576 matches
-
călimară și semnă actul care îl făcea din acea clipă pe Luca Dinulescu autorul tuturor scrierilor lui Cioran. Dinulescu jubila. Cioran semnă. - Du-tei-n pula mea, Ciorane, zise apoi Luca bucuros, cu un accent țigănesc. Sau, mă rog, du-te-n pula ta, continuă el, aruncând pula lui Cioran în fața acestuia. Apoi înșfăcă actul și fugi pe ușă, lăsând în urmă doi oameni distruși. Dar nici că-i păsa. Peste câteva zile numai, Luca Dinulescu ajunsese la apogeul carierei sale. Asta pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
îl făcea din acea clipă pe Luca Dinulescu autorul tuturor scrierilor lui Cioran. Dinulescu jubila. Cioran semnă. - Du-tei-n pula mea, Ciorane, zise apoi Luca bucuros, cu un accent țigănesc. Sau, mă rog, du-te-n pula ta, continuă el, aruncând pula lui Cioran în fața acestuia. Apoi înșfăcă actul și fugi pe ușă, lăsând în urmă doi oameni distruși. Dar nici că-i păsa. Peste câteva zile numai, Luca Dinulescu ajunsese la apogeul carierei sale. Asta pentru că, plimbându-se agale prin marile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-se agale prin marile orașe ale lumii, Londra, Paris, New York, Milano sau Madrid, el era adulat și asaltat de mii și mii de oameni. - O, domnule Luca, zbierau mii de femei. Cât de genial sunteți! Lăsați-ne să vă sugem pula! Cât de bine scrieți! - Așa e, așa e, încuviința Luca, trecând mai departe, ce pula mea. Normal că scriu bine. Ați citit Syllogismes de l’amertume? - Da, da!!! - Și? - Vrem să-ți sugem pula!!!! urlau oamenii din zeci de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
adulat și asaltat de mii și mii de oameni. - O, domnule Luca, zbierau mii de femei. Cât de genial sunteți! Lăsați-ne să vă sugem pula! Cât de bine scrieți! - Așa e, așa e, încuviința Luca, trecând mai departe, ce pula mea. Normal că scriu bine. Ați citit Syllogismes de l’amertume? - Da, da!!! - Și? - Vrem să-ți sugem pula!!!! urlau oamenii din zeci de mii de piepturi. Lucru care se și-ntâmpla, pentru că aproape instantaneu Luca se oprea, iar în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sunteți! Lăsați-ne să vă sugem pula! Cât de bine scrieți! - Așa e, așa e, încuviința Luca, trecând mai departe, ce pula mea. Normal că scriu bine. Ați citit Syllogismes de l’amertume? - Da, da!!! - Și? - Vrem să-ți sugem pula!!!! urlau oamenii din zeci de mii de piepturi. Lucru care se și-ntâmpla, pentru că aproape instantaneu Luca se oprea, iar în dreptul membrului său se forma la fel de instantaneu o coadă de vreo zece mii de suflete. - Pe rând, pe rând, că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
coadă de vreo zece mii de suflete. - Pe rând, pe rând, că e timp, spunea Luca, fumându-și țigările de foi. La un moment dat, în dreptul său ajunse un moș. - Gagiule, ești prea bătrân, exclamă Luca demonic. Dispari. O să-mi cadă pula dacă mi-o sugi tu. - Dar, domnule Cioran, spuse el, vă rog, sunteți genial, susură moșul, cu gura pungă. - Mă cheamă Luca, nu Cioran!! urlă Dinulescu. Te ucid!!! Cioran nu există!!! Lumea din spate se agita, încercând să-l doboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
reușind să reziste valului imens de muiști ce se-apropia din spate. Pe toate! L’inconvénient d’être né, Écartèlement, Précis de decomposition... Sunt geniale! - Știu, spuse Luca, mândru, doar eu le-am scris. - Și-atunci pot să vă sug pula? - Să zicem. Hai, dă-te-n pula mea, trej’ la muie. Luca nu observă însă licărul straniu din ochii bătrânului în timp ce acesta se pleca, umil. Nici șurubelnița pe care-o avea în mâna dreaptă pentru a-i deșuruba pula n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ce se-apropia din spate. Pe toate! L’inconvénient d’être né, Écartèlement, Précis de decomposition... Sunt geniale! - Știu, spuse Luca, mândru, doar eu le-am scris. - Și-atunci pot să vă sug pula? - Să zicem. Hai, dă-te-n pula mea, trej’ la muie. Luca nu observă însă licărul straniu din ochii bătrânului în timp ce acesta se pleca, umil. Nici șurubelnița pe care-o avea în mâna dreaptă pentru a-i deșuruba pula n-o observă. Pentru că dacă le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sug pula? - Să zicem. Hai, dă-te-n pula mea, trej’ la muie. Luca nu observă însă licărul straniu din ochii bătrânului în timp ce acesta se pleca, umil. Nici șurubelnița pe care-o avea în mâna dreaptă pentru a-i deșuruba pula n-o observă. Pentru că dacă le-ar fi văzut, cu siguranță că ceva-ceva ar fi făcut, ferindu-se, fugind, ascunzându-se poate, plonjând în vreuna dintre nenumăratele pizde ce clocoteau prin jur. Numai că nu văzu nimic, ci se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nimic, ci se lăsă pe spate, liniștit, întrebându-se numai dacă moșul are dinți în gură sau nu, căci nu voia să-l doară. În loc de dinți în gură însă, simți un mare gol. Asta pentru că moșul, mecanic priceput, îi deșurubă pula instataneu, dispărând cu ea-n mulțime cât ai zice pește. - Aaaahh!!! urlă Luca, disperat, făcând ca toți dracii. Hoțul, hoțul!!! Prindeți-l, mi-a furat pula!!! Sacrilegiu! Câțiva se repeziră după el. Era prea târziu, însă. Câteva ore mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în gură însă, simți un mare gol. Asta pentru că moșul, mecanic priceput, îi deșurubă pula instataneu, dispărând cu ea-n mulțime cât ai zice pește. - Aaaahh!!! urlă Luca, disperat, făcând ca toți dracii. Hoțul, hoțul!!! Prindeți-l, mi-a furat pula!!! Sacrilegiu! Câțiva se repeziră după el. Era prea târziu, însă. Câteva ore mai târziu, un telefon misterios îl chemă pe Luca-cel-fără-de-pulă la sediul Gallimard. Noul posesor și autor al Silogismelor amărăciunii intrase deja pe fir. Și tot așa. PAGINĂ NOUĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să să râză... Da’ nu contează, e scrisă de o femeie invidioasă, dacă vrei, vezi asta. O făcătură a fostelor lui neveste. Înțelegeți, doamna Neli? Mă doare-n cot, ce pula mea! Dacă aveam un regizor bun, să vezi ce Cordelia aș fi făcut, să vezi ce cronici aveam, dacă era un regizor care să pună actorul în prim-plan, să nu meargă la clișeu, spectacolul să fie actorul, dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
era deja azi. La masă, doar căldura și Neli. Tara adormise la picioarele femeii cu rochie roșie, decoltată până la fesele ușor ascunse, atât cât să le ghicești prin bumbacul subțire și îndrăzneț. — Eu eram disperată, Cezarina îmi cânta mereu: Ce pula mea, ce pula mea!/ Nu înțeleg ăsta ce vrea. Ați văzut-o pe Căpșuna - Cezarina, e frumoasă ca un copil, ăsta e genul ei, femeie-copil, fragedă până târziu, are o gură splendidă, gura mea e formată pe pulă, zice ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
La masă, doar căldura și Neli. Tara adormise la picioarele femeii cu rochie roșie, decoltată până la fesele ușor ascunse, atât cât să le ghicești prin bumbacul subțire și îndrăzneț. — Eu eram disperată, Cezarina îmi cânta mereu: Ce pula mea, ce pula mea!/ Nu înțeleg ăsta ce vrea. Ați văzut-o pe Căpșuna - Cezarina, e frumoasă ca un copil, ăsta e genul ei, femeie-copil, fragedă până târziu, are o gură splendidă, gura mea e formată pe pulă, zice ea toată ziua, v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o țâțișoară îi rămâne afară, ea n-o vede, e degajată, gustă din când în când din apă, a băut multă apă în ziua aia, eu recit mai departe, automat. Mă uitam ca boul, ia să-i fi băgat eu pula în gură atunci, să vezi cum se liniștea și nu mai făcea plimbări, însetată. S-a terminat poezia, s-a terminat poezia?, păi, s-a terminat și am plecat năuc de-acolo, rușinat, nu știam bine de ce, nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și o fire curioasă... Nu contează, zece ani de fericire lângă tine îmi sunt de-ajuns. Am făcut și nuntă religioasă, totul ca la carte. Maestrul avea pe atunci 40 de ani, iar eu 20. Am devenit o doamnă, ce pula mea! Acuma sunt nevastă, i-am spus și lui, Maestrului meu, am învățat niște roluri în viața asta... — M-am mutat de la cămin la casa lui, în apartamentul ăla în care nu-mi plăcea să stau, intram ca opărită, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
