453 matches
-
și, prin urmare, devenim, într-un fel, "contemporanii" evenimentelor evocate, ne împărtășim din tr-un timp calitativ diferit, un timp "sacru", "deopotrivă primordial și recuperabil la infinit"40. De aceea Arbore îi replică lui Ștefaniță: Numai pentru un suflet stricat și pustiit" (a se citi: decăzut din timpul "tare al originilor") ruina "e o problemă tristă și fără înțeles". Eroul însuși se vede aparținând acelei lumi mitice, una cu piatra ruinelor, contopit în marea "hieroglifă" a condiției umane care-și așteaptă, mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mureșanu) Pustiul, deșertul de afară ("În salele pustie, lumine roși și torți.../ Zidirea cea pustie de jale pare plină" Strigoii; "Memfis se înalță, argintos gînd al pustiei..." Egipetul) creează un vid interior (Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit" Scrisoarea IV; Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu" Melancolie; Viața-mi se scurge ca și murmura / Ce-o suflă-un crivăț peste pustii" Amicului F.I.). Relația dintre universul întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
conține texte ce descriu natura în cele patru anotimpuri și în diferite momente ale zilei. Sentimentul profund al dragostei de natură este asociat cu trăiri emoționale ca: admirația pentru frumos, speranța de a trăi, dragostea față de viață, dar și sufletul pustiit, singuratic și trist. Natura primăvara renaște la viață, trezește bucuria, optimismul și speranța. Textele lirice propuse pentru învățare sunt: Primăvara și Oaspeții primăverii de George Topîrceanu; Rapsodii de primăvară de Vasile Alecsandri; Vestitorii primăverii de George Coșbuc. În aceste poezii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Poeții atribuie însușiri deosebite obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
îndeplinea scrupulos îndatoririle, pe care singur și le-a impus (răspândirea proclamațiilor țarului și pe ale sale, chiar „prea iubitului nostru frate, domnitorul Munteniei, i-am trimis scrisoarea” țarului, „întocmirea” armatei etc.). Dificilă este aprovizionarea furajeră și alimentară, țara fiind „pustiită”. Totuși, Dimitrie Cantemir a venit în sprijinul armatei ruse cu 17 polcuri și 170 de roate. Cu totul altfel au evoluat raporturile cu Constantin Brâncoveanu. Acesta din urmă, după cum se știe, și-a constituit o tabără la Urlați și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai precis, în ianuarie, o panoplie de proiecte de împărțire și reîmpărțire a zonelor de interes pentru marile puteri. Maria Tereza descoperea că Principatele nu erau profitabile Austriei, deoarece erau lipsite de cetăți, deschise atacurilor turcilor, rușilor, tătarilor, erau țări pustiite, încât ele trebuiau date Poloniei drept compensație pentru bogate regiuni ce-i vor fi luate. Kaunitz, la rândul său, avansa mai multe variante, între care: Austria să ia Muntenia cu gurile Dunării, Moldova să fie dată Poloniei etc.; Ecaterina a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Văzură Orele dansînd, repezi înveselindu-se prin cer, 350 Cu o lucire-naripată răspîndind bucurii prin lumină veșnic schimbătoare 28. Dar stînd Luváh și Vala în cerul sîngeriu Singuri rămaseră-n înalt și părăsiți, în înfricoșătoare gelozie. Stăteau deasupra cerurilor, părăsiți, pustiiți, în sînge suspendați. Și să coboare nu puteau, nici să-și ia ochii Unul de la Altul. 355 Vecia se-arătă deasupra lor sub chipul Unui Om înfășurat În hainele de sînge-ale lui Lúvah și purtînd toate suferințele-i; Așa cum strălucește
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
