480 matches
-
Înainte, în Fotse, lăsam grijile omului modern la o parte. — Poverile, adaugă Gittens, societății civilizate. — S-a dus naibii de acum, zice Marchant. Al dracului de cald, plin de muște, cât despre negroteii de pe aici, sunt mai răi decât orice pungaș. Profesorul tresare. — Aș vrea.... începe el, dar se oprește. O, ce voiam să spun? Despre ce vorbeam? Gittens intervine. Cred că știu ce voiați să spuneți. Este ca și cum ne-am întoarce în trecutul nostru îndepărtat. — Adică al dracului de primitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
masă, cu ziua de lucru încheiată, am mers pe jos până la apartamentul meu de la stația de metrou Christopher Street. În ultimii cinci ani, am locuit în aceeași garsonieră micuță și în același cartier - și, cu toate că strada mea era plină de pungași și suprasaturată de sex shop-uri perverse, eu mă simțeam acasă. Am pescuit cartea de vizită pe care Randall mi-o dăduse cu o seară înainte și am tras adânc aer în piept. Nu mai am optsprezece ani, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Acum si simpatică, pentru că e inutilă și neplătită. Deci, dumneata scrii acum ca un corespondent al maselor... buun. Scrisori, în loc de articole. Corect? Corect. Ca polițiștii ăia latino-americani care decid să-și facă și ei bandele lor, să-i mierlească pe pungași, dar în calitate de persoane particulare, cu experiență de polițiști. Buun. Numai că dumneata ai și alte pasiuni... Era să zic manii, iartă-mă. Deci, cercetezi... Scrutezi trecutul ca să uiți prezentul sau să-l înțelegi mai bine. Mă rog, nu-i treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
femei, care au fost răi. Jeliți pentru cei bătrâni, pe care trupul nu i-a mai ajutat. Jeliți pentru cei tineri, care au murit înainte de vreme. Jeliți pentru o lume care îngăduie morții să ne răpească de pe lume. Jeliți!“ Despre pungași Până nu m-am întâlnit cu Tom la Brightman’s Attic, cred că nu am vorbit cu Harry de mai mult de două sau trei ori - și atunci doar în trecere, schimburi extrem de scurte și superficiale. După ce l-am ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
după-amiezii de mai, am continuat să vorbesc cu Tom despre Harry, odinioară Dunkel de la Dunkel Frères, care fugise din pădurea întunecată a sinelui său pentru a apărea ca un soare strălucitor pe firmamentul duplicității. — Am avut întotdeauna o slăbiciune pentru pungași, am zis. Poate nu sunt cei mai de încredere dintre prieteni, dar gândește-te ce plicticoasă ar fi viața fără ei. Nici nu sunt sigur că Harry mai e pungaș, mi-a răspuns Tom. E copleșit de regrete. — Cine-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
strălucitor pe firmamentul duplicității. — Am avut întotdeauna o slăbiciune pentru pungași, am zis. Poate nu sunt cei mai de încredere dintre prieteni, dar gândește-te ce plicticoasă ar fi viața fără ei. Nici nu sunt sigur că Harry mai e pungaș, mi-a răspuns Tom. E copleșit de regrete. — Cine-a fost odată pungaș, pungaș rămâne. Oamenii nu se schimbă. E chestiune de opinie. Eu cred că se schimbă. — N-ai lucrat în asigurări. Pasiunea pentru înșelătorie e universală, băiete, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Poate nu sunt cei mai de încredere dintre prieteni, dar gândește-te ce plicticoasă ar fi viața fără ei. Nici nu sunt sigur că Harry mai e pungaș, mi-a răspuns Tom. E copleșit de regrete. — Cine-a fost odată pungaș, pungaș rămâne. Oamenii nu se schimbă. E chestiune de opinie. Eu cred că se schimbă. — N-ai lucrat în asigurări. Pasiunea pentru înșelătorie e universală, băiete, iar cel care îi prinde gustul nu se mai vindecă. Banii câștigați ușor - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu sunt cei mai de încredere dintre prieteni, dar gândește-te ce plicticoasă ar fi viața fără ei. Nici nu sunt sigur că Harry mai e pungaș, mi-a răspuns Tom. E copleșit de regrete. — Cine-a fost odată pungaș, pungaș rămâne. Oamenii nu se schimbă. E chestiune de opinie. Eu cred că se schimbă. — N-ai lucrat în asigurări. Pasiunea pentru înșelătorie e universală, băiete, iar cel care îi prinde gustul nu se mai vindecă. Banii câștigați ușor - nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acum, dar mi-a lipsit. Mi-a lipsit mult. — Tu crezi că glumesc, am zis, dar să știi că vorbesc serios. Din giuvaierele înțelepciunii mele. Câteva ponturi după o viață de rânit în tranșeele experienței. Șarlatanii