338 matches
-
două planuri și cele două mize psihodinamice. Obiectul primar de susținere trebuie să rămână rezistent, nedefectabil, liniștitor, alinător, în timp ce obiectul libidinal se dovedește a fi nesigur, excitant, nu neapărat accesibil sau disponibil. Adolescentul nu poate suporta riscurile impuse de emergența pulsională și imaginea pe care i-o atribuie acesteia din perspectiva obiectului libidinal decât dacă poate conta pe obiectul primar și, mai mult, dacă nu există confuzie între cele două obiecte. În schimb, atunci când fundamentul narcisiac a fost fragilizat, sau invers
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mult de sentimentul vidului, al neantului, al nonsensului decât de existența unor afecte depresive și a unor reprezentări ale obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reprezentări ale obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale și nu cauza” (Ladame, 1988). Adolescentul trăiește un „vid intern”, vid al reprezentării, al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe care subiectul nu poate nici s-o rezolve, nici s-o elaboreze prin urmărirea investițiilor sale de reprezentare psihică, emergența fantasmatică având un efect traumatic (vezi mai departe). Această relativă intoleranță la frustrare dar și mai mult la recrudescențele pulsionale interne se regăsește la mulți adolescenți cu tentativă de suicid. Ea este descrisă ca o „slăbiciune a Eului” care nu poate face față și care, datorită unei proaste funcționări a mecanismelor sale adaptative sau defensive, nu poate construi o strategie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
internă prin atribuirea unui aspect figurativ prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare și apoi reinvestire ce caracterizează schema reprezentărilor mentale. Această activitate psihică de simbolizare/reprezentare, deci de relație, constituie pentru subiect o protecție împotriva amenințării supraîncărcării traumatice datorate excitației pulsionale (vezi mai departe). Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de renunțare, deplasare, reinvestire reprezentațională care caracterizează o funcționare psihică suplă și implicată libidinal. Atunci când funcționarea psihică este deteriorată sau nu este investită, excitația pulsională devine o amenințare. Eșecul școlar este adesea semnul reperabil fie a acestui deficit intelectual, fie a acestei non-implicări: așa după cum am putut vedea, eșecul școlar face parte dintre factorii de risc reperați în studiile epidemiologice. Datorită faptului că excitația provine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însuși, părinții săi trebuie să accepte ideea că ameliorarea va fi lentă și progresivă, ceea ce pentru unii adolescenți și/sau familiile lor este de asemenea intolerabil; - cantitatea și calitatea investițiilor asupra terapeutului sau, în alți termeni, natura și importanța energiei pulsionale ce poate fi mobilizată în jurul transferului: dinamica succesivă a primelor convorbiri constituie un bun indiciu în legătură cu aceasta în funcție, de exemplu, de modul în care adolescentul va relua o temă abordată în cadrul convorbirilor precedente uneori într-o manieră ușor diferită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de modul în care adolescentul va relua o temă abordată în cadrul convorbirilor precedente uneori într-o manieră ușor diferită, demonstrând astfel efectele unui nou mod de gândire și a unei noi conștientizări. Astfel, prima convorbire este adesea dominată de polul pulsional, a doua de polul defensiv și următoarele de calitatea investiției interactive dintre adolescent și terapeut. Această evaluare este esențială pentru diversele prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini. Cazul lui Sophie este elocvent în acest sens. În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conținutului psihologic al acesteia; de exagerările asemeni, nu putem să nu condamnăm și exagerările înțelesului psihanalitic de „complex” („complex al frustrației”), adică de factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre instanțe („Sine” și „Eu”, „Eu” și „Supra-Eu”), sau dintre forțele pulsionale ostile („Libido” și „Thanatos”). Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
V. Pavelescu - doar un rol de „figurant pasiv și fără importanță, în spatele noului protagonist”. Desigur, nu putem fi de acord cu această interpretare biologistică, care desconsideră rolul influențelor externe în determinarea activității psihice, subliniind în schimb rolul hotărâtor al factorilor pulsionali, instinctuali. Nu există procese psihice în sine, ca trăiri subiective pure, neraportate la manifestările comportamentale exterioare și la determinările obiective exterioare. Dintr-o astfel de perspectiă, biologistică, fenomenul frustrației apare mai mult ca un întreg structural ce se desfășoară automat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologiei”, 1965, Ed. științifică, p. 187). În concepția „ reformiștilor”, frustrația apare nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei structuri dinamice contradictorii („Sine” și „Supra-Eu”, „Eros” și „Thanatos”), cât mai ales ca provenind din conflictele specifice între individul pulsional și exigențele mediului social. K. Horney, de pildă, criticând metapsihologia „instinctuală” și „genetică” a lui S. Freud, reclamă un mod dialectic de gândire și o abordare sociolaogică (în locul celei instinctuale-biologice, promovată de S. Freud). Cu toate acestea, K. Horney păstrează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