toate rotile cerești ce se-nvîrteau35 și carele Celor Uciși. În depărtare, Departe aruncată-n Noapte, rîvnind îngrozitor de-nfometată, 435 Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mei, Viziunile Ahaniei". Astfel strígă Ahania. Enion din peșterile Mormîntului îi răspunde: "Nu-ți fie teamă, O biată părăsita! O, pămînt al spinilor și-al mărăcinilor 530 Unde cîndva-nflorea măslinul și Cedrul áripile-și întindea! Cîndva jelitu-m-am că ține pustiita; părăginitele-mi cîmpii cu teamă Către Cimitire au strigat și Rîma-n stare groaznică sosit-a. Găsit-o-am în sînu-mi, și-am spus că a iubirii vreme Se-arată peste stînci și dealuri în liniștite umbre; însă curînd 535 Un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu i-a putut opri. În 267, goții organizează o nouă expediție în Asia Mică, unde cuceresc Heracleea Pontică, apoi pradă Bithynia, Galatia și Cappadocia. În 268-269, goții și herulii organizează o incursiune în zona Mării de Azov, unde sunt pustiite regiuni ale Regatului bosporan, orașe din Kerci și Taman. În vremea împăratului Claudius II, goții împreună cu peucinii și herulii pornesc de la gurile Nistrului pe mare spre Tomis și Marcianopolis, ele au fost atacate dar n-au putut fi cucerite, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au reînceput cu rezultate indecise, cu victorii și înfrângeri. Flota goților și herulii au devastat insulele grecești Lemnos și Skyros din Marea Egee, orașul Atena a fost puternic lovit, fiind pustiit și ars. Întreaga Grecie este invadată de goți, prădată și pustiită. Orașele Argos și Sparta au fost distruse, iar insulele Creta, Rhodos și Cipru sunt prădate. În absența împăratului și a trupelor romane, o armată de uscat alcătuită din goți și heruli a pornit spre sud și a prădat Macedonia, Thessalia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
goții n-ar fi consimțit la plecarea întregii populații civile, baza existenței (supraviețuirii) lor în nordul Dunării".17 Brătianu susține că populația autohtonă (daco-romană) nu avea nici un interes să treacă Dunărea ca să se așeze pe malul drept, în ținuturi la fel de pustiite și, în plus, s-a ajuns la o înțelegere tacită între locuitorii provinciei romane (Dacia), ruinați de fiscalitate, și cuceritorii barbari. În același sens se exprimă și C.C. Giurescu.18 În sfârșit, N. Iorga invocă exemplul concludent al Britaniei unde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantină. Această situație corespunde informațiilor despre existența unor formațiuni politice autonome la Dunăre, piedică în calea expansiunii politice bizantine. Pe vremea lui Nichifor Bryennios, când pradă pecenegii și "neamul slavilor care refuză robia romanilor" năvălesc în "țara bulgarilor", între orașele pustiite se numără și "cetățile Paristriului" până la Vidin.18 Fapt este că la începutul domniei lui Alexie Comnenul (1081-1118) situația de la Dunărea de Jos și din sudul ei devenea tot mai dificilă pentru Imperiu. Valuri de pecenegi, urmate curând de cumani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și talange, N-aud departe un popol mergând Ce fără patrie rămas [î]n lume e?... Mergeți! mergeți! pământ străin primească Oaselor voastre pace să li dea, Lăsați părinții și copiii voștri Să doarmă duși n-al Daciei pământ, Și, pustiiți și-mprăstiați prin lume, Purtați cu greu blestemul ce-l port eu... Deci lăsați ca să rămân... Poate c-o soarte, mult mai fericită V-asteaptă-n lumea largă... mergeți voi... Ce fericire-aș mai putea afla Eu, biet bătrân,... nebun pe jumătate? Lăsați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și să domnească-n lume ca legea aspră vie, Averea lui un caos și viața-i o vecie. O! în bătrân și-n tânăr ruina înfierbîntă Un dor fără otară sau o durere sântă. Numai pentru un suflet stricat și pustiit Ruina e proverbul unui om nebunit, Sau o problemă tristă și fără înțeles, Un idol din vremi negre, păgâne - un eres! Eres?... Moldovă veche, iubirea pentru tine Azi e-un eres, bătrână... azi nu mai șade bine! ȘT[EFAN] Eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și-o secete cumplită în capul tău tăcut! De viața ta mizeră moartea să nu se-atingă, Dar mintea ta senină s-o-ntunece, s-o stingă, Să intre-o noapte vană cu aer amorțit În inima stârpită, în capul pustiit. (De sub manta-i neagră scoate un cran de mort cu ochi de foc a căror raze le îndreaptă spre fruntea lui Mureșanu. Fața lui devine rătăcită și ochiul lui uimit și nesigur. El își întinde brațul ca pentru a se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
