304 matches
-
cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam. Se zvonea că vom fi deportați, că vom fi duși În pusta maghiară, cum ar fi la noi Bărăganul, să lucrăm, dar nu credeam. Ziceam că sunt numai niște vorbe. Adică totul s-a Întâmplat foarte repede, Într-o lună, o lună și ceva. A fost situația aceea cu răsturnarea guvernului maghiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că vom fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că vom fi debarcați acolo. Nu știu, eram naivi... Acum nu vreau să Învinovățesc pe nimeni, că n-am documente. S-ar putea ca unii din vârf să știe. Mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lor? Nimic mai simplu. Opriți exportul de lemn din Harghita-Covasna către Ungaria. Dacă nici așa nu se învață minte că trebuie să te ai bine cu vecinul, schimbați cursul Tisei, Someșului, Crișurilor și Mureșului și lăsați-i fără apă în pusta lor. Și pentru că avem și noi „faliții noștri”, cred că nici Președintele, nici Primul ministru nu vor lua măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Comuna Hudești și-a dat tributul de sânge în această încleștare odioasă și a pierdut peste 160 de bărbați tineri a căror oase au rămas pentru totdeauna în stepele înghețate ale Rusiei, în pământul Transilvaniei dezrobite a doua oară, în pusta ungară ori în Munții Tatra din Cehoslovacia sau în Austria. Veteranii povesteau că nu a fost familie din comuna Hudești care să nu fi dat frontului un fiu în Est sau în Vest, una din două familii pierzând un bărbat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor care muriseră în luptele din Basarabia și Bucovina de nord, la Odessa sau pe țărmul Mării de Azov, în Caucaz sau la Cotul Donului, pe frontul Iași-Chișinău împotriva bolșevismului sau la Oarba de Mureș, la Păuliș și Carei, în pusta ungară ori în Munții Cehoslovaciei și ai Austriei. Printre prizonierii care au fost în lagărele rusești, a fost și tatăl meu în bazinul Dombasmina Krasnaluci. în ordinea gradelor militare din comuna Hudești au căzut pe cele două fronturi 2 plutonieriBostan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fapt, hotarul de vest al României, hotar firesc cântat de poeți și care, multă vreme, a făcut obiectul unui litigiu, la Societatea Națiunilor de la Geneva, după Primul Război Mondial, între România și Ungaria. Trecusem deci Tisa, trecusem marea câmpie numită "Pusta ungară". Terenul devenea din ce în ce mai accidentat și la orizont se desprindea acum o altă vale ce părea mult mai îngustă, care aparținea însă celui mai important fluviu european, Dunărea, iar ușor spre stânga mea la câteva grade distingeam periferiile unui mare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara Secuilor, pe pământuri luate de la români, respectiv de la evrei. Erau preferați secuii deoarece formau o populație "cu un caracter ferm, bătăios, expansiv, iute, inapt de asimilare", comparativ cu "cei din pustă, mai moi ca fire, prin urmare mai ușor asimilabili"80. Astăzi, când știm câte tragedii individuale și colective poate aduce o asemenea mișcare de mase, mulți se vor îngrozi azi citind despre asemenea planuri. În epocă, însă, se pare că
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe teritoriul Țării Secuilor), atât timp cât mortalitatea era, și ea, atât de ridicată. Așa-zisul "indice de vitalitate" a celor patru județe (100 de nașteri împărțite la numărul deceselor) corespundea, în mare, cu cel al regiunii de dincolo de Tisa și Kisalföld ("Pusta cea mică" - n.tr.) și era mult diferit față de indicele din Ucraina sub-carpatică. Ba, mai mult, după calculele lui Venczel, în Trei Scaune era chiar lipsă de populație. Și, cu toate că surplusul de populație secuiască nu era doar o poiveste, el
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din Ucraina sub-carpatică. Ba, mai mult, după calculele lui Venczel, în Trei Scaune era chiar lipsă de populație. Și, cu toate că surplusul de populație secuiască nu era doar o poiveste, el nici nu putea să creeze un coridor lingvistic spre Alföld ("Pusta ungară" - n.tr) și secui. Sub jurisdicția ungară, migrarea secuilor, în loc de București și celelalte orașe mari (de pildă Brașov), s-a îndreptat spre Budapesta. Anual, sute, ba chiar mii de oameni, tineri secui, veneau să-și încerce norocul în capitală
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în limitele unor condiții naturale și ale utilității stricte. Din motive de istorie seculară și, de multe ori, datorită unui alt destin, sufletul transilvan și spiritualitatea transilvană, devenite specifice, nu u putut fi remodelate pentru a semăna cu cele din pustă sau cu cele din Pesta. Așa cum "Piatra Craiului" (Királyhágó) nu poate fi făcută să dispară, sau tot așa cum doar un nebun ar vrea să culeagă în Gheorghieni (Gyergyó) struguri de Tokaji"128, Helikon nu s-a încurcat în ițele politicului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în însemnările sale de jurnal, scriitorul Illyés Gyula descrie un drum cu autobuzul de la Lacul Roșu la Bicaz, unde un puști vânzător de ziare, maghiar, admonestase niște călători români pentru că nu vorbeau ungurește în "țară ungurească". Autorul celebrului roman Norodul Pustelor - după propria-i mărturisire - a sărit în apărarea românilor și l-a pus la punct pe cârcotaș. Petru Groza, premierul de mai târziu al României, cu ocazia unei vizite în Transilvania de Nord, a dat glas mirării când i-a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu atât ca scrisoare fictivă, ca și altele care vor fi fost emise de Cadan, cât mai ales pentru faptul că menționează pe români ca locuitori ai Transilvaniei, cărora li se adresează. Mongolii lui Batu-khan și-au întins corturile în pustă, pe malul stâng al marelui fluviu, în dreptul Strigoniului, până în decembrie, când, după un ger năpraznic, înghețând apa, au trecut-o cu toți caii și cu 30 de mașini de război (aruncătoare de pietre). Orașul a fost jefuit, cartierele arse și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
