751 matches
-
de la guvernare. Mai mult, instabilitatea generată nu a determinat reacții vizibile la cursul de schimb și nici la bursă, România fiind considerată de către investitori o „țară relativ stabilă”. Proteste ample au avut loc și împotriva exploatării gazelor de șist de la Pungești, împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, dar și la nivel local în orașul Iași, împotriva tăierii teilor de pe bulevardul central. Cu toate acestea, interesul românilor nu este atât de extins față de probleme de interes general. Un studiu INSCOP Research din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
G. (pseudonim al lui George Antonescu; 18.X.1898, Toporăști, j. Vaslui - 2.III.1973, București), poet. S-a născut într-o familie de țărani cu nouă copii. După ce urmează cinci clase în satul natal, intră ucenic la „Cooperativa” din Pungești. În 1912, la București, se angajează tot ucenic, mai întâi la o fierărie, apoi la Institutul „Pasteur”, la o spălătorie sau este servitor, recomandat de Constantin Banu, la Liceul „Principele Carol”, unde îl cunoaște pe Mihail Dragomirescu. După ce îi citește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
găsesc Roșiești, Albești, precum și acumularea de la Roșiești, Zorleni care străbate localitatea cu același nume și Jarovăț, care trece prin Grivița și pe lângă Vinderei. Afluenții de pe partea dreaptă ai Bârladului sunt Stemnicul, care mărginește localitățile Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana, Negrești, Trohan și Pungești. Cea mai mare parte din culoarul Bârladului se desfășoară între Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului (cca. 152 km lungime) alcătuit dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din cântec, din jivine, din suspine, din stea, din lalea, din soare, din Carul Mare, din humă, din cărbuni, din nebuni, din mine, din tine, mor, tulburător, în vii, Amin! ȘTEFAN BOBOC -PUNGEȘTEANU Născut la 14 mai 1932, în localitatea Pungești județul Vaslui. Poet, epigramist, umorist, prozator. Membru f ondator al Cenaclului Artelor IAMC Vaslui; membru al Societății Culturale „Anton Pann”, Rm. Vâlcea; membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Membru senior al Academiei Libere”Păstorelʺ Iași. Cărți publicate: ȘI ʺBOBOCII ʺ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aceste pungi pot beneficia de decorticare, de toracoplastie sau de amândouă intervențiile în funcție de calitatea parenchimlui pulmonar restant. Sindromul pleuretic tardiv de empiem închistat. Se prezintă din punct de vedere radiologic sub forma unor pungi închistate pleuro-parietale, fără manifestare clinică. Suprainfectarea pungii este însoțită de o simptomatologie clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistula bronșică). Pentru a preîntâmpina apariția acestor complicații se recomandă decorticarea. Sindromul de cavitate restantă post-rezecție. Multe din aceste cavități se vindecă spontan (mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
așezările și trebuiau aduși alții ca să lucreze pământul fie chiar și cu scutire de. dare. După 1820, târgurile, înființate prin hrisoave domnești, își sporesc alijverișurile domnești dar și pe cele ale strângătorilor de dijme în localitățile Podu Iloaei, Negrești, Codăești, Pungești, Ștefănești, Săveni etc. Alte târguri decad, precum Hârlăul, Tg. Frumos, Neamțul, Fălciul și se ridică altele - Botoșanii, Hușul. Mereu o întreagă efervescență. În 1816 când Scarlat Alexandru Calimah Vodă a încuviințat hatmanului C. Paladi să înființeze târg pe locul moșiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
