388 matches
-
totuși, doi însoțitori mărunți. Ana e curioasă: Cine sunt dânșii? Un modest licurici și o modestă râmă. ─ O râmă? Un licurici? - Ana râde înveselită -. Nu sunt cumva prea mici, prea neînsemnați? Licuriciul îmi poate lumina drumul cu trupul lui dar râma cu ce mă poate ajuta? Ea merge încet, eu merg repede, nu prea ne potrivim... Râma e o ființă umilă dar, pentru plante, e o binecuvântare. Ea fabrică sol fertil. Înghite pământ, îl mestecă bine, îl preface în sol roditor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
plantelor. Așa am făcut noi cu aceste viețuitoare. Am omorât râmele fără să vrem, de dragul recoltelor. Mulți oameni nu știu asta. Un pământ fără râme e un pământ otrăvit. Dacă în drumul tău întâlnești oameni care cultivă pământul, arată-le râma și spune- le ce-i cu ea. Licuriciul te va conduce la fiii mei. Știe și drumul la Prințul Culorilor. Te va conduce cu bucurie, în Munții Carpați. Ana recapitulează: Iau cu mine râma și licuriciul. Am să le spun
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
oameni care cultivă pământul, arată-le râma și spune- le ce-i cu ea. Licuriciul te va conduce la fiii mei. Știe și drumul la Prințul Culorilor. Te va conduce cu bucurie, în Munții Carpați. Ana recapitulează: Iau cu mine râma și licuriciul. Am să le spun oamenilor ce-i cu râma. Licuriciul mi-l pun în păr. E o podoabă luminoasă, un mic soare. Nu voi zbura spre Calea Laptelui. Îi voi căuta pe fiii Măriei Tale și voi găsi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
decolorate de soare. Folosea o trestie strâmbă și o strună din fire de coadă de cal împletite. Pescuia niște pești mici, albi, pe care îi vâra în buzunarul redingotei cum ai vârî creionul sau cutia de chibrituri. Ca să nu scape râma de pe ac, o plesnea mai întâi între palme, o amețea. M-am așezat în spatele Lui, pe o rădăcină. Deasupra, printre crengile sălciilor, sclipea cerul. După un timp, El m-a simțit și s-a întors spre mine. M-a întrebat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
decât să spioneze, să se spioneze, să ne spioneze... Mă rog, puteți conjuga tot verbul. ― Am să vă întreb altceva atunci, declară Cristescu pe gânduri. Credeți că domnișoara Scurtu se mai află în viață? Se întîmplă ceva curios. Fața sculptorului râmase impasibilă. Nu se putea citi nimic pe ea. Doar umerii se pleoștiră. Păreau obosiți. Articulă uscat. ― Da, cred că da... ― Sincer? ― Logic, așa ar trebui să fie. Și totuși, după cele întîmplate... ― Vă referiți la "sinuciderea" lui Panaitescu? ― Exact. Fără
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dinți. E Are la buză un glonț Sau un păr cu cârlionț. G Fuge după coadă Și n-o poate prinde. C Deșelat, răscrăcărat, Spune, cum te-au botezat? H ÎI atârnă de căldură, Până-n praf limba din gură. R Râma o literă știe Și numai pe ea o scrie. S Ați văzut cumva să stea Bățul drept, fără proptea? I Cobilița din spinare Îi stă-n cap și nici n-o doare. T Vine șchiop, dar vine bine: Așa șchiop
Alfabetul. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_522]
-
mai mult sau mai pu(în explicit cunoscuți. Astfel, observatorul repartizeaz( cu destul( u(urin(( fluxul într(rilor (ntr-o biseric( dup( sexe, dar mai dificil dup( vîrstă. Căci, în al doilea caz, vîrsta observatorului ((i creeaz( propria scar( de m(rîmi, iar vîrstă persoanelor observate depinde de condi(iile foarte diferite ale mediilor sociale (i de modurile de via((. (n toate aceste cazuri, observatorul trebuie s( formuleze explicit dup( care indicii a clasat persoanele într-o clas( de vîrst( sau alta
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ghidul spiritual și cu umbră. În consecinț..., meditația reprezint... o metod... cu aplicabilitate nelimitat..., care poate fi realizat... în orice condiții și care poate fi înlesnit... de utