1,451 matches
-
și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este: „Săracă Țară-de-Sus,/ Toată faima ți s-a dus./ Acu cinci sute de ai/ Numai codru îmi erai.../ Împrejur nășteau pustii,/ Se surpau împărății, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se treceau,/ Numai codrii tăi creșteau...” („Mușatin și codrul”).[37] Cum se vede, chiar și în mirificul Ev Mediu eminescian lumea dimprejurul Moldovei - mai exact al Țării de Sus sau, cum este chemată în
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
tu nici să nu te mai deplasezi la râu ci să te cobori în tine în mine la râul lacrimilor mele să strigi păcatele cu lacrimi până ce nu te mai întorci pe tărâmul cel vechi nu tu în pustie ci pustia în sufletul tău spre izbăvirea noastră de cel rău. Ca apele Menecaduzei Iarăși mă uit la planeta rotundă mereu bătătorită de călători și mereu proaspătă ca apele Menecaduzei ce curge și stă și se agită-n fiori Planeta rotundă ispită
Poezie by Theodor Damian [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
iar anii fug în galop - clipa aceea. Abia acum că-s bătrân, orb și-ncet împăcat cu limba-i cea nouă - ce-o știu buchisând chinuit mai mult de-o decadă de luștri - am aflat și adevărul ei ce învinge pustiind de jur-împrejur ca focul: ca s-o cunoști în sfârșit pentru ea întreg să fii gata. O vezi?
Poezii by Vasile Dan [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎNTUNERIC ȘI UMBRE Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului ÎNTUNERIC ȘI UMBRE Zările nopții-s pustii Pânze de păianjen-îs țesute Printre copaci invizibili Doar umbrele mute... Ies să contemple lumina ceții difuze O alee-i tristă și dispare.. În noapte cu cuvântul feeric Băncile-s agățate de mâinile unui întuneric Lumi nepământene apar În oglinzile invizibile
ÎNTUNERIC ȘI UMBRE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1489901845.html [Corola-blog/BlogPost/373483_a_374812]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SLOVA ZĂRILOR PUSTII Autor: Alexandru Topolenco Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului O amintire, doar atât Așa apari în amea față, Cu ochi mășcați, rotunzi albaștri De parcă-i cerul cu doi aștri. Nimic mai mult nu pot
SLOVA ZĂRILOR PUSTII de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_topolenco_1423081871.html [Corola-blog/BlogPost/375962_a_377291]
-
pe Dumnezeu să ne înnoiască gândirea, să ne schimbe perspectiva și concepția despre lume și viață, atunci singurătatea dispare și face loc unei vieți pline de semnificație, unei vieți de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor. Dumnezeu poate transforma pustia singurătății într-o OAZĂ în care să înflorească SPERANȚA și să rodească CREDINȚA. Referință Bibliografică: SINGURĂTATEA - o viață pustie? Ioan Ciobota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 159, Anul I, 08 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_o_viata_pustie_.html [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
ce-l apără, un elefant care-și smulge învelișul, ești păcura care mânjește pe omul ce-o duce, burduful care se varsă peste omul ce-l poartă, calcarul care face să se fărâmițeze zidul de piatră, berbecele de asediu care pustiește țara dușmană, încălțarea care rănește piciorul celui ce-o poartă! Care-i iubitul pe care l-ai îndrăgit pentru totdeauna? Care-i păsăruica ce ți-a fost mult timp pe plac?...” și-și motivează refuzul: „...Vino încoace, să cercetăm împreună
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine să te fi azvârlit ca un leu asupra oamenilor, să-i fi sfâșiat; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca foametea să fi pustiit țara; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca ciuma', venind pe neașteptate să fi bântuit printre oameni! Cât despre mine, n-am dat în vileag taina marilor zei, și numai fiindcă i-am trimis
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
de ger. Pe banca înnegrită, Sub teiul încă verde, Cad stropi de ploaie tristă,... Durere și infern. Mă-ntreb, unde ești, ziuă? Unde ești, palmă caldă? Undea-ai pierit, cărare Spre zori de primăveri? Voi rătăci de-acuma Pe drumuri pustiite; Prin nopți de neodihnă, Spre mâine,..sau spre ieri? Referință Bibliografică: Mă-ntreb / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂ-NTREB de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1488733743.html [Corola-blog/BlogPost/384864_a_386193]