județului. Pe dealurile dinspre Iași numai devin mai rari sau lipsesc cu totul. În plasa Negrești, limitrofă cu Siretiul de sus din Roman, avem 1991 răzeși în 19 sate, din care 11 sunt mixte cu 554 foști clăcași. În plasa Pungești, care se mărginește cu plasa Fundul, tot din Roman, avem 1956 răzeși în 20 sate, din care 8 mixte cu 328 foști clăcași. În plasa Delești, care continuă spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în 16 sate, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clăcași. În plasa Corod avem 1887 răzeși în 9 sate relativ mari, așezate unele pe dealurile de la apusul plășii, altele pe dealurile de la răsărit. Pe șesul Bârladului nu sunt răzeși. În plasa Simila, care se mărginește la nord cu plășile Pungești și Solești din Vaslui, sunt 2093 răzeși în 23 sate, din care numai 3 mixte cu 110 foști clăcași. În plasa Murgeni, care se întinde până la Prut, mărginindu-se la nord cu Fălciu și la sud cu Covurlui, avem 2383
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos, realizându-se satul Sărățeni; 50. Burghelești de la Tanacu se contopesc cu Tanacu; 51. Islaz de la Zorleni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Vremea nouă (1944), înlocuită de Cronica, jurnal de informație generală. Dintre jurnaliștii și publiciștii de până la al II-lea Război: Al. Dobrescu (n. Vaslui 1890, profesor L.M.K., cercetător, publicist, m. 1967), Gheorghe Talaz (pseudonimul lui Gheorghe Antonescu, n. la Pungești, 15 oct. 1898) colaborator la numeroase publicații și autorul unor poezii gingașe și diafane, Alexandru Mănciulescu (n. 1898 m. 1979) fost director al L.M.K., fondator și director de reviste și ziare, a publicat două volume de nuvele și schițe, Octavian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cercetători de elită, lansări de carte, expoziție de pictură naivă, spectacol de durată și cu nume mari, petreceri sportive, ba, mai mult, la Laza ar fi "sărbătoarea satelor de pe Valea Racovei" cu prezența mai multor primari și formații din Gârceni, Pungești, Ivănești, Munteni de Jos. E de lăudat primarul Hapiuc de la Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numai cute și rotunjoare/ Când l-aude izbit de cearceaf și dansând neica moare”), însă apropiat, ca stil, de Ion Stratan, Florin Iaru și Mariana Marin: „Îmi explici că dacă nu ți i-aș mai mângâia/ Trupul tău ar face pungi de sânge // Îmi ceri să te-ajut/ Îmi treci prin-nainte unul câte unul argumentele și picioarele tale/ Au un gust ciudat/ Eu însumi stau sub o fereastră dată cu geam/ Pe care aș putea s-o mestec cu pumnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
de organizare și funcționare a unei bănci de gene din țările dezvoltate, ne-am dat seama cât de rămași în urmă suntem și din acest punct de vedere. Referindu-mă punctual la recipientele pentru semințe, am găsit că acestea erau pungi confecționate fie din mase plastice, fie din folie de aluminiu, ușor de manipulat și depozitat, iar pentru uscarea semințelor erau utilizate echipamente speciale, acționate electric. Ne-am dat seama de necesitatea cunoașterii experienței în domeniu a țărilor dezvoltate, inclusiv în ce privește
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
văzut! vorba deschiderea la evidențe, ora 4,08 cine eram, ce gîndeam, ce ni s-a cerut nouă! Dagîța în rînduirea imprescriptibilă, legea lipsește propusă la fiecare pas, cf. sperietoarea-indicator de vînt în parul din poartă, capul pungă albastră, umerii pungi galbene, becuri la rînd biserica din deal, cu doi controlori înmulțind examinările, la codul paraverbal falsa subordonare față de verbal etc. etc., încă o sută de ani de pace și scoatem vorbele din culpa de malpraxis, subnutriție, malnutriție, linia lucirilor subțiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei Căzănești; Gheorghe Palade - Pungești; Virgil Mironescu - Pungești; Brill Iosif Wechsler - arendaș Ghergheleu; Costache Pănescu - Tufeștii de Sus și Draxeni; Z. Avramovici - arendașul moșiei Ciorâța, com. Șurănești; N.I. Bellu, procuratorul arendașului Ion Boanță - moșia Miclești. Acesta a înaintat prefecturii un contract încheiat cu locuitorii satului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei Căzănești; Gheorghe Palade - Pungești; Virgil Mironescu - Pungești; Brill Iosif Wechsler - arendaș Ghergheleu; Costache Pănescu - Tufeștii de Sus și Draxeni; Z. Avramovici - arendașul moșiei Ciorâța, com. Șurănești; N.I. Bellu, procuratorul arendașului Ion Boanță - moșia Miclești. Acesta a înaintat prefecturii un contract încheiat cu locuitorii satului din rândurile căruia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acest scurt studiu, poate fi remarcat faptul că afirmațiile unor istorici potrivit cărora revolta țăranilor a pornit în mare parte împotriva minoritarilor evrei poate fi oricând probată prin documente originale, măcar în cazul județului Vaslui. 