și potlogarii conduc lumea. Pungașii stăpânesc. Și știi de ce? — Spune-mi, maestre. Sunt numai urechi. Pentru că sunt mai flămânzi decât noi. Pentru că știu ce vor. Pentru că ei cred mai mult în viață decât credem noi. Poate tu, Socrate. Eu, dacă n-aș fi flămând tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ar trebui respectat ca un om plin de măreție. — Stalin a fost un tâlhar, un criminal dement. Eu vorbesc despre instinctul de supraviețuire, Tom, despre voința de a trăi. La orice oră din zi sau din noapte, îl prefer pe pungașul descurcăreț blegului evlavios. Poate nu joacă mereu conform regulilor, dar măcar are temperament. Iar când dai pentru un om cu temperament, înseamnă că lumea mai are o speranță. În carne și oase Când mai aveam mai puțin de un cvartal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu mi-o permiteau. Conversația a continuat să se reverse, plină de aceleași observații caraghioase ca până acum, aceleași scânteieri rizibile, aceleași comicării dezlânate și întorsături pseudohistrionice și, una peste alta, a trebuit să recunosc că eram impresionat de acest pungaș cu cap de dovleac. Era, poate, un pic obositor, dar nu dezamăgea. La plecarea din anticariat, îi invitasem deja pe Tom și pe Harry la cină, sâmbătă seară. Când am ajuns înapoi acasă era puțin trecut de ora patru. Gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un om ca Harry Brightman într-un cătun rustic, țăranii din partea locului aveau să îl gonească din sat cu furci și cosoare. Pe de altă parte, eram aproape sigur că afacerea pe care o cocea Harry era pe bune. Bătrânul pungaș punea ceva la cale și muream de curiozitate să aflu ce. Chiar dacă nu voia să vorbească de față cu Tom, nădăjduiam că pentru mine va face o excepție. Ocazia mi s-a ivit imediat după ce am comandat desertul, când Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
stea acolo fumegând de furie, ea plănuia și gândea, utilizându-și inteligența considerabilă pentru a coace un complot în urma căruia să ne încurce socotelile și să capete controlul asupra propriului detin. Planul era strălucit, credeți-mă pe cuvânt, opera unui pungaș adevărat, și nu poți decât să îți scoți pălăria în fața ingeniozității ridicate la un asemenea nivel. Dar, despre toate acestea, ceva mai târziu. În timp ce Lucy cugeta și moțăia în spate, Tom și cu mine vorbeam în față. Nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
decât ar fi visat vreodată vreunul dintre ei. În ultima clipă, Harry făcuse totuși gestul măreț, pusese cireașa pe tort. Se îngrijise de băieții lui. Am înțeles atunci cât de mult îl subapreciasem. Poate omul ajunsese un drăcușor și un pungaș, dar o parte din el rămăsese copilul de zece ani care își închipuia că salvează orfani din orașele bombardate ale Europei. Cu toată bășcălia lui ireverențioasă, cu toate minciunile și prostiile lui, nu încetase niciodată să creadă în principiile hotelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un bărbat a intrat În vorbă cu mine. „Bine-ai venit În acest oraș“, mi-a spus el, „ai aici rude, prieteni?“ I-am răspuns că nu, fără să mă opresc, temându-mă că am de-a face cu cine știe ce pungaș, În cel mai bun caz cu un milog sau cu un pisălog. Dar bărbatul a continuat: „Nu te Îngrijora de stăruința mea, nobile vizitator. Stăpânul mi-a poruncit să mă așez În acest loc, așteptând orice călător spre a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă gândesc la timpul acela, îmi pare o minune că nu mi s-a întâmplat niciodată nimic, n-am fost tâlhărit sau ucis, căci aveam uneori buzunarele burdușite cu banii statului și toți o știau. Pe atunci existau tot atâția pungași câte boabe de grâu pe ogorul tatei, acasă.” N-am putut să nu râd, fiindcă mi-l închipuiam pe tata luptând în mijlocul unei mulțimi de pungași. Împărțea lovituri în dreapta și-n stânga și astfel apăra cu succes banii statului. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
