270 matches
-
comunității islamice să fie obiectul unor tratative. Pornind de la ideea egalității tuturor credincioșilor, ei cred că imamatul și califatul pot reveni oricărui credincios, indiferent de originea sa etnică sau socială, dacă este ireproșabil din punct de vedere moral și religios. Puritani desăvârșiți, kharigiții îi exclud din islam pe toți aceia care se fac vinovați de păcate grave. Descendenți ai lor trăiesc astăzi în oazele din Mzab (Algeria), pe insula tunisiană Djerba, ca și în Oman, sub numele de ibadiți, unde reprezintă
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
din poziția sa la Corpus Christi și a devenit rector la St Mary's Drayton Beauchamp în Buckinghamshire. În 1585 a fost numit master (rector) al Temple Church, în Londra, unde a venit repede în conflict cu Walter Travers, un puritan de seamă și asistent (rector) la Temple. Cu toate acestea, la nivel personal au rămas în termeni prietenești. Hooker s-a căsătorit cu Jean Churchman pe 13 februarie 1568 și a slujit mai apoi ca subdiacon la Catedrala din Salisbury
Richard Hooker () [Corola-website/Science/308609_a_309938]
-
pe 3 noiembrie la Bishopsbourne. Cea mai cunoscută lucrare a lui Hooker este "Despre legile guvernământului ecleziastic", ale cărei prime patru cărți au fost publicate în 1594. Acestea propuneau o cale de mijloc (o "via media") între pozițiile romano-catolicilor și puritanilor. Hooker susținea că rațiunea și tradiția erau ambele importante în interpretarea Scripturilor și că e crucială recunoașterea faptului că Biblia a fost scrisă într-un anume context istoric, ca răspuns la situații specifice: "vorbele trebuie înțelese după pricina pentru care
Richard Hooker () [Corola-website/Science/308609_a_309938]
-
e crucială recunoașterea faptului că Biblia a fost scrisă într-un anume context istoric, ca răspuns la situații specifice: "vorbele trebuie înțelese după pricina pentru care au fost rostite." Este o lucrare masivă, al cărei subiect principal e guvernământul bisericilor. Puritanii, cunoscuți pe atunci ca "Biserica Genevei", datorită reformei lui Ioan Calvin, sprijineau înlăturarea privilegiilor clericilor și înlăturarea ecleziasticismului, iar Hooker a încercat să stabilească ce metode de organizare a bisericilor sunt cele mai bune. La mijloc, în spatele disputei teologice, era
Richard Hooker () [Corola-website/Science/308609_a_309938]
-
Bisericii Anglicane.Tensiunile politice și religioase cumulate în decursul anilor, au explodat în războiul civil englez: împotriva lui s-au ridicat forțele Parlamentului, care se opunea tentativelor sale de centralizare a puterii în sens absolut. Alături de Parlament s-au aliat Puritanii, ostili politicii sale religioase. Războiul s-a încheiat cu înfrângerea regelui Carol I al Angliei, care a fost prins, judecat sub acuzația de trădare, condamnat la moarte și executat la 30 ianuarie 1649. Monarhia a fost abolită și în locul ei
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
-i era alături, pentru că refuzase să participe la o ceremonie religioasă protestantă. Neîncrederea față de politica religioasă a lui Carol, a crescut considerabil datorită lui Richard Montague. Acesta a scris un pamflet împotriva învățăturilor lui Calvin, care a atras imediat ostilitatea Puritanilor. Un membru Puritan al Camerei Comunelor, John Pym, în timpul dezbaterilor, a atacat pamfletul defăimător a lui Montague, iar acesta drept răspuns a scris alt pamflet "Appello Caesarem", ("Fac apel la Cezar"), aluzie la apelul sfântului Paul împotriva persecutării evreilor. Pentru
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
din 1540, au fost revocate și pentru a avea dreptul de proprietate, trebuia plătită o chirie anuală. Carol a încercat să poarte Biserica Anglicană, în prevalență calvinistă, spre o viziune mai tradițională și sacramentală. Intenția sa, a fost percepută de Puritani ca o tendință nerelegioasă. În 1633, Carol îl numește pe William Laud, Arhiepiscop de Canterbury. Împreună, cu intenția de a purta bisericii ordine, autoritate și prestigiu, au făcut o serie de reforme, care au rezultat în mare parte impopulare. Pentru
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
de Stat din München cu rolurile titulare din Lucia di Lammermoor, La Traviata, Răpirea din Serai. La Teatrul Aalto din Essen, ea și-a cucerit publicul cu interpretarea absolut memorabilă a eroinelor cu aură tragică din Luisa Miller și I Puritani. Debutul în rolurile Gilda și Violetta în spațiul magic al celebrei Arene din Verona a fost salutat cu mare entuziasm și de spectatori, si de critică de specialitate, obținând premiul pentru cel mai triumfator debut în 2001 pe imensă scenă
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
faimosul Teatro alla Scală din Milano. În agendă Elenei Moșuc sunt programate noi spectacole la Operă de Stat din Hamburg (cele patru roluri feminine din Leș Contes d’Hoffmann), Genova (Anna Bolena), Tokio (Don Giovanni și La Traviata), Bologna (I Puritani). În stagiunea 2007-2008, a fost invitată să interpreteze rolurile Liù, Lucia, Gilda, Mimì (Zürich) și Violetta Valéry (la Zürich și la Operă de Stat din Viena). În discografia Elenei Moșuc se regăsesc albumele solo "Au jardin de mon Coeur", "Mozart
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
(1689) a fost scrisă de baptiștii calviniști din Anglia pentru a reda în mod formal ideile creștinilor protestanți dintr-o perspectivă baptistă. Această mărturisire, ca și cea de la Westminster (1646), a fost scrisă de puritanii evanghelici care erau preocupați ca particularitățile organizării bisericii să reflecte exact învățătura biblică. Crearea mărturisirii de credință din 1689 este legată de istoria timpurie a baptiștilor și de diferențele dintre cele două tipuri de baptiști: generali și particulari. La începutul
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
și influența pe care o aveau reduceau numărul de persoane persecutate. Bisericile baptiste susțineau botezul credincioșilor adulți, lucru care era contrar bisericii anglicane, chiar și celor presbiteriene sau congregaționale ce susțineau botezul copiilor la naștere. În secolul XVII, relațiile dintre puritani și monarhia engleză s-au deteriorat. O mare parte dintre liderii puritani făcea parte din Parlamentul englez, lucru ce a dus la nenumărate tensiuni ce au dus la izbucnirea unui război civil, ce a început în 1642 și a luat
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
în timp ce ceilalți erau împotriva ei. Oliver Cromwell, un congregaționalist, a condus Anglia ca "Lord Protector" până la moartea sa în 1658. Monarhia a fost restaurată de Charles al II-lea în 1660. Relațiile dintre Scoția și Anglia, ca și cele dintre puritanii scoțieni și cei englezi, au continuat să fie tensionate și datorită apariției unor noi legi referitoare la închinare. În 1662, "Actul uniformității" a scos în afara legii folosirea oricărei alte cărți în afară de noua carte de rugăciune anglicană valabilă pentru toți anglicanii
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
centrul zonei metropolitane,Greater Boston, care include și orașele Cambridge,Brookline, Quincy,Newton, Massachusetts|Newton]] și multe alte comunități suburbane situate mai departe de inima orașului Boston. Boston a fost fondat pe 17 septembrie 1630, de către coloniștii puritani din Anglia.Puritanii din Colonia Massachusetts Bay sunt uneori confundați cu pelerinii, care au fondat Colonia Plymouth zece ani mai devreme în locul unde se află astăzi Bristol County, Plymouth County, și Barnstable County și Massachusetts. Cele două grupuri, care au variat în practică
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
Winthrop a condus, de asemenea, semnarea Acordului de la Cambridge, care este privit ca un document fondator cheie pentru oraș.) Etica puritană a modelat o societate stabilă și bine structurată pentru Boston. De exemplu, la scurt timp după crearea orașului Boston, puritanii au fondat prima școală publică din America, Boston Latin School(1635). Între 1636 și 1698, șase epidemii majore de variolă au atins Boston și au cauzat un număr semnificativ de decese. Boston a fost cel mai mare oraș din America de Nord
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
scriitorului [[William Tudor]] ([[1779]] - [[1830]]), cofondator al revistei "[[North American Review]]", care a mai "botezat" orașul și ca fiind "Atena Americii" ("Athens of America"), datorită marii sale influențe culturale și intelectuale. Câteodată orașul Boston mai este numit și "Orașul puritan" ("Puritan City") pentru că fondatorii săi erau [[Puritanism|puritani]]. Este, de asemenea, numit "Leagănul Libertății" ("The Cradle of Liberty") datorită rolului esențial avut de bostonieni în pregătirea și declanșarea Revoluției Americane. [[Fișier:ThomasMenino.jpg|thumb|left|200px|Thomas M. Menino, primarul actual
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
revistei "[[North American Review]]", care a mai "botezat" orașul și ca fiind "Atena Americii" ("Athens of America"), datorită marii sale influențe culturale și intelectuale. Câteodată orașul Boston mai este numit și "Orașul puritan" ("Puritan City") pentru că fondatorii săi erau [[Puritanism|puritani]]. Este, de asemenea, numit "Leagănul Libertății" ("The Cradle of Liberty") datorită rolului esențial avut de bostonieni în pregătirea și declanșarea Revoluției Americane. [[Fișier:ThomasMenino.jpg|thumb|left|200px|Thomas M. Menino, primarul actual al orașului Boston.]] Boston are un sistem
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
