30,140 matches
-
Autorului Damblagiul privea atent spre Adriana și bărbat. Observându-l, patronul întoarse capul și strigă binedispus: - Hei, Alex! Lasă fata să lucreze! - Daaa, o las, numa' o pup și eu puțin, că mi-era dor de ea! îi strigă bărbatul râzând, lasă că n-o fi bai! Sau, care-i treaba ta, patroane? Și apoi se îndreptă spre ei. Patronul se ridică brusc de la masă și dădu noroc cu el, apoi se îmbrățișară. Amândoi se bucurau de întâlnire și lui Ghiță
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
după ea, că-ți găsești tu altă fată să lucreze în locul ei, deși sunt convins că nu vei mai găsi alta ca ea, sâc! Își strânse pumnii și-i bătu unul peste celălalt copilărește, îi făcu în ciudă, neîncetând din râdă, așa că vei rămâne fără una din fetele tale, cum îți place ție să le spui angajatelor tale. - Ei, asta e! Ce să fac? Îmi voi căuta eu altă fată, îi spuse patronul, cu o tristețe teatrală pe față, deși știu
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
Ce să fac? Îmi voi căuta eu altă fată, îi spuse patronul, cu o tristețe teatrală pe față, deși știu că altă fată mai frumoasă, mai harnică și mai inteligentă decât Adriana, nu mai găsesc, ai dreptate. - Ha, ha, ha! râse mai departe Alex, după care continuă, tu ce mai faci? - Ce să fac, man? Uite, și eu pe-aci cu afacerea mea. Îmi merge binișor, nu mă plâng, am clienți, chiar și de scandalagii ca domnul am parte, care sper
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
pe clienții tăi. Că nu-i corect să fii doar tu câștigat, având în vedere faptul că numai tu iei banii pe deranjul făcut de mine și de Vasilică. Ești de-acord? Auzindu-i propunerea, lui Alex îi venea să râdă de figura patronului, care rămăsese perplex, nu-i venea să creadă. Se așteptase la orice gen de propunere, dar nu la aceasta. Și totuși, atât patronul, cât și Alex erau băieți deștepți și ei înțelegeau că propunerea era șugubeață în
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
io cu ea mă-nsor, să știi! - Hai, mă! Și cine-i norocoasa, măi? - Ei, cine e? Pun pariu mă Alex, că tu o cunoști, că tu, dacă ai bani, ești toată ziua pe-aci! - Nu, zău! îi răspunse Alex, râzând, păi zi-mi mă, cine-i? Lucrează aici? - Da, mă! E fata aia frumoasă cu părul lung și albaștri. - Cine, mă? Adriana? întrebă Alex și veselia lui fu înlocuită imediat cu un zâmbet, tu vorbești serios, acum? - Daaa! Și când
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
pe Alex, îi trimise o bezea. Pepsi crezu că bezeaua e pentru el și în culmea fericirii, începu să sară în sus ca un nebun. Ghiță îi privea, când pe unul, când pe celălalt. Pe-o parte îi venea să râdă, pe de altă îi părea rău de ,,pretenu'' căpitanului. Avea impresia în acel moment că și el, și Alex, și Adriana erau niște personaje dintr-o telenovelă, în timp ce băiatul rămăsese și el, perplex. Nici el nu se așteptase la așa ceva
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
cu ea, pe deasupra! Adică-mi strică planurile cu fata pe care-o iubesc, fără să știu nimic? Ha, ha, ha! Da Adi o ști ce-are ăsta în cap? Sigur, habar n-are. Ha, ha, ha! Chiar îmi vine să râd. Doamne, mie îmi vine să râd, dar el, când o vedea că ea-i cu mine, ce-o să mai fie? Nu pot fi jigodie și să râd de situația asta fără să-mi pese. De unde știu eu, poate că așa ceva
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
planurile cu fata pe care-o iubesc, fără să știu nimic? Ha, ha, ha! Da Adi o ști ce-are ăsta în cap? Sigur, habar n-are. Ha, ha, ha! Chiar îmi vine să râd. Doamne, mie îmi vine să râd, dar el, când o vedea că ea-i cu mine, ce-o să mai fie? Nu pot fi jigodie și să râd de situația asta fără să-mi pese. De unde știu eu, poate că așa ceva ar fi putut să mi se
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
