1,472 matches
-
îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plus, intră în joc conștiința. Aceasta se cantonează la nivelul ego-ului. Ea îi permite omului o mică libertate, care testează realitatea și se raportează la ea. Dar o mare parte din dorințele individului, puse în joc în primul rând de pulsiunile sale, nu pot fi satisfăcute din cauza interdicțiilor exterioare și, mai ales, a celor interioare. Cele dorite, intenționate, proiectate, imaginate sunt astfel reprimate. Ele nu mai au acces nici la conștiința subiectivă, sunt refulate. Inconștientul conține deci nu doar zona inițială
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu pune accent pe apariția și manifestările publice. La sfârșitul secolului XX, o mare parte dintre tezele dezvoltate de Freud nu mai sunt considerate valabile datorită progreselor neuroștiințelor, a modificărilor vieții sociale și a concepției despre om. Importanța motivațională a pulsiunii ce se cere satisfăcută prin plăcere pentru a se ajunge la echilibru și homeostazie e redimensionată în raport cu rezolvarea cognitivă eficientă a problemelor, cu proiecția spre viitor, cu dinamismul, autodeterminarea și adaptabilitatea la situații mereu noi. De asemenea, libertățile sexuale actuale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracterizează printr-o anumită configurație a trăsăturilor primare, ceea ce se poate obține prin chestionarul 16PF elaborat de Cattel. Preocuparea față de trăsături nu ignoră o anumită înțelegere a dinamicii persoanei. Cattell are în vedere ca factori motivaționali trăsături care includ nevoi, pulsiuni, interese, impulsuri, toate subsumate conceptului de atitudine. Pornirile înnăscute le numește Edat, iar cele învățate Sens. Autorul propune un „calcul dinamic” ce configurează o ecuație a comportamentului. Viziunea asupra personalității este una psihometrică, având la bază o metodă inductivă ce
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a-și controla pulsiunile, alături de hedonism, și apelează constant la viclenie și ipocrizie pentru a-și atinge scopurile egoiste, ignorând așteptările celor din jur pe care îi consideră în mod necondiționat victime (Otto, apud Millon et al., 1998Ă. Medicul englez James Prichard, depășind neutralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1882 Kraft-Ebing descrie o structură psihologică dominată de cruzime și introduce în vocabularul medical termenii de sadism și masochism (Kraft-Ebing, 1935; 1937Ă. În concepția autorului, comportamentele impulsiv-agresive, care sunt total dezangajate moral și vizează devalorizarea și umilirea partenerilor, sunt expresia pulsiunilor sexuale deviante și apanajul - cu precădere - al sexului masculin. Severitatea manifestărilor este în directă concordanță cu prezența unor trăsături de serie psihopatică. Schrenck-Notzing (apud Millon et al., 1998Ă comentează termenul de sado-masochism și îi integrează algolagnia sau plăcerea provocată de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
B și TP dependentă dar și a celor afective, deci a majorității tulburărilor de personalitate. Având ca punct de plecare conceptul de relație obiectuală s-a dezvoltat și teoria atașamentului (BOWLBY, 1969, 1973, 1980Ă. Ea este totuși dominată nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este integrat atunci când membrii sunt în interacțiune, împărtășesc simțăminte, credințe, mentalități, practici comune, se simt devotați unor scopuri comune. Când grupul este integrat, el ține indivizii dependenți de el, în serviciul lui, sub oblăduirea lui, nu-i lasă pradă propriilor pulsiuni, fantasme. Într-un grup integrat există schimb de idei, de trăiri, o coparticipare la energia colectivă, fiecare întărindu-și, astfel, energia proprie. Dar integrarea nu se realizează automat. Reglarea socială poate fi făcută de către puterea ascultată, de către cea legitimată, din
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asemenea viziune se impune în cîmpul științelor sociale odată cu abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precizie, după cum nici latura de compulsiune nu poate fi ușor detașată de cea a determinării socioculturale; c) transgresorii sunt devianții care încalcă în mod voluntar o normă a cărei validlitate o recunosc. Ei acționează din interes, oportunism sau sub imperiul pulsiunilor fără a urmări instaurarea unor norme și valori noi; d) devianții subculturali sunt acei indivizi care nu recunosc legitimitatea normelor pe care le violează; ei urmăresc să promoveze norme și valori noi și acționează în consecință; aici sunt incluși teroriștii
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
inconștientul ne-ar influența comportamentul și emoțiile, cauzând deseori tulburări severe, precum isteria. Freud considera că personalitatea umana este compusă din trei părți: sinele, eul și supraeul. Sinele este prima parte a personalității care se dezvoltă, conținând toate imboldurile lăuntrice, pulsiunile și instinctele. Sinele este în întregime egoist, manifestându-se numai pe baza principiului plăcerii de satisfacere imediată a oricărei dorințe. Eul Totuși, pe măsură ce are loc desprinderea individului de prima perioadă a copilăriei, este clar că un astfel de comportament nu
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o parte țintește spre lipsa durerii și a neplăcerii, iar pe de altă parte caută să accepte sentimentele intense de plăcere”. Concepția fericirii care derivă din această teorie este controlată de capacitatea aproape „utilitaristă” a individului de a-și stăpâni pulsiunile proprii și de a-și canaliza propriile dinamici instinctuale. Astfel atât idealurile cât și cultura vor fi văzute numai în funcție de depășirea conflictelor interne ale individului, pentru a limita starea de tensiune și pentru a promova o adaptare care să limiteze
