1,426 matches
-
copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă rog să mă scuzați - zise Metodiu, ștergându-și fruntea - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care păzeau o bucată de hotar, văzură mii de iepuri lihniți trecând Nistrul printr-un vad, spre stepele răsăritene. Un val de lăcuste ce se abătu dinspre Nord asupra Ținutului Sucevei făcu rapid cale-ntoarsă, căci n-avu ce să mai pustiască, fiind precedat de un val de tătari. Pe cer - semn totdeauna rău, vestind timpuri de jale - se ivise o stea cu coadă, ce abia mai târziu va primi numele de cometa Halley. La curtea jitnicerului Haralambie singura vacă rămasă dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a Însoțit spre casă În troleibuzul Înțesat de lume. Mă privea printre capetele călătorilor. Îl priveam și eu. Nu Îndrăznea să se apropie și asta Îmi plăcea. CÎnd am coborît la capătul liniei se Întunecase de-a binelea, străzile erau pustii. Nu-i auzeam pașii În urma mea. Muream de curiozitate să știu dacă mă mai urmărește, dar n-am Întors capul. Abia cînd am ajuns În fața blocului meu, m-am simțit prinsă de braț. „Permiteți-mi să vă ajut, e riscant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și-atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvîrșite de strămoșii voștri? Despre ce fel de iubitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cînd măslinii-s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; cînd stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. CÎnd vi se naște un prunc, Îl zvîrcolește, doar s-o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu, ăsta nu este Dumnezeu din ceruri, nu este Elohim. E un altul. Căci Elohim, creatorul, creatorul cerului și al pămîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
eșuase la apă mică. „Fii fără grijă“, Îngăima Bandura, „nici o altă curvă din lume n-o să fie mai duios jelită ca tine... Și nici o alta n-o să aibă o Înmormîntare mai cu pompă ca tine...“ Pentru Înmormîntarea Marietei au fost pustiite nu știu cîte sere de flori și devastate grădinile mahalalelor, că toată noaptea lătraseră cîinii, tot chemîndu-se Între ei dobermani cu cîini-lupi, Îndîrjiți În zgardele lor aidoma unor coroane de spini; lunecau verigile grele ale lanțului pe sîrma de oțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
începură să se stingă când ultimul camion al armatei și ultima furgonetă a poliției ieșiră din oraș. Unul după altul, ca și cum și-ar fi luat rămas-bun, dispărură treptat cele șapte brațe ale stelei, rămânând să deseneze rețeaua imprecisă a străzilor pustii doar iluminatul public slab pe care nimeni nu-și aminti să-l readucă la normalul din fiecare noapte. Vom afla până la ce punct trăia orașul când întunecimile intense ale cerului vor începe să se dizolve în mareea domoală de albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și de singurătate. Iar el trebuia să Îngăduie ca, În orașul lui, o fată să fie expusă unei violențe fără ca nimeni să nu exercite În apărarea ei regulile curteniei? Închise brusc tăblițele cerate și sări În picioare. Străzile orașului erau pustii. Cunoștea bine traseul patrulei de noapte, trasat cu singurul scop de a proteja marile familii. Nu Întâmpină nici o dificultate În a le evita pasul cadențat, atunci când Îl auzea de departe. Ajuns În apropierea abației, scrută pentru ultima oară strada din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
l-a retezat gealatu... Pe nod tare, răzbuzat Zace gâtul retezat... Să nu-l vezi pe înserat Că te bate vîntu-n spate Și duh rău și necurat... Că vis mort, ursuz te fură Apă stînsă, râu cu zgură, Și-n pustia care cură Numai gâtul... ca o gură Uriașe, căpcăună. - Gură bună S-o dezumfi, de nebună... Gura strâmbă care sună Pe-nserat, când îi cășună, Cu tulumbele la lună. Sună-adînc, ca de departe Din tulumbe-vine sparte; Sună gros a nas de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fără cer! Toată Țara-i o ruină De la nord până la sud! Ofilite flori de mină: Baia, Roșia, Abrud... Le-am privatizat pe toate, De ce văd mi-atâta silă! Peste amintiri uitate Crește iarba fără milă... Frunză verde, frunză arsă, Toamnă pustiită-n noi, Astăzi când mi-e dor de-acasă Mă duc parcă la război! Referință Bibliografică: Doină... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 981, Anul III, 07 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia
DOINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364364_a_365693]
-
în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului S-ar putea spune că-mi trăiesc absurdul în fiecare zi, singura realitate de altfel în stare să-mi spele zidurile de singurătate, și mă-nduioșează gîndul că orașele pustii cam din același motiv gustă din moarte pînă la capăt. N-are rost să-mi imaginez istoria rătăcirilor, oricum o smulg din mine în chip de mătănii și cu infinită răbdare. Undeva un cîine latră acoperit de uitare, corbii croncăne
USCATUL GOL AL OASELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364473_a_365802]
-
coarda zării Să mă îmblânzească simțindu-te aproape. Nu-ți mai simt căpșunile buzelor deșarte Și nici sânii piersice coapte, Marea sublimă la picioare mă desparte De tine și-n scoici mi-aduce șoapte. Mă simt un vârtej de flăcări pustiit Și-aș vrea din lut să-ți modelez cu forță Trupul tău de bambus înflorit Și foc să fim arzând în junglă ca o torță. Al.Florin TENE Referință Bibliografică: Arzând ca o torță / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
ARZÂND CA O TORŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364558_a_365887]
-
coarda zării Să mă îmblânzească simțindu-te aproape. Nu-ți mai simt căpșunile buzelor deșarte Și nici sânii piersice coapte, Marea sublimă la picioare mă desparte De tine și-n scoici mi-aduce șoapte. Mă simt un vârtej de flăcări pustiit Și-aș vrea din lut să-ți modelez cu forță Trupul tău de bambus înflorit Și foc să fim arzând în junglă ca o torță. Al.Florin TENE Referință Bibliografică: Arzând ca o torță / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
ARZÂND CA O TORŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361549_a_362878]
-
Balaurii răspunseră: - Aaa! Nu ne pasă de atâta miros, cum vă pasă vouă, că ne-a fost foame. După ce făcură întocmai cum le-a spus Domnul, balaurii-îngeri spuseră: - Da voi ce mai stați pe aici? Ați mâncat tot și ați pustiit Țara Lalelelor de frumusețea ei. Noi i-am înghițit pe îngeri și acum plecăm. - Mda, ar trebui să plecăm și noi, dar mai stăm puțin să ni se așeze mâncarea în burtă, că voi nu ați mâncat nimic pe lângă ce-
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
cu aleile, parcurile, fântânile arteziene, terenurile de agrement și, mai ales, colinele de promenadă din jurul Academiei. Suntem în anul 2210. E toamnă. Coroanele copacilor se poleiesc cu frunze de aur. Cu sute de ani în urmă aceste locuri erau aproape pustii. Dar proiectele grandioase le-au schimbat fața: a fost adusă apa acolo unde prin tradiție lipsea, a fost fertilizat solul, au fost sădite întinse zone de flori în uriașul parc. Iar aerul răcoros și pur al înălțimilor muntoase dădea senzația
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363793_a_365122]
-
a apropiat împărăția lui Dumnezeu, a făcut ca el să fie considerat nu numai de poporul simplu, ci chiar de farisei, preoți și cărturari proroc și se temeau de cuvintele lui. El a fost glasul celui ce tună în pustie (pustia la modul propriu dar și la sensul figurat, adică pustia din sufletele necredincioșilor). Un anume sentiment de vinovăție apăsa cugetul fecăruia și ei se botezau întrebând: ce să facem ca să ne mântuim? A practicat botezul cu apă spre pocăință, cerând
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
fie considerat nu numai de poporul simplu, ci chiar de farisei, preoți și cărturari proroc și se temeau de cuvintele lui. El a fost glasul celui ce tună în pustie (pustia la modul propriu dar și la sensul figurat, adică pustia din sufletele necredincioșilor). Un anume sentiment de vinovăție apăsa cugetul fecăruia și ei se botezau întrebând: ce să facem ca să ne mântuim? A practicat botezul cu apă spre pocăință, cerând tuturor să facă fapte vrednice de pocăință și L-a
