976 unde îi apar cărțile „Puișorii năzdrăvani” (1976), „Cele douăsprezece frumoase” (1979), „A venit o zână bună” (1981). Este autoarea unui roman „Amarnica iubire”, și a mai multor piese de teatru. Povestirile din această antologie („Duminică de oameni singuri” și „Bel Ami”) descriu și fotografiază cu
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
ajutată de doamna Markakis... și de domnul Savu Postelnicu, un dansator foarte talentat. A urmat apoi, domnul Dinu Dimitriadis, care ne-a prezentat un „purpuriu” de vechi cântece de pahar, de alde: „Hai acasă mai tramvai” și „Du-mă acasă puișor”. Încheierea a fost minunată! Hava Naghila! Un frumos cântec israelian, interpretat virtuos și de cântărețul Dinu și de românașii dansatori! Ce mai! Un adevărat spectacol multicultural! Păcat că a început ploaia și ne-a alungat artiștii! Totuși, al de sus
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, în care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când văd mieii zburdând pe câmpia înverzită, primele brândușe, berzele statornice care se întorc la cuiburile lor de ani și ani, puișorii ieșiți din găoace, de la găina-cloșcă, cu puful lor galben, clătinându-se la primii pași (ca un bebe când începe să meargă), în urma mamei lor și ocrotiți tot timpul de aripile ce îi adăpostesc, și anotimpul toamna când merg să culeg
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
ar afla ? De unde poate ea răsării? Acolo unde a rămas pământul în care m-am născut e, acolo unde am primit primul sărut pe obrăjeii micuți ai mei ce s-au împlinit prin dragostea cuvântului rostit de ea -Mama mea - ”puișorul mamei”, care a fost rostit ca o rugăciune Domnului nostru pentru că m-a adus la ea în casa sufletului și în brațele ei finuțe. Aceste minime constatări m-au dus la o deșteptare, mi-am dat seama că totul a
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
el am constatat această proprietate. Doar sunt orășeancă cum zici tu. „Nu mi-ai spus-o”. Interveni Ahmed în discuție. „Or fi fost mai mulți?” La care râzând Miranda îi răspunde: - De ce te interesează? Doar cu tine îmi voi face puișorii când vei reuși să le deschizi calea. Cui să-i fi fost „fidea” înainte de a te cunoaște? Și bălăceala a continuat într-o veselie molipsitoare topind toate sfielile și timiditățile. Anica devenise, evident aparent, orășeancă fără eforturile făcute la începuturi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
limbii Tale, transformându-l într-o mocirlă de „romgleză”. Nu fi supărat pe noi! Poemele Tale le păstrăm în suflet tot curate și sfinte, sorbind din ele picătură cu picătură, ca pe aghiasmă. Din păcate, tot în această perioadă, mulți puișori de daci s-au (zbu)rătăcit prin toată Europa, chiar prin America și până-n Australia. După boabe, Mărite, după boabe. Că aici în „dulcea” ta Românie nu prea a mai rămas nimic de ciugulit. Dar să știi că toți acești
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
de daci s-au (zbu)rătăcit prin toată Europa, chiar prin America și până-n Australia. După boabe, Mărite, după boabe. Că aici în „dulcea” ta Românie nu prea a mai rămas nimic de ciugulit. Dar să știi că toți acești puișori (zbu)rătăciți îți poartă „aleanul” în suflet și-n geamantane. Cuum? De ce nu ți-au citit poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”? Au citit-o, bieții de ei. Alții n-au citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
să intreb despre asemenea accidente, femeile de prin satele apropiate, întâlnite în desele mele deplasări de la Oradea la Beiuș, orășelul unde locuiau dragii mei părinți. Aveam neapărat nevoie de un ou cu o mică spartură prin care ieșea cioculețul unui puișor - mort desigur - incercând să părăsească închisoarea găoacei și pe care să-l încastrez în lucrările mele de artă din rășină sintetică pentru a fi păstrat pentru eternitate. Deci, mă opream din drum și întrebam „nanele”, pe care le vedeam pe la
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
de întrebări logice condimentate cu o mare cantitate de mirare și într-o bună zi am avut șansa ca la o poartă... să pun aceeași întrebare unei nane mai în vârstă care... era foarte tristă deoarece din 14 ouă, doi puișori n-au reușit să spargă cu totul coaja oului și au murit. Am găsit că cel mai simplu mod de a-i explica domniei sale, nana, despre ciudata mea intenție de aduna puișori morți la naștere prin faptul că fac un
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]