în cap? Sigur, habar n-are. Ha, ha, ha! Chiar îmi vine să râd. Doamne, mie îmi vine să râd, dar el, când o vedea că ea-i cu mine, ce-o să mai fie? Nu pot fi jigodie și să râd de situația asta fără să-mi pese. De unde știu eu, poate că așa ceva ar fi putut să mi se-ntâmple și mie, nu? Dacă mie mi-ar fi plăcut de-o gagică și eu n-aș fi știut că ea
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
mie mi-ar fi plăcut de-o gagică și eu n-aș fi știut că ea este cu unul din prietenii sau cunoscuții mei? Și dacă aș fi gândit și eu cum gândește ăsta, și... Doamne! Ce să fac? Să râd sau ce să ce să fac? Să mă duc la el și să-i spun sau să stau în banca mea? Dacă merg la el să-i spun care-i treaba, îi stric toată fericirea, o să-l doară. Dacă tac
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
el o iubește și-și face planuri. Cred că mai bine tac și îmi văd de treabă, deocamdată. Și ce-o fi, o fi!'' Cam așa gândea Alex până ajunseră la masa unde căpitanul și Tutoi ciocneau cu paharele și râdeau. La rândul său, Ghiță nu-l pierdu din ochi și îi văzu preocuparea de pe față. Își dădu seama că e un băiat bun și ar fi fost tare curios să afle exact cum gândește situația, deși avea o bănuială în privința
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
c-am dreptate? - Ei, nu uită, dar îl îndulcii bine cu două sute de euro și cu o bere pentru fiecare client care e aici în seara asta, că doar nu numai pe el îl deranjarăm cu prostia noastră, spuse Damblagiul, râzând, și pe deasupra l-am mai convins să ne lase să bem și să ne distrăm cât mai mult, dar... băieți, avem altă problemă acum, și chiar e ceva serios. - Ce-i, mă? Ce s-a-ntâmplat? întrebă iar căpitanul, hai
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
oară, am crezut că mor de râs! Îmi zâcea că are o belea și avea-n ochi lacrimi de crocodil, că m-am speriat la-nceput, pe cuvânt! Am crezut că avea într-adevăr o belea! - Ehei, și eu am râs cu foc, că aflai de beleaua lui azi, mai înainte să ne-ntâlnim cu Damblagiu'. Păi și Alex, ce legătură are cu ,,beleaua'' lu' Pepsi, mă? - Ei, problema e că Alex este prietenul, iubitul și posibil, viitorul soț al fetei
CĂPITANUL VASILE (9) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1476553748.html [Corola-blog/BlogPost/341175_a_342504]
-
din metale rare, ține doar cât stai la mare și când vrei să te fălești, că ai fost la costinești, te mănâncă pe spinare, că vecinii tăi, șomeri, află c-ai sosit de ieri și vreunul se oftică, și îți râde-n nas: ”la mare?? uite, bronz de-un centimetru! mă bronzez de la sânpetru, nu am dat barem un leu. nici măcar n-am fost la mare, eu am bronzul din născare, lasă, bre, la o adică, știm c-ai fost la
GUST DE DUNĂRE ŞI PRUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Gust_de_dunare_si_prut_george_safir_1379835218.html [Corola-blog/BlogPost/360921_a_362250]
-
un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i artă, atuul nu-i scris În ani, sex, etnie. E doar Paradis. Dar ce înțelege bostanul citit? El știe să-njure scuipând cu acid, Brăila cu mila, în București Cresc doar bureți
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă. Ce vor crede, oare, dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
ascultam în umbră pe acești frați de zicală, reținută în a-mi dezvălui identitatea de româncă. Ce vor crede, oare, dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
mal prăvălit în aceeași prăpastie e o bufnitură sinistră, o devastare a naturii! Această reflecție și imaginile induse în ochii minții mele îmi duc gândul la glumele din rolurile comice ale Anei Maria Donosa, care și atunci când provoacă publicul să râdă chiar și de sine, nu e cu răutate, e cu artă, cu nevinovăție și spirit. Din păcate, constatăm câteodată că vreun actor sfidează spectatorul, se afișează deasupra lui și uneori deasupra confratelui actor. Ana Maria Donosa nu e soră cu