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
o găsim tulburare-aș tulbura maluri de somn aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă dinspre vrajbă către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PRINTRE PICĂTURI - VOLUMUL PARADIGME Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PRINTRE PICĂTURI ACTUL I Decorul: Un parc, câteva bănci și niște platani ce au fost pustiiți de frunze. Când și când cade peste tot acest decor câte o picătură de apă. Personajele: Afin, profesorul, elevul 1, 2 și 3, polițistul, pompierii. Afin se plimba prin parc admirând goliciunea naturii. La un moment dat se așează pe
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
pentru greșeală ! Știa, cumva, vreunul prorocirea ? Sigur că nu ! Altfel, evita nenorocirea. Totuși, ea s-a întâmplat prin nămeți, pe munți cu brad. Dar, cum știe toată lumea s-a întâmplat și minunea ! Pe pământ au ajuns vii, dar codrii erau pustii, că în acest fapt de seară cine tremura pe-afară ? Răniți, așa cum erau la telefoane sunau ... Apeluri fără răspuns de la cei aleși, puși sus. Ba, mai mult se încurcau, ordinele le-ncălcau, până când de-mprejurare au aflat moții, localnici, munteni
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
iatacul ei, dar nu înainte de a fi pus niște slugi să-l îmbăieze și să-i schimbe hainele. Acesta nu se pierdu cu firea în fața suveranei și începu să-i descrie cu lux de amănunte tot ceea ce văzuse prin satele pustiite de perși. Și povestind, vărsa lacrimi de crocodil pentru a spori jalea și tristețea poveștii sale. Povesti cu de-amănuntul, felul în care reușise să treacă pe sub zidul cetății asediate. Regina chemă la ea un slujitor poruncindu-i, în șoaptă
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
Și revine ca să treacă”... După ce înfruntă și aici vânturile răzvrătite, zăresc pe cer doi sori în loc de unul. Au ajuns pe tărâmul Scorpiei, sora și mai malefică a Gheoanoiei cu care se afla în perpetuă dispută pentru pământurile pe care le pustiau ca-ntr-o adevărată apocalipsă ori de câte ori aveau chef. Nicio sămânță nu mai încolțea aici, aerul era fierbinte ca smoala clocotită, iar de izvoare de potolit setea nici pomeneală: „De prăpăd și fierbințeală/ N-aveai loc să pui piciorul:/ Aerul duhnea
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
Muntele acesta are o istorie tare interesantă. Acum, la vremea când vă povestesc, muntele e plin de așezări mănăstirești, însă istoria acestor așezări creștine datează de la anul 400, pe vremea împăratului Teodosie. Doar că aceste mănăstiri au fost în timp pustiite de hoardele năvălitorilor. Petru Athonitul, plecat de la Roma din porunca Maicii Domnului apărută în visul lui, a gasit muntele pustiu. El s-a adăpostit într-o peșteră întunecoasă plină cu tot felul de târâtoare otrăvitoare, pe care le-a dat
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
fost atacați adeseori de pirați, răspunde Andrei. În vremurile acelea erau foarte mulți prin mările din zonă, inclusiv pe Marea Egee. Ei atacau și le jefuiau bisericile și depozitele de alimente. Apoi, au fost năvălitori barbari, de genul celor care au pustiit primele mănăstiri, după care au atacat turcii cu mare forță. Aceștia erau și sunt de altă credință... Turcii furau tot ce era de aur și distrugeau bisericile. Ei au ocupat Muntele Sfânt câteva sute de ani, vreo cinci, dacă nu
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și epoca modernă, într-o continuitate demnă, bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de marea invazie tătară. O cronică contemporană menționează o luptă dată de tătari în părțile „Valahilor negri” cu Beseremban, pe care îi biruiseră. Presupunerea ce se face este că Beseremban este transcrierea greșită a demnității de Ban de Severin 11
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]