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
religia este necesară pentru a ameliora anxietatea și simțul de vinovăție ce derivă din tensiunile și din contradicțiile interioare. Dacă se privește la comportamentul individual ca la un comportament determinat de forțe iraționale și, deci, de motivații inconștiente și de pulsiuni biologice instinctive, atunci obiectivul principal al vieții va fi limitat la dorința de vindecare sau, în cel mai bun caz, la controlarea a tot ceea ce nu este sub stăpânirea rațiunii. Uneori chiar și formarea permanentă poate să fie văzută numai
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și să fie redusă la un bine efemer și iluzoriu, care nu lasă nici un spațiu unei perspective comprehensive a diferitelor componente orientative și teleologice ale persoanei umane. 2. Neliniștea unei fericiri deschise spre transcendent Inconștientul omului, ca de altfel și pulsiunile sale interioare, trebuiesc în mod sigur dresate și controlate. În același timp este nevoie să se ia în considerație viața nu numai din prisma univocă a profunzimii psihicului, ci și dintr-o perspectivă deschisă față de posibilitățile existenței la care fiecare
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
viitoare? Reflecția progresivă din aceste pagini ne împinge să subliniem că soluția nu este nici de o parte nici de cealaltă; mai degrabă e vorba despre acea capacitate de a integra ambele dimensiuni. Dea lungul existenței fiecare individ prezintă tendințe, pulsiuni, frici, dorințe, „exigențe” profunde ce par să motiveze pe deplin propria căutare a fericirii. Toate acestea sunt o mare bogăție și un potențial imens care ajută persoana să construiască o viață plină de sens. În același timp însă nu trebuie
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul"305. Iată de ce "logica dinamică a contradictoriului", își are dramatismul ei. Ștefan Lupașcu vorbește chiar de o tragedie a energiei.306 Psihismul este "sediul prin excelență al ambivalențelor, al tensiunilor, al pulsiunilor, al tendințelor contradictorii", spune filosoful în Les trois matière (1960)307. Toate logicile și sistemele politice monovalente devin incapabile să înțeleagă natura umană a antitezelor care sunt viața (Eminescu), ducând fie spre dictaturi, fie spre anarhism. Nici maladiile psihice, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
întâlnim plictiseala la orice vârstă, probabil că ea este mai frecventă și mai durabilă în adolescență: adolescentul se plictisește, singur sau în grup, lumea îl plictisește, ceilalți îl plictisesc etc. Plictiseala poate fi un scut de protecție împotriva emoțiilor și pulsiunilor trăite cu o intensitate excesivă. Totuși, ea poate fi însoțită de inhibiție, o inhibiție a afectelor, una motrice, sau una a gândirii, și să accentueze demobilizarea. Ea corespunde, în termenii psihopatologiei, unei tentative de distanțare față de obiect. Totuși, experiența plictiselii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-o controleze prin repliere sau inerție pasivă. Oricum s-ar petrece lucrurile, corpul adolescentului a pierdut acea liniște, acea capacitate de a fi satisfăcut și mulțumit așa cum era în copilărie. Această tensiune foarte puternică este bineînțeles legată de apariția pulsiunii sexuale și a noilor trebuințe pe care aceasta le determină. Pierderea stabilității imaginii corpului În afara trăirii afective precedente, adolescentul trebuie să suporte în câteva luni o transformare profundă a imaginii corpului său în tripla sa dimensiune statică (forma imaginii), dinamică
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și prin el trebuie să găsească tânărul puber liniștea și trebuie să renunțe, în parte, la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să renunțe, în parte, la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiectelor sale de sprijin și de împlinire narcisiacă pe de o parte, și obiectele copilăriei sale care i-au satisfăcut trebuințele primare și obiectele libidinale, obiecte ale dorinței sau ale plăcerii pe de altă parte, obiecte susceptibile de a liniști pulsiunea genitală pubertară? Într-adevăr, odată cu apariția pubertății, obiectele investiției libidinale nu mai pot fi identice cu obiectele investiției narcisiace, oricât ar fi de intensă, la începutul crizei genitale, dorința tânărului puber de a le face să coincidă. De acum înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiaco-obiectale și răspunde trebuinței de a fi liniștit chiar înainte ca absența să fie trăită. În cadrul patologiilor numite adictive, ni se pare că există două direcții, una toxicomaniacă („cu asta sunt cool...”), cealaltă ascetică („sunt mai puternic decât corpul meu, pulsiunile mele, trebuințele mele”...dar cu inevitabila escaladare în privința nevoii de a dovedi această forță), unii pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a pulsiunilor capacitate de mobilizare intrafamilială +++ indiferent de vârstă (pre-puber, adolescent, adult) ++ Evoluție spre „subiectivare” și orientare spre trecut Acces imposibil la subiectivare, persistența confruntării subiect-obiect. Singurul loc posibil pentru adolescent: obiect incestuos, confruntare oedipiană nerezolvată: bunic-mamă-fiu bunică-tată-fiică Mit fixat în „aconflictuali-tate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare și apoi reinvestire ce caracterizează schema reprezentărilor mentale. Această activitate psihică de simbolizare/reprezentare, deci de relație, constituie pentru subiect o protecție împotriva amenințării supraîncărcării traumatice datorate excitației pulsionale (vezi mai departe). Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de renunțare, deplasare, reinvestire reprezentațională care caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]