1. Răzmerița țăranilor din Plasa Pungești Printre alte documente, s-au păstrat în arhivele vasluiene și câteva procese verbale de constatare a evenimentelor primăverii anului 1907, privite prin prisma unor martori ce au fost anchetați de către T. Grigoriu, „judele instructor al Tribunalului Vaslui”, sau cum i-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
remarca, deja armata fusese pusă pe picior de război împotriva țăranilor răsculați și în județul Vaslui. Astfel, pe 4 aprilie 1907, anchetatorul Grigoriu lua o primă declarație negustorului de cereale evreu de 50 de ani, Sami Goldstein, domiciliat în comuna Pungești, cu referire strictă asupra tragicelor evenimente la care fusese martor. Demn de notat este faptul că mărturia a fost luată FĂRĂ PRESTARE DE JURĂMÂNT (probabil, datorită imposibilității declarantului de a jura pe Cartea Sfântă creștină, Biblia), după cum s-a evidențiat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe Cartea Sfântă creștină, Biblia), după cum s-a evidențiat negru pe alb în procesul verbal. Dar, iată declarația negustorului: „...sâmbătă la 10 martie a.c. (1907, n.a.) văzând că o mulțime de oameni vin dinspre Gârceni și alte localități spre târgușor (Pungești, n.a.), am spus aceasta Primarului și Domnul mi’a zis că să nu mă îngrijesc că n’are să fie nimic. În acest timp sosind Armata, s’a trimis câțiva soldați la bariera către Gârceni (subl.ns.) să lămurească lumea ca să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de amănunte anchetatorilor pe unul dintre protestatari: „...mai mulți oameni mi-au spus că tot boclucul acesta l-a făcut Vasile Enacache Tofan care a dat de băut oamenilor din Gârceni (subl.ns.) și i-a îndemnat să vină la Pungești la devastare”. Această declarație nu o scrisese chiar degeaba de vreme ce se constituise ca parte civilă pentru suma de 8000 de lei. Dacă avem în vedere faptul că la acea vreme leul nostru avea o valoare foarte mare, înseamnă că modestul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că modestul negustor evreu avea o avere colosală de putea pretinde atât de mult! Tot pe 4 aprilie 1907, judele instructor Grigoriu mai lua o declarație, de data aceasta sub prestare de jurământ, cetățeanului român Dumitru Barzu, funcționar la Primăria Pungești, 28 de ani, necăsătorit. Privind prin prisma ocupației martorului, putem aprecia că și această declarație, ca și cea a evreului comerciant, să fi avut o anumită doză de subiectivism, cu toate că omul fusese martor și la moartea unui protestatar ucis de către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi avut o anumită doză de subiectivism, cu toate că omul fusese martor și la moartea unui protestatar ucis de către armată. Dar, iată ce văzuse Barzu, relativ la revolta țăranilor locului: „În ziua de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
conglomerat multinațional, îndreptată împotriva regelui Carol I care era, după cum se știe, de obârșie germană. Trecând peste cele scrise de către profesorul Caragea, ne vom concentra, în continuare, atenția asupra celor petrecute mai aproape de zona noastră de interes și anume în Pungești și Negrești, târgușoare ce erau la acea vreme reședințele plășilor cu același nume. Reiterăm faptul că documentele referitoare la răzmerița din 1907 le-am găsit în arhivele vasluiene, mai precis în fondurile: Tribunalul județului Vaslui și Prefectura județului Vaslui. b
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]