buzunarele burdușite cu banii statului și toți o știau. Pe atunci existau tot atâția pungași câte boabe de grâu pe ogorul tatei, acasă.” N-am putut să nu râd, fiindcă mi-l închipuiam pe tata luptând în mijlocul unei mulțimi de pungași. Împărțea lovituri în dreapta și-n stânga și astfel apăra cu succes banii statului. Tata a râs și el. Între timp, avionul intrase în nori, nu se mai vedea nici pământ, nici apă. „Râzi, ce-ți pasă? Tatălui tău îi ghiorăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și astfel apăra cu succes banii statului. Tata a râs și el. Între timp, avionul intrase în nori, nu se mai vedea nici pământ, nici apă. „Râzi, ce-ți pasă? Tatălui tău îi ghiorăie mațele de foame, e urmărit de pungași, iar tovărășelul nostru râde. Toamna pătrundea în oraș rece și umedă, în zori ceață, seara ceață și nici în rest vremea nu era cu mult mai prietenoasă. Oamenii purtau haine groase, trenciuri, haine de blană, paltoane de toate felurile căptușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
iar cavalerii sunt luați prin surprindere...” Colonelul zâmbi cu compătimire. „Într-adevăr. E pueril să te gândești că oameni atât de puternici Încât să-l bage-n sperieți pe regele Franței nu sunt În stare să știe dinainte că patru pungași Îl instigau pe rege și că regele Îl atâța pe papă. Să fim serioși! Trebuie să ne gândim la un plan. La un plan sublim. Presupuneți că templierii aveau un proiect de cucerire a lumii și cunoșteau secretul unei imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Manifestul se Încheie promițând un imens tezaur ce rămâne să fie descoperit și nemaipomenite revelații asupra raporturilor dintre macrocosmos și microcosmos. Nu vă iluzionați că suntem alchimiști de trei parale și vă Învățăm să produceți aurul. Asta-i treabă de pungași, iar noi vrem mai mult și țintim mai sus, În toate sensurile. Răspândim Fama aceasta În cinci limbi, ca să nu mai vorbim de Confessio, curând pe ecranele noastre. Așteptăm răspunsuri și idei de la docți și de la ignoranți. Scrieți-ne, telefonați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fleac de Arznei, ăăă, de doctorie. - Da’ dacă tot ești așa de supărat, nu vrei să vină un preot? Eu știu, mai schimbi o vorbă, te mai împaci... - Was? ceee? un popăă? Warum? Adică să-mi calce mie pragul un pungaș în fustă neagră! D’ăia care halesc și de pe morți și de pe vii! Haida de, nepoate, drept cine mă iei? Păi cine-s eu în fața mea? N-am eu lovele pentru superstiții d’astea cu raiul și cu iadul. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
chit că nu vrem! Uite-așa, Watson! Elementar, nu? Ce-i greu de înțeles? Gândește-te că Iisus Hristos însuși, înainte de a fi fost vândut și răstignit, îi vizitează cu precădere pe perceptori și pe vameși, pe prostituate și pe pungași, într-un cuvânt, pe cei huliți, pe cei prigoniți, pe cei blamați și surghiuniți, pe cei proscriși și pe cei ostracizați. Îi onorează, mănâncă, bea, petrece și se iartă cu de-alde ei, cu rău-născuții, cu apucații și cu îndrăciții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Păi..., reîncepe Dănuț, scremându-se și storcându-și accelerat mintea, după o altă gogoriță. Vă rog... Vă rog frumos, domnilor! Fiți indulgenți! În principal... Nițică încredere! Ce, păi? Ce, indulgenți? Ce, încredere? Măă...! Trageți de timp! Ați abuzat destul de paciența noastră, pungașilor! se răstește întărâtat și pretențios, totodată, Mânecuță, ridicându-se de la birou și schițând amenințător un pas, către scaunul lui Boss. Încrederea este întotdeauna o chestiune cu dublu sens! Iar dovada, dovada e chiar aici, în coșul acesta, plusează el triumfător
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să ajung, iată de ce nenumăratele primării duc o acțiune concertată de sporire a populației de șobolani din subsoluri și demisoluri, gunoiere și alte astfel de rezervații urbane naturale. Tocmai pentru a reface starea de frică, de teamă și moralitatea nenumăraților pungași alături de care traversăm optimiști această scurtă perioadă de tranziție. Dar să nu uităm că Războiul de 100 de ani a durat 116 !” POSTURI între evenimentele zguduitoare pe care nu le putem trece cu vederea, la loc de cinste se va
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
reamintesc și ce gândisem răscolind anticariatele în căutare de documente și stampe; stările contradictorii prin care trecusem atunci; ba găsindu-i justificări Incoruptibilului (credea ca un fanatic în virtutea lui, îmi ziceam; cu excepția prietenilor, toți ceilalți erau pentru el scelerați și pungași; și apoi a plătit el însuși pe eșafod prețul pe care l-a impus altora), ba închipuindu-mi înfiorat cum se rostogoleau capetele, inclusiv cel al lui Robespierre, în coșul călăului. Desigur, rememorarea nopților în care mă așteptasem să aud
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]