306 matches
-
versurile se remarcă prin discreție și naturalețe, prin tonalitatea frecvent depresivă și prin sobrietatea mijloacelor figurative. Cu vagi irizări din G. Bacovia și Lucian Blaga, dar și din Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba sau Eugenio Montale, se propune o lirică a pustei și a așteptării. În 30 de poeme (1973) accentul se mută pe caracterul imnic, juxtapus unei presiuni conceptuale impresionante. Lirica transfigurează spectacular convulsiile imanenței și le transferă în autocrația cerebralului. În versul eliptic, concentrând cuvinte menținute într-o subtilă stare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
deținuți politici, un tânăr primește de la un rabin, într-o batistă, ceva ca o felie de pâine, cu povața de-a o ține înfășurată până în clipa când i se vor fi istovit, de foame, toate puterile. Rătăcind zile întregi prin pusta ungară, tânărul nu desface batista decât ajuns la Budapesta, în sânul familiei. În loc de pâinea menită a-i menține certitudinea că, la maximă nevoie, are ce mânca, el găsește înăuntru o... așchie. Detașându-se de celelalte romane ale sale, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Jolan, La periferia orașului, București, 1952; Örkeny István, Soții, București, 1953; Mikszáth Kálmán, Schițe, București, 1954; Móricz Zsigmond, Cel din urmă haiduc, București, 1955, Fii bun până la moarte, pref. Fodor Sándor, București, 1956, Chef boieresc, București, 1961; Illyés Gyula, Poporul pustelor, București, 1956; Gárdonyi Géza, Stelele din Eger, pref. Szász János, București, 1957; Szabó Béla Gy, Schițe de călătorie din China, București, 1959; Méliusz József, Cât cuprind cu ochii. Poeme (1931-1960), pref. Mihai Gafița, București, 1962 (în colaborare cu Radu Boureanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
margarete, 5 camere, 10 locuri; localitatea Bulz - „Leșu“, sat Remeți, motel, o stea, 48 de camere, 117 locuri, restaurant cu 170 de locuri; „Coada Lacului“, camping, sat Remeți, o stea, 18 camere, 68 de locuri, bufet-bar cu 60 de locuri; „Pusta Bulz“, camping, o stea, 60 de camere, 240 de locuri, bufet-bar cu 40 de locuri; localitatea Oradea - „Terra“, strada Făcliei nr. 29, hotel, 2 stele, 21 de camere, 42 de locuri, restaurant cu 130 de locuri l Județul Caraș-Severin - localitatea
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană privind păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult prin pustă ar fi eufratul meu,/ dacă ar avea o deltă ar fi nilul meu,/ dacă aș fi zărit-o pe malurile lui ar fi fost iordanul meu.// Dar cum nu s-a întîmplat nimic din toate acestea/ crișul este nimic” (Siderurgia
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
vrea și de câte ori vrea de niște cumetre zdravene din partea locului, în cizme soldățești, cu basmale pe cap, mi-aduc aminte, verzi... Ce nu am uitat și ce am ținut bine minte a fost o așezare foarte izolată, un fel de pustă cu iurte, unde un confrate ungur, intrând în vorbă cu localnicii, a constatat că se înțelegea perfect cu ei, aceia vorbind un dialect asemănător cu limba maghiară... vizet... cheneret... bŕraton... și eu, care făcusem liceul în Ardeal, înțelesesem imediat toate
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
Constantin Țoiu FIICA PUSTEI sau Cartea vindecării (citez, n.n.) titlul nuvelei ales împreună cu Costi pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata. Amalgamul greu de sânge dac, maghiar, sârb, german plus celelalte componente ale Pustei vor exploda la Roma, iar destinul eroinei va căpăta un curs nefast și chinuit. De altfel, nuvela va avea un Avertisment ce va suna astfel: Această nuvelă este o... (indescifrabil, ar putea fi și operă - n.n.) care prin bunăvoința cititorului
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete. Iosana, mama Norei, rămâne fără școală din cauza numărului mare de copii. De unde incompatibilitatea dintre mama incultă și fiica atât
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
mâna stângă și începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
începuse să sugă tare din el, până ce - povestea bătrânul - într-o duminică se apucase să duhănească, să fumeze... (și Nora, curios, notase fraza aceasta 17 martie 1984, ora II, 20, după cum notase și începutul povestei zisă Fiica Pustei n.n.). Temperamentul Pustei. Multă forță și instinct, un vârtej de patimi și dorinți, vivacitate, excese, păcate greu de mărturisit, un fond păgân, de stepă, deșert, munții fiind, ciudat, excluși, doar orizontul nemărginit... Și mitomania mea crescută în acest mediu înșelător, cu miragii de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
pe care I-ai făcut datornici astrelor, Înfeudându-i cerului cu Puternica pârghie a Eu-lui. (1921-1922) Însinguratul Atâta timp cât peste Țarskoe Selo Se revărsau cântecul și lacrimile Ahmatovei, Eu, deșirând ghemul vrăjitoarelor, ca un Cadavru somnolent abia-mi împleticeam Picioarele prin pustă, unde Murea neputința. Actor obosit Pășeam oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii, ca și cum înfășurat Într-o hipnotică hlamidă, noptaticul
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