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419701871.html [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
altfel decât în poezie... „Viață de boem”: „Nu-ți cer să mai rămâi, deși aș vrea/ Să văd, cu ochii mei de peruzea,/ Cum zorii se revarsă peste noi/ Ca altădat’, cu soare sau cu ploi.// Ieri mă făceai să râd și chiar să plâng,/ Cu al tău zâmbet de copil nătâng,/ Când pașii tăi cu suflet cristalin/ Se depărtau sau iar păreau că vin.// Eu te-am zidit pe veci în al meu gând,/ Dar nu doresc să te păstrez
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
să devin mânios și să-mi formez propriul meu stil de viață în rebeliune. Necunoscându-L pe Dumnezeu în familia mea, mi-am întors fața de la El, încă de pe la vârsta de șapte-opt ani. Am început să batjocoresc pocăiții și să râd de ei. Iar apoi, am început să fiu eu propriul meu dumnezeu, astfel născând în mine mândria. În familia mea, nu este nimeni pocăit, nici în familia tatălui meu, nici în familia mamei. Astfel, am fost încurajat să am prietenă
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
etaj. La un moment dat, apăruse un sconcs pe scările subsolului, care avea să fie diavolul. M-am uitat la acest sconcs, iar acesta își întoarse capul spre mine, căci era cu spatele, își ridică un picior, în timp ce începu să râdă, și își vărsă pe mine o cantitate exagerat de mare de fecale și mă umplu din cap până-n picioare. Acesta aveam eu să fiu acum, „un om plin de fecale de sconcs”. Poate sună aiurit, dar aceasta era imaginea celui
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
nu s-a terminat aici ... Mai apoi, s-a deschis camera doi (ușa a doua) și, ca de un vânt puternic, am fost dus în acea cameră deschisă pentru mine. În această cameră, erau oameni de toate felurile și toți râdeau de mine. Aveam să înțeleg că această cameră reprezenta lumea. Am fost convins de mine, de diavol și de lume ... Iar apoi, s-a întâmplat ceva uluitor, ceva divin. Acest om, din peisajul anterior, a coborât în subsol pe niște
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
o scoică. Ar fi vrut să aibă și ea priceperea și talentul lui. Își umfla pieptul, atunci când acesta finaliza construcția, și se uita în jur, cu mândrie. Ar fi vrut să-și strige bucuria, în schimb, țopăia în jurul lui și râdea fericită. Erau în larg, aproape de geamandură. Ea, ca o prințesă, pe tronul roșu, plutind, tatăl său pe lângă ea, împingându-i colacul și învârtind-o când se aștepta mai puțin. Urma o dezlănțuire de râsete și stropi! Gusta, pe furiș, din
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468080492.html [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
ritmul undelor apei. Adunaseră împreună câteva scoici, iar Mona le aranja pe dimensiuni și apoi le îngropa sub șezlongul mamei pe cele mai mici. O luă în brațe și fugiră printre cearceafurile așezate haotic. Stropii se înălțau până la umerii fetiței. Râdeau amândouă. Apoi se scufundă, ținând-o de după spate, până le ajunse apa la bărbie. Mona se strângea cu piciorușele pe mijlocul ei, și se speria, chiar încerca să schițeze un plânset ușor, după care zâmbetul mamei o liniștea și o
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468080492.html [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
într-un cavou ce duce spre tihna universală. E nefiresc de dureros să vezi interioarele semenilor, să le simți onanismele visuri scindate de propria cogniție întoarsă pe dos! Ce șaradă cuneiformă e existența! Mă așez pe scaunul meu ergonomic ce râde mârșav la mine. Bulele luminii tind a-mi înghiți șuvițele castanii. Moartea dinesciană citește ziarul. Stelele pocnesc elefanticele pungute. În ele speranțele hoinăresc mortuar. Desenez empatii cu compasuri de mătase. Ce folos să iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488064507.html [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]