-
O oaste fără conducător. Poporul a fost lăsat de izbeliște. Poporul a mers acolo unde a simțit că trebuie să meargă. După suferință și putință. Poporul și-a făcut datoria. Cine nu și-a făcut datoria față de popor? Cu pământul pustiit de secetă, inima țăranului se prinde în cercuri. Hrană se împuținează. Poporul se împuținează. Fără buni conducători, nimic nu se înmulțește. Nici grâul. Nici păsările. Nici animalele. Nici oamenii. Ca si cum am fi ai nimănui, suntem ușuiți prin lume. Trec și
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_multi_viteji_dona_tudor_1344359683.html [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
naosul dinspre nord al bazilicii „În acest loc sfânt nu uită Dumnezeu pe cel smerit” nu lasă nici un dubiu în privința identificării acestui loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei au fost descoperite întâmplător, cu prilejul unor săpături arheologice din secolul trecut și abia curând a fost refăcută de către monahii benedictini ea fiind, astăzi, biserică romano
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
lega acest munte de locul din pustiu în care Hristos, după primirea botezului, S-a dus să postească și să se lepede de diavol (Mat. 4, 1 - 11; Luc. 4, 1 - 13; Marc. 1, 12 - 13), locul numindu-se și Pustia Karantaniei. Prima mănăstire de pe culmea acestui munte a fost construită în anul 340 de Sf. Hariton, care i-a dat numele de Lavra Dok - ului, provenit de la denumirea în evraică a muntelui Dok. De pe culmea acestui munte a încercat diavolul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
și trist Un suflet de artist. O geană de înger Lumină și fulger Te mângâie ușor În dulcele-ți zbor. În liniștea senină Cânt de lună plină Duios în vers șoptit De viată despărțit. De pleci, sau vii În doruri pustii Un gând, nu uita Aici e lumea ta! Camelia C 2010 Referință Bibliografică: LUMEA TA / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUMEA TA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lumea_ta.html [Corola-blog/BlogPost/348228_a_349557]
-
Î N G Â N D Din ochii tăi de peruzea Cădeau mărgăritare, Un dor nebun mă chinuia... În seara când te-am lăsat Și-n cale nu ți-am stat.... Un vânt sufla în depărtare Și inima mi-o pustia... Nu știu ce demon mă-mpingea! Căci vocea lui mă îndemna, Să fug din calea ta. La tine nici nu m-am uitat: Orbit eram de crunta gelozie, Am alergat prin crângul desfrunzit, Și soarta-am blestemat, Că-mi hărăzise mie.... Să
CU TINE-N GÂND de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cu_tine_n_gand_marin_voican_ghioroiu_1359790845.html [Corola-blog/BlogPost/359347_a_360676]
-
Eram hotărâtă să păstrez secretul până la moarte. Dar pentru asta era nevoie să dispar. În Bologna nu puteam rămâne. Prea multe cunoștințe, prieteni, vecini. Trebuia să găsesc cât de repede o soluție. Când s-a înserat și străzile erau aproape pustii, m-am întors acasă. Am intrat prin spatele clădirii și nu m-am oprit să respir până ce nu m-am văzut în apartamentul nostru. Am tras storurile și perdele. Întunericul din cameră era de nepătruns. Abia atunci am îndrăznit să
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/madeleine_davidsohn_1474644867.html [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Rămâi cu mine în această zi! Mâine știu că pleci și nu mai vii; Fără tine dragoste nu pot să trăiesc De chin și de amar, eu mă prăpădesc. Zilele sunt negre, nopțile-s pustii, Îmi e dor de tine, aș vrea să o știi. Clipele ce trec măsoară despărțirea Întoarce-te și redă-mi fericirea! Departe ești de mine și vei fi mereu. E tristă viața mea și totul e mai greu. În timpul fără
RĂMÂI CU MINE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ramai_cu_mine_beatrice_lohmuller_1372133858.html [Corola-blog/BlogPost/346155_a_347484]
-
