492 matches
-
se lasă mai degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare"... (Moșii - tablă de materii). Or, tocmai din această serie de combinații se naște toposul specific caragialian, aflat la interferența a două universuri - cel real și cel moftologic - interferență ce nu poate fi detectată în spectacol. Și, neîndoielnic, nu
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Covrig Roxana Vasile Blaga ar fi vrut să transforme PDL-ul într-un partid "de portofel", acuză deputatul PDL de Vrancea, Florin Secară. El spune că pentru a ajunge șeful formațiunii, Blaga a "încercat să predea partidului șuților, manglitorilor și pungașilor". Girând decapitarea unei organizații locale care nu îl susține la alegeri, Vasile Blaga demonstrează că dorește să transforme PDL într-un 'partid de portofel', după un model brevetat de un prieten al domniei sale - un celebru baron de Vrancea. Strategia actualei
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
la întâlnirea de duminică a anunțat că este de partea lui Vasile Blaga". Deputatul de Vrancea mai acuză pe Blaga că "pentru a-și satisface dorința disperată de a fi președinte PDL, a încercat să predea partidul suților, manglitorilor și pungașilor".
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
ies din curte cu ele. Parcă ar mânca, săracele, sita de pe casa, nu frunză din pădure! și acum auzi... domnule tovarăș! Ptiu, bat-o gloaba de tovărășie! - Tacă-ți fleanca, taica, și răspunde! Te-nscrii la colectiv? - Mă, nene, umblați cu pungașii?! Asta ce e? Vreun partid ceva? A, lasă că știu eu! Ești cam oacheș dumneata, dar, de, nu ma duci ușor cu una, cu două! Să mă gândesc! Așa mi-a zis nașu. Îl știi? Al lui Păsat! Om deștept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un genunchi și răcnea congestionat: "Suflă din gură, pungașule!". Din timp în timp, băiatul dădea fuga în spatele coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu dibăcie brișca, dând la iveală carnea roșie, umedă și fierbinte încă a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și azi erai la Combinat... Stai jos și taci, până nu ne superi, vei face cum dorim noi, e clar?! Nu e clar, poate nu știți cu cine vorbiți, sunt un înalt demnitar! Ești pe p... mă-tii, ești un pungaș mărunt, care s-a hrănit cu firimiturile aruncate de noi. Dacă vrei să știi cine ești, poate ai uitat, am să-ți dăm câteva casete, domnule demnitar! Dacă nu le vrei, le dăm lui Băcanu sau Roșca, să afle și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de om cu cojones. Apoi, generoasa Împărțire a bunătăților primite de la Lebrijana și a butelcilor cu vin cumpărate de la comandantul Închisorii cu bănuții oferiți de prieteni i-a asigurat cele mai solide simpatii În incintă, inclusiv aceea a codoșului și pungașului din prima zi, un cordobez poreclit Bartolo Cacăfoc, care, deși apărea În refrenele populare cântate pe uliți ca personaj obișnuit cu refugiatul În biserici (când era urmărit de agenții numiți alguazili) și cu frecventarea galerelor (ca osândit), s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și Italia, unul la Madrid și altul la Sevilla. Toți, pe motive de joc de cărți, cuvinte nepotrivite sau femei. Restul fuseseră comenzi plătite: cinci vieți, fiecare contra sumei cutare. Toți, bărbați În putere, capabili să se apere, iar câțiva, pungași de cea mai joasă speță. Nici pomeneală de remușcări, decât În două cazuri: unul, amorezul unei anumite doamne pe al cărei soț nu-l țineau curelele să-și reteze singur coarnele, băuse prea mult În noaptea când Diego Alatriste Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
acesta, Întâlnind grupul nostru, ne-a salutat grav și solemn, foarte pătruns de importanța rolului său. La ora două după-amiaza, străduța Del Príncipe și intrările corral-ului erau un vălmășag de negustori, meseriași, paji, studenți, preoți, conțopiști, soldați, lachei, scutieri și pungași care cu ocazia aceasta purtau capă, spadă și pumnal, adresându-se unul altuia numai cu caballero și gata să sară la bătaie pentru un loc de unde să privească piesa. La ambianța aceasta gălăgioasă și fascinantă contribuiau din plin și femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de veac de aneantizare, și cu totul altceva - caricaturalul hâd, adică - s-a ales!? Că politicianismul ne-a pervertit iremediabil, consumismul ne-a tâmpit la nivel național, că nu mai suntem o etnie cu cod moral, ci o populație de pungași asistați de Stat, iar mass-media ne-a ucis orice urmă de bun-simț și speranță!? Că te simți inutil, pur și simplu vinovat că ești încă viu când ieși la pensie, ai senzația că „țara te vrea mort“, iar tot ce
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Aici se ridică, altă dată, vocea maestrului Pedro și-mi zice: "Simplitate, tinere, nu te înfierbânta, căci toată afectarea este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de Pasamonte, vocea simțului comun, a acestui Ginesillo de Parapilla care ajunge să fure lui Sancho Panza. Are dreptate maestrul Pedro, care îmi servește bine de servitor: nu trebuie să mă bag în desene, ci
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