banii mei, bea din berea mea, mă enerva numai când o vedeam, îți dai seama. Cuminte? Maestrul o strângea în brațe ca pe o capră: ce bine că ești aici!, izbucnea adevărat, se lumina când o vedea. Să-mi bag pula în viața asta, era aici, cu bărbatul meu, în casa lui, e casa mea, zicea el, casă pe care, de fapt, am făcut-o eu, fac ceva pe banii lui, în afacerile lui, în cursurile lui, în femeile lui! Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mine? Pe fata aia, pe Tina, nu mai puteam s-o văd, nu mă mai descurcam, părea inocentă, îți băga câte un „Cum? Nu înțeleg...”, de ziceai că e o fetiță, inocența întruchipată, o și ajuta vocea, vocea era splendidă, pula mea! Când au stat de vorbă la Catedră, prima dată, că din vara aia a început s-o ducă la facultate, mi-a povestit secretara că au tot povestit acolo două ore, i-a și cronometrat, când au ieșit, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bea apă. Era goală, așa cum o făcuse maica ei. A traversat camera, dar eu m-am roșit tot, nu i-am făcut nimicuța. A fost o lecție de umilire pe care n-o pot uita. Ia să-i fi băgat pula în gură, să vezi cum se liniștea. Tu cum ești? — Eu sunt bolnavă. Ți-am dat banii să-mi pui parchet peste gresia asta, poate nu mai vine frigul de jos, dedesubt e un subsol plin cu apă, umezeala se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fac scandal, va nega totul cu indignare îndreptățită și va striga sus și tare că asta‑i obrăznicie. Să fie oare un băț ascuțit care își face drum printre picioarele Annei sau ceva mai neplăcut? E ceva dezgustător și anume pula funcționarului de bancă. E o ridicătură mică, ascuțită și totuși oarecum cărnoasă și vulnerabilă, nu tare ca piatra (cu siguranță că nu se întărește ca lumea niciodată, poate doar cu forța, dacă o freci trei ore). Omul ăsta s‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
i fie fiice, dar ele sunt copiii unor oameni care, din păcate, le‑au educat prost, încât au devenit niște tinere delincvente. Ptiu, drace, nu poți decât să le scuipi în ochi. În Linz nu există așa ceva. Să‑i scot pula din pantaloni și să i‑o strâng ca să‑l doară, întreabă Anna răvășită. Nu, lasă, îi răspunde fratele ei, conducătorul, cine altcineva, care se ține sobru deoparte și dirijează totul cu sensibilitate. Crezi cumva că mie chiar nu mi‑e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Nu, lasă, îi răspunde fratele ei, conducătorul, cine altcineva, care se ține sobru deoparte și dirijează totul cu sensibilitate. Crezi cumva că mie chiar nu mi‑e silă de nimic? Dar am citit la Bataille ce se poate face cu pula unui asemenea om, insistă sora încăpățânată și începe deja să scormonească. Măcar să i‑o vătămăm într‑atât încât să n‑o mai poată folosi o vreme. Iar soția o să aibă și ea de suferit din cauza faptei unor necunoscuți. Avem banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Până și Rainer participă la acțiunea de imobilizare, ca să nu creadă Sophie că face toate astea doar de dragul lovelelor. Hahaleră vicleană, n‑ai fi crezut c‑o s‑o pățești, ai crezut c‑o să ți se facă ceva plăcut, porcule. Pula e scoasă și scuipată. Uite ce‑avea de gând să‑mi ofere, zău așa. Tocmai mie. Ăsta n‑o să‑și mai ofere așa repede scula jalnică vreunei femei, fiindcă azi sigur i‑a pierit pofta. Hai să mergem! Hans îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cam lipsit de forță. Asta‑i tot, întreabă Sophie. Nu, nu‑i tot, pot mult mai mult, spune Hans printre dinți, fiindcă încet‑încet își pierde cumpătul. Se uită la Sophie și imediat prospețimea tinereții și constituția sănătoasă înving, iar pula i se scoală așa cum se cuvine. Tinerețea și sănătatea au învins bătrânețea și boala. Sophie aproape că‑și smulge din carne încheietura unui deget. Când Hans spune a cincea oară că totul se întâmplă din iubire, Sophie spune că puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
românesc, generând la vremea aceea chiar un soi de revoluție sexuală în nuce. Într-un articol din 1932 publicat în revistă „unu” la rubrica „Acvarium”, Sașa Pană vorbește chiar despre „noua morală sexuală”. Suntem la un an de la lansarea revistei „Pula” și în cel al procesului lui Geo Bogza în chestiunea Poemului invectiva. Așadar, ceea ce a trezit curiozitatea și adeziunea avangardei istorice în și la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atât de imaginea cinematică, ci cât de
EDIŢIA A II-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363709_a_365038]