de plouă. Avem abonament la existență, Și sîntem obligați spre mai departe, E inutilă orice rezistență, Datori, în plus, sîntem și cu o moarte. Noi continuăm la infinit povestea, Purtăm pe umeri toată omenirea, Probabil că uităm toate acestea, Căci pustiim frecvent, în noi, iubirea. Hulim prea des, cu vorba sau cu fapta, Sfințenia cea curată, omenească, Și ni se stinge-n rugăciune șoapta, Și lumînarea-ncepe să pălească. Trec peste noi și bune, ca și rele, Citește mai mult În orice
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de plouă.Avem abonament la existență,Și sîntem obligați spre mai departe,E inutilă orice rezistență,Datori, în plus, sîntem și cu o moarte.Noi continuăm la infinit povestea,Purtăm pe umeri toată omenirea,Probabil că uităm toate acestea,Căci pustiim frecvent, în noi, iubirea.Hulim prea des, cu vorba sau cu fapta,Sfințenia cea curată, omenească,Și ni se stinge-n rugăciune șoapta,Și lumînarea-ncepe să pălească.Trec peste noi și bune, ca și rele,... X. ARZĂTOAREA LUMINĂ, de Dragoș
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CÂNTEC TRIST Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce te legeni codrule, De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărările Și-ți freamătă codru-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu-I greu... Cântăreții nu se-ntoarnă... Eu îmi tângui dorul meu Pândește vântul la răscruce... Să nu mori până la vară!... Trece luna-ncet...străluce... Clipele sunt
CÂNTEC TRIST de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1452795889.html [Corola-blog/BlogPost/380421_a_381750]
-
de zi, chiar dacă mulți dintre noi s-au simțit minoritari în această istorie. Comemorarea academicianului Ioan Hăulică și al celorlalți la care am asistat, într-o lume normală, cu subiect și predicat, dovedește că pământul vechii Daciii nu s-a pustiit de valori, chiar dacă trăim vremuri în care mugurii putrezesc pe ramuri, încă de când apar. Asta pentru că acum se iese din scenă la nevreme. O cultură care își permite să ignore valorile adevărate e o cultură minoră și iremediabil provincială. De
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
și Decebal împreună cu sfetnicii săi, în al doilea război cu Traian. Decebal Încă din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă specifică
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
pustiul Iordanului. Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, ca acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit". SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA a fost îngropată ca o străină, iar moaștele
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]
-
cu aleile, parcurile, fântânile arteziene, terenurile de agrement și, mai ales, colinele de promenadă din jurul Academiei. Suntem în anul 2210. E toamnă. Coroanele copacilor se poleiesc cu frunze de aur. Cu sute de ani în urmă aceste locuri erau aproape pustii. Dar proiectele grandioase le-au schimbat fața: a fost adusă apa acolo unde prin tradiție lipsea, a fost fertilizat solul, au fost sădite întinse zone de flori în uriașul parc. Iar aerul răcoros și pur al înălțimilor muntoase dădea senzația
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389597160.html [Corola-blog/BlogPost/363793_a_365122]
-
Clipe de tăcere Liniște și pace Lumea-ntreaga tace Sărut că de stea Suflet pur de nea Mâini cu duioșie Ce îmi aduc mie Liniște pe creștet Delicatu-ti deget Susur de izvoare Fericire mare Dulce-mbratisare Rază de lumină În pustia deplină Aerul ce-n viața mă ține Asta ești tu pentru mine! Referință Bibliografica: Tu... / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul ÎI, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TU... de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tu_angheluta_lupu_1326360536.html [Corola-blog/BlogPost/361930_a_363259]
-
am sustras câteva file din jurnalul intim pentru a le face publice. M-am „coborât” la o asemenea „infamie” după ce tragedia lui devenise (și) a „noastră”! Când impărtășești durerea altora „suportabilul” se încumetă anevoios să-și reia locul în viața pustiită de plecarea celor dragi. Golul incomensurabil rămâne, regretele celor apropiați își au pasul lor inconsistent, stingher, frustrant, nerostuit, îndârjit și neputincios, împleticit și totuși... O cunoșteam de copilă, în drum spre serviciu treceam prin dreptul casei ei. Era sfioasă, temătoare
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]