herculeană, foarte bine disimulată în moliciunea gesturilor sale. Când individul îl prinse de gât, Hangerliu apucă mâna ipochimenului și o desprinse, aruncînd-o cu atâta facilitate și comică strâmbătură de compătimire, încît lumea începu să râdă. Atins în onoarea lui de pungaș, individul se aruncă furios la Hangerliu. Acesta îl pocni cu dosul palmei fără nici o sforțare și îl lăsă lat lângă masă, după care ispravă ieși din local, nesupărat de nimeni. De atunci însă nu mai frecventă localurile suspecte și alese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să găsești un mod de a o obține singur. — Dar am nevoie de bani. Mă sfătuiești... să fur? — Poate. Nu știu. Dar fii atent ce faci. Nu m-am întîlnit cu poliția încă, dar bănuiesc că sînt destul de eficienți cu pungașii singuratici. Dacă te hotărăști să faci ceva, fă-o împreună cu alții care au aceleași gînduri. Poate c-ar trebui să organizați o grevă, dar nu intrați în grevă pentru bani. Inamicii voștri înțeleg mai bine banii decît voi. Intrați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ei sunt aproape fără escepție jucători de cărți și de o completă imoralitate sexuală; ceea ce le dă oarecare aparență de oameni de societate este politețea lor pospăită. Din clasele de jos ale acestui popor se recrutează în România cei mai mulți escroci, pungași, hoți și ucigași. Cât despre funcționarul grec, la el e totul de vânzare pentru bani și sperjuriul nu e pentru el o faptă condamnabilă. Daca evreilor poloni cată să li se conteste orice morală, grecului trebuie să i se conteste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui C. A. Rosetti. Quod licet Jovi, non
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
produce lucruri utile sau îl poate cheltui dormind la umbră. Deci fiecine să miște numai din mâni, să producă obiecte de utilitate și nu va exista sărăcie. Acest sfat însă îl poți da unui om în toată firea și nestricat. Pungașul care trăiește înșelînd pe alții, desfrânatul care fuge de lucru ca dracul de tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l precede. Înainte de a sosi, averea tuturor locuitorilor cari sunt în restanță cu darea se trece într-un proces verbal; un scriitor și un om al autorității (în genere un țăran) merg din casă'n casă. Deja scriitorul acesta e pungaș, de mituit în orice caz, pentru că aci, în țara aceasta, toți se pot mitui. Încruntând sprincenele întreabă pe o biată văduvă: "D-ta ai o vacă? Tremurând, femeia-i pune-n mână un biet fiorin - poate cel din urmă pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tăietoare, culpa nu-i a subprefectului, ci a delegaților. Daca un primar fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nouă, deci înclină a lua aparențele drept fond, a crede că d. C. A. Rosetti e român pentru că se numește "Romînul" și a-l crede patriot pentru că d-sa singur se proclamă patriot. Astfel trădătorul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bune românești datează multe din suta a treisprezecea și a paisprezecea după Hristos și au fost alături cu cei dentăi Basarabi și Dragoșizi. Acestea au ridicat între ele și alte familii prin încuscrire, dar aci se sfârșește totul. Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialîii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cocoașa morală în suflet, i-a [dat] suflet de grec mizerabil pentru vecii vecilor. Privirea popoarelor arice e sau clară și curajoasă sau adânc tristă. Englezul are ochi sinceri*. Slavul ochi triști. Nici unul din popoare nu are ochi de pungași și de spioni cum le are un Roset ori un Pantazi Ghica. ["NU GĂSIM O ZICERE... "] 2264 nu găsim o zicere care să coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ochi dușmănoși. De două ori, aproape că intră în modul de luptă când, pe lângă urechi, îi fluierară proiectile convenționale. Se speriase, crezând că ar fi putut trage asupra lui cu gloanțe-căută-toare, dar se dovedi că locuitorii orașului erau doar niște pungași de rând, care nu aveau habar nici cine este și nici ce trebuie să facă, ci își încercau norocul cu un trecător singuratic. Când semnalul de la stația orbitală deveni atât de puternic încît piuitul său pătrunzător ajunse să îi întrerupă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
totul, Audbert i se adresă lui Balamber: Dacă vreți să treceți Rinul fără să fiți observați, mâine va trebui să coborâm la vad înainte să se lumineze de ziuă. Cu ce te gândești să-l plătim pe luntraș? E un pungaș bătrân și, dacă vreți să treceți în secret, nu o să fie mulțumit cu o bucată de stofă. Hunul surâse și încuviință. Apoi se ridică brusc și, din câțiva pași, ajunse la încărcătura de bagaje, pe care Kayuk o pusese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
neînsemnate locuri, cele mai puțin plăcute, ca și cele mai impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost cu un șofer pungaș, ce nu era francez, era o spurcăciune de prin răsăritul Europei. Într-o duminică, am fost și la Versailles și nici acolo nu m-am simțit străin. Această stare de spirit să fi fost efectul numeroaselor lecturi despre cele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]