modalităților de interpretare „behavioriste” și „biologiste”, care reduc semnificația „fenomenului de frustrație” la simplismul ipotezei „S-R” („Stimul-Reacție”), sau la înțelesul psihanalitic de „complex” - adică de factor inconștient, rezutat din conflictul intrapsihic dintre „instanțe” (Sine, Eu, Supra-Eu), sau dintre forțele pulsionale ostile (Libido și Thanatos). Credem, în schimb, că „fenomenul frustrației”, ca orice fenomen psihologic complex, apare și se dezvoltă în cadrul interacțiunilor diverse, complexe, ale omului cu lumea obiectivă, în cadrul efortului de autoperfecționare, de lărgire a sferei informaționale și creatoare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
supraveghezi: te disociezi, tocmai pentru a te controla mai bine! Eu și dublul meu... supravegherea se face în doi. Supravegherea și pedepsirea sau supravegherea și protejarea. În sfârșit, o formă derivată a supravegherii, considerată deseori ca fiind versiunea ei secretă, pulsională și inavuabilă, este voyeurisme-ul, discutat în amănunt de Sartre. Am fi perfect îndreptățiți să-l asimilăm supravegherii, dacă n-ar exista totuși o diferență, credem, notabilă. E adevărat că și supravegherea și voyeurisme-ul se bazează pe o structură bipartită, supraveghetor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
semaforul roșu ne obligă să ne oprim, obiectul sau elementul roșu poate fi incitant, dar interzis sau periculos. Roșcat Roșcatul reia în esență semnificațiile atribuite roșului, însă mai ales în aspectele sale negative de violență, de instincte dezlănțuite, de energie pulsională necontrolată. Iată de ce, în imaginarul popular, roșcatul este asociat cu demonii și vrăjitoarele. Conform expresiei „ferește-te de omul cu părul roșu”, roșcatul poate evoca și pericolul și îl poate alerta pe cel ce visează asupra amenințărilor ce-l pândesc
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că își pierde stăpânirea activității psihice profunde. În acest caz, există amenințarea de a fi copleșit de instincte, dorințe sau angoase. Emoții și sentimente Constituind o activitate inconștientă, visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizată
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cod erotic” de atragere și comunicare reciprocă între doi parteneri, în care „limbajul trupului” este esențial ca formă de manifestare emoțională. Acest „limbaj emoțional erotic” are un caracter simbolic, iar din punctul de vedere al psihanalizei, el realizează o „comunicare pulsională” între două inconștiente, mobilizând în felul acesta pulsiunile libidinale ale celor doi parteneri. Rolul emoțiilor este de pregătire a unei relații erotico-sexuale. Ele orientează atenția reciprocă a partenerilor în aceeași direcție, favorizează atracția reciprocă și construirea unei relații comune. Ca
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem de „norme” cu caracter obligatoriu. Conduitele umane se dispun între cei doi „poli”: „satisfacerea necesităților/dorințelor” și „responsabilitatea actelor”. Orice „realizare pulsională” trebuie pusă sub „controlul responsabilității”. În acest context se situează și sexualitatea. Normarea „regimului de utilizare” a sexualității va avea caracterul unor conduite, individuale sau colective, de tip ritualic-simbolic, care să le confere o anumită configurație prin care se pot
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
limbajului simbolic de o mare și nuanțată varietate; calambururi, expresii aluzive, injurii, obiecte și imagini cu un substrat transparent, anecdote etc. În toate aceste cazuri, trebuie să vedem sursa limbajului simbolic și a construcțiilor mitice în sfera inconștientului, acest „rezervor pulsional” aparent inepuizabil. Simbolurile și miturile sexualității Miturile sexualității au o „temă”, unul sau mai multe „personaje”, și un „limbaj simbolic”, toate constituite într-un „scenariu” care ilustrează o anumită „situație erotico-sexuală”. Rolul sau funcțiile „miturilor sexualității” au ca obiectiv următoarele
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și moartea. Distingem ca „teme” următoarele: incestul, adulterul, crima și suicidul pasional, hybrisul ca violare a voinței divine, înfruntarea destinului etc. Tipologia și semnificația simbolică a ritualurilor Funcția simbolică a miturilor erotico-sexuale este de a efectua un act de „descărcare pulsională”, un „catharsis” cu semnificația unei „depășiri” a barierelor „tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei, obținându-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei, obținându-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]