numai atât. Tot ce a scris și tot ce va scrie Îi conferă o reală complexitate artistică, un loc bine definit În poezia noastră: ,, Spre crama duce via un vin sinucigaș Văzduhul e o roată de chiot și polei Din pustele mongole s-aruncă peste Iași Vifornița-nebună a Sfanțului Andrei” ÎI ,,Ce mai faci eu altul peste euristica ating-o Încifrata Intru simplu Teorema lui Fermat Alergarea pe abscisa după stele câine dingo La intrarea Intru laturi ultima exfolia” III ,,Singurătatea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au dus, totul s-a cristalizat extrem de repede pentru că tinerețea le-a dat pe toate la o parte și sănătatea trupească și sufletească rămâne cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici la gâște. Întâlnim mulți tineri pe biciclete, de o parte și de alta, cu cutii etajate cu gâște
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nașterea leagă pe oameni, ci aspirațiile comune cătră progresul omenirii întregi. Scriitorule, mai bine să fii sfătuit decât lăudat. Tinere poet, scrie așa încât la bătrânețe să te citești fără a te rușina. Pofta pedeapsa leneșului. [JUGOSLAVIA aprilie 1956]* Belgrad Brod pustă. Regiunea spre Saraievo și după Saraievo muntoasă, fără păduri. Piatra munților neagră. Spre Maștar, munți zbârliți cu stânci goale, de o tristeță înfricoșată. Nu-i izvor, nu-s pășuni. Rar câteva locuinți sărace. "Munte-negru". Dubrovnic, grădină îngrijită. Ajungem pe drumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și antrenată și condusă de un mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de el până atunci. Planul era simplu în genialitatea sa, căci, după cucerirea Moldovei, turcii puteau pătrunde prin pasurile Carpaților de Răsărit și Nordici în pusta ungară, la nord de cetatea Budei. Dintr-o lovitură era anihilat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace cetățile Belgradului și a Budei în oprirea ofensivei otomane spre centrul Europei. Așadar, cucerirea Moldovei reprezenta pentru turci posibilitatea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Superioare de Război și cu brevet de stat-major, a fost avansat, În Moldova, ca șef al statului-major al unui comandament superior, trimis apoi la co manda unui regiment pe frontul de la Oituz, până și-a găsit sfâr șitul cunoscut din pusta ungară, În Împrejurările bizare presimțite În transele sale cu panici permanente. A fost citat cu ordin de zi pe Întreaga armată a țării, decorat post-mortem cu „Mihai Viteazul“ și [i-a fost] nemurită memoria, cu numele său dat unei străzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o operație estetică, să-i mai ia nasului din cocoașă, însă în portretul virtual pe care chirurgul i l-a propus pe computer, fața domnului Iuliu Brutus Comănescu devenise dintr-odată una de ungur vechi, cu toate trăsăturile cuceritorului de pustă marcate pe chip. Ceea ce era de neacceptat. Nici un nas ridicat trufaș în sus nu-l prindea. Arăta ca un slav cu mai multe butoaie de vodcă pe conștiință. La orice variantă îi prezenta medicul, Comănescu strâmba din nasul său acvilin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
natură animală dându-i o altă destinație în afară de aceea de îngrășământ natural excelent pentru obținerea unor recolte bogate. Ați înțeles? Nu noi, românii, am descoperit virtuțile calorice ale acestui reziduu zoo. Nu, nici vorbă! Se cunoștea faptul că ungurii din pustă îl utilizau de multă vreme pentru arderea cuptoarelor de pâine, adică la brutărie. Iar tătarii cei care ne ațineau mereu fruntariile țării îi apreciau de multă vreme potențele ignigene. Șeptelul gostatului "Pavel Tkacenko" înainta pe miriștea țepoasă și încâlcită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători" Erau porniți rău. Și ca la comandă și-au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt electrizant s-au ridicat în picioare hotărâți să meargă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
știu, mai mult sau mai puțin sărbătorită, au venit în cabina telefonică Lina, Iani și Chirana, Iani cu acordeonul, și mi-au cântat „Mulți ani trăiască“, Lina baillând cu foc și stricând armonia. Acum la Radio, nostalgic, melodii țigănești de pustă îmi evocă atâtea și atâtea zile de 25 noembrie, de la aceea când aveam 7 ani și ceream „ Numai interesul mă face să scriu, Vă rog trimeteți rochia roz de matase pentru ziua onomastică“, și până la cele din urmă cu Happy
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mustind de sevă și de brazdele negre și late. Ne întor ceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noștri ungurești, Nonius și Totka, cumpărați de tata de prin pusta maghiară, înghițeau depărtările, aprigi și nedomoliți. Tata, foarte important pentru mine și pentru satele pe care le străbăteam, își supraveghea caii pe care-i adora, dădea ordine-sfaturi: „Dă-i bice lui Totka, e leneș și șmecher, lasă toată greutatea trăsurii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să-l văd pe Liviu. Și vreau atât de mult încât nici nu mai realizez că peste câteva ore, cu ajutorul lui Dumnezeu, îl voi strânge în brațe. Doamne ajută! Am trecut pe deasupra Ungariei. A fost senin și am putut vedea pusta maghiară, cu pământul ei uscat și „șuvițat” - părea a fi părul unei femei neîngrijite, fără verdeață și cu orașe puține. Acum suntem deasupra Austriei - plină de păduri, ordine și munți, munți cu zăpadă și - cred - minunați. Aici sunt nori, dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]