să emită în 1570 bula "Regnans in excelsis", prin care o excomunica pe Elisabeta I. Participarea obligatorie la liturghia anglicană a devenit un semn de loialitate față de regină. Unul din cei care au încercat să potolească gâlceava dintre catolici și puritani a fost Richard Hooker. Începând cu acest moment, cele două grupări a trebuit să dea dovadă de o toleranță reciprocă numită "comprehensive ness". Pe baza acesteia, Biserica Anglicană se consideră drept un model de împăcare între ramurile catolică și protestantă
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
folosit pragmatismul în tratarea chestiunilor religioase. Elisabeta și consilierii săi se temeau de o posibilă cruciadă catolică împotriva Angliei "eretice". Regina a căutat o soluție care să nu irite catolicii, dar care să satisfacă dorințele protestanților englezi. Dar nu tolerează puritanii extrem de zeloși care cer reforme radicale. Parlamentul începe în 1559 o legiferare pentru înființarea unei noi biserici bazate pe reformele lui Eduard al VI-lea, cu monarhul la conducere, dar cu multe elemente catolice cum ar fi veșmintele sacerdoților. Camera
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
aceștia se numără 12 împărați și 18 împărătese. Aristocrații înmormântați aici au deținut cel puțin titlul de arhiduci sau arhiducese de Habsburg. Se pot vizita 103 sarcofage și 5 urne pentru depunerea inimilor, realizate într-o varietate de stiluri, de la puritan auster până la rococo exuberant. Doar sarcofagul împăratului Francisc Iosif I este din piatră, toate celelalte sunt din metal. Prima înhumare a avut loc în anul 1633, când au fost aduse aici sarcofagele împăratului Matthias și ale soției sale, împărăteasa Anna
Cripta Capucinilor din Viena () [Corola-website/Science/303665_a_304994]
-
același timp cel mai populat din cele șase state ale "Noii Anglii" și având zona metropolitană a orașului Boston ca cel mai important centru urban al zonei. Primii europeni care s-au stabilit în "Noua Anglie" au fost Pelegrinii și Puritanii din Anglia, care căutau libertate religioasă în "Lumea Nouă". Ei au ajuns și s-au stabilit pe teritoriul de azi al statului Massachusetts. Întrucât majoritatea lor veneau dintr-o zonă plasată în jurul localității Haverhill din Anglia, ei au fondat trei
Massachusetts () [Corola-website/Science/303907_a_305236]
-
celebrul do2 al tenorului. Multe obstacole impun și note cu mult mai rare, care apar de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul spint, tenorul dramatic, heldentenor, tenorul buff. "Este cea mai usoara voce de
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
a protestat vehement împotriva acestei cărți, în timp ce creștinii liberali au susținut teoria selecției naturale, dar considerând-o o manifestare a "voinței divine". Anglia victoriană a secolului al XIX-lea era marcată de o revigorare a activității religioase, nemaiîntâlnită de la perioada puritanilor, marcată mai ales de disputa dintre vederile radicale, ateiste și cele conservatoare. În martie 1860, la patru luni după apariția "Originii speciilor", a fost publicată "Essays and Reviews", în 7 volume, în care, deși erau înfățișate puncte de vedere religioase
Reacții la teoriile lui Darwin () [Corola-website/Science/314631_a_315960]
-
din "Printipatul a toată Țara Românească" (Buda, 1837) consideră Craiova "a doua capitală după București" datorită instituțiilor sale de cultură. În 1830, o trupă germană reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezintă aici Puritanii - mare dramă în trei acte de Romani, muzica de Vincenzo Bellini. Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
dedicat marei artiste romanța Alinta. În anul 1889 a venit Gavril Musicescu în fruntea corul mitropolitan din Iași , iar în 1890 a avut loc concertul sopranei Carlota Feliciani din Milano, acompaniată de orchestra comunală. (Concertul a cuprins arii din opera Puritanii de Meyerbeer, din Linda di Chamonix de Donizetti, cavatina din Bărbierul de Rossini, iar la sfîrșit Oiseau legere, La perle de Bresil și romanța Nu mă uita de George Cavadia). În 1891, cu ocazia aniversării a 8 ani de la înființarea
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
în mod similar, catolicilor le este interzis să încheie căsătorii mixte fără permisiune din partea autorităților bisericești (catolice), dar dacă cineva încheie astfel de căsătorii fără o astfel de permisiune, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite, căsătoria este considerată validă, dar ilicită. Puritanii, deși aveau o mare prețuire pentru căsătorie, o considerau o treabă lumească („civilă”) mai degrabă decât „religioasă”, fiind „sub jurisdicția tribunalelor civile”. Ei au ajuns la această concluzie deoarece în Biblie nu există niciun exemplu de căsătorie încheiată de un
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]