târziu numele Milcovia de la micul pârâu Milcov, ce șerpuiește între Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de facere a statului Țării Românești. Crud pustiită, cu bisericile și zidirile risipite din temelie, dezbrăcată de posesiunile, veniturile și drepturile ei, ea gobi cât gobi până se stinse cu desăvârșire, nelăsând în urmă-i decât amintirea istorică a unei lungi activități și dreptul formal de-a exista
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
până la vârful {EminescuOpXIII 223} de sud al Peloponesului. Înlăuntru se înfrînsese domnia străină, visul unui imperiu bulgaro - roman se evaporase, sâmburul poporului bulgar căzuse pe câmpiile de luptă, oasele uriașe ale bulgarilor se 'nnălbeau pe câmpul de bătălie de la Spercheios, pustiite erau șesurile de la Niș, Sophia și de lângă Ovcepolye; tăriile din munți, ce păreau a nu se putea lua, palatele împărătești de la Tîrnovo și Kastoria trecuseră în mînele romaeilor; discordia și trădarea membrilor Casei șișmanizilor grăbiseră căderea împărăției, iar căderea aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din ziua de azi. Pe cărarea îngustă dintre viață și moarte niciodată omul nu a fost mai expus pericolului de a rata definitiv întâlnirea cu Ființa. În lumina zgârcită a zorilor acestui mileniu confuz cărările care duc la pierzanie suflete pustiite sunt mai sofisticate și mai aglomerate ca oricând. Nicicând ispitele lumii nu au fost mai îndelung pomădate. În acest orizont telematic și imagocentrist noi trăim fascinați de linii de lumină și umbră care pretind că au forma chipului lumii. Și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Alexe, și abia la zece ani învață să citească românește pe o carte cu slove chirilice. La moșie citește Alexandria, numeroase legende religioase și populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos și Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă. Studiile grecești și le-a continuat la București cu călugărul Naum (poate Râmniceanu), apoi, din 1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
viață american poate, În vreun fel, să fie răspunzător pentru starea de sărăcie În care se găsesc mulți americani de culoare. Însă, realitatea tristă este, că o majoritate a afro-americanilor provin din mulțimile de săraci, care au crescut pe străzile pustiite ale orașelor, unde oportunitățile de a ieși din sărăcia lucie În care se află sunt reduse. Rezultatul este că un incredibil 12% dintre bărbații afro-americani Între douăzeci și treizeci și patru de ani se află acum În Închisoare În Statele Unite ale Americii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Altfel spus, împlinirea profețiilor lui Isaia și Daniel despre primele trei imperii ale lumii constituie cea mai bună garanție pentru împlinirea profeției despre soarta Imperiului Roman. Exemple de profeții împlinite: a) Is. 1,7‑8, despre soarta Ierusalimului (30, 1): „Pustiit va fi pământul vostru, trecute prin foc cetățile voastre! Străinii vor intra în pământurile voastre sub ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
profeției despre soarta Imperiului Roman. Exemple de profeții împlinite: a) Is. 1,7‑8, despre soarta Ierusalimului (30, 1): „Pustiit va fi pământul vostru, trecute prin foc cetățile voastre! Străinii vor intra în pământurile voastre sub ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă, lirica din volumul Despre felul cum înaintez (1983) mărturisește suferința unei lupte pierdute cu îngerul, în urma căreia poetul se simte pustiit și îl evocă pe Bacovia când își sondează golul lăuntric. Pentru a se naște din nou, el se retrage în întunericul sângelui cald, regresează spre pântecele mamei, care se dovedește a fi înghețat, dar, paradoxal, efectul acestei noi înfrângeri este
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]