Dumnezeu îl vrea resemnat și împăcat cu ceea ce are. Este primul nostru revoltat împotriva ortodoxiei, atestat în literatură. • Subiectul din Moara cu noroc e cât se poate de biblic: ducerea în ispită. Ioan Slavici îl pune pe un hangiu din pusta bănățeană să se întâlnească cu diavolul. Pofta de înavuțire cere taxă de protecție și vânzarea sufletului. • Moromeții, ca roman social subversiv, desfășoară trăirea unui paradox: că fericirea unui țăran poate consta nu în lucrul pământului, care dă servitute, ci în
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
gracil, cu o talie mică, o largă variabilitate dimensională și un dismorfism sexual slab exprimat, corespunzând tipului palustris“, concluzionează zooarheologul Florentina Chiu. Porcul domestic din sudul Banatului era ceva mai robust (68,8-75,5 cm) față de cel din Banatul de pustă (57,2-70 cm). Spre sfârșitul neoliticului se constată o creștere a taliei medii a porcinelor, de-a lungul epocii bronzului apropiindu-se de valorile raselor actuale din regiune, 65-90 cm. Pe tot parcursul neoliticului, guițătorul și-a menținut o poziție
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană privind păstrarea dominației asupra pustei maghiare și a Țărilor Române, fiind considerat „digul granițelor islamice și lacătul Țării Românești și al Moldovei, precum și al altor ținuturi aflate de partea cealaltă a Dunării”. Aici încercau să obțină ajutor unii pretendenți la scaunul domnesc, din Țările Române
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
într-o fierărie. Își amintește că în-tr-o vară, una dintre cele mai fierbinți din Banat, afară erau 40 de grade, iar în atelierul lui de la „fabrică”, temperatura trecuse binișor de 50. Acasă, în Giarmata Vii, unde potcovește caii satelor din pustă, transpiră el din greu mai tot timpul anului, că muncă e „cât e-n lună și stele”. „Ehei! Pentru un ban muncit cu greu, suporți și căldura, și frigul”. Asudă Costel și vara, dar și iarna. Mai ales iarna e
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore; erbivora, ce
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
muzical, care va fi lansat joi, 28 august, la ora 18, la Școala Populară de Arte din Timișoara (str. E. Ungureanu nr. 1). Înregistrat în Studioul Radio Timișoara de către Ninoslav Iancovici, albumul conține brâuri, hore, ardelene, doine din Banatul de pustă, cu o tematică variată, de la cântecul de dragoste, la cel de joc, de la recunoștința față de părinți, la dorul de locurile natale, ne-a mărturisit faimoasa interpretă. Textele îi aparțin în majoritate poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
nostalgică aducere-aminte a vremurilor când, prin anii '60, generoasa piață alimentară din România era asaltată de vecinii de dincolo de Tisa. Atunci a fost vorba, într-adevăr, de o clară superioritate a industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Pescarilor Sportivi Timișoara, unde membrii asociației pot practica pescuitul recreativ-sportiv. Iată o enumerare a acestor acumulări după suprafața luciului de apă: Surduc (365 ha), Jimbolia (120 ha), Liebling (65 ha), Ianova (47 ha), Pescărușul-Lugoj (25 ha), Cărpiniș, Gad, Gătaia și Pusta Variaș (10 ha), Ștrandul Tineretului și Sânnicolau Mare (5 ha), Ciacova (4 h), Deta, Jebel, Otelec și Periam (3 ha). Cât despre speciile dominante de pești ce pot fi întâlnite și capturate - pentru pescarii pricepuți sau ... mai norocoși - ele sunt
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
5 ha), Ciacova (4 h), Deta, Jebel, Otelec și Periam (3 ha). Cât despre speciile dominante de pești ce pot fi întâlnite și capturate - pentru pescarii pricepuți sau ... mai norocoși - ele sunt crap, caras, amur, șalău, plătică și lin. La Pusta Variaș există numai crap; la Pescărușul, Ciacova, Deta, Gad, Cărpiniș, Jimbolia, Liebling, Sânnicolau Mare, Periam și Otelec - crap, amur și caras; la Ștrandul Tineretului și Jebel - crap, știucă, amur și caras; la Ianova - caras, amur, crap și șalău; la Gătaia
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
de catalepsie a vizitatorului, parcă ar ascunde ceva din Secretul doctorului Honigberger. Adie și alte nuanțe familiare din expresii de monopol matein: vînătorile din bălți (Farul) se desfășoară ,sub pavăza nedeslușită a unei taine" sau din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de prin stînci. Corabia lui Sebastian (volum publicat postum) este, în egală măsură, un fals jurnal din timpul șederii în Berlinul Occidental și o Nef des fous cu deschidere atît spre
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
adîncă și curată. Tocmai aceasta îl determină pe Modrogan să urmărească pedepsirea „exemplară” a „unguroaicei” care a făcut din camaradul său „un trădător de neam”. Încercarea de a o viola în timpul unei orgii desfășurate într-un proaspăt cucerit conac din pusta Tisei, încercare respinsă de adversarul său cu revolverul în mînă, duce dușmănia celor doi la apogeu. Un consiliu de onoare îl absolvă pe locotenent de vina nesupunerii la ordinul superiorului, dar el este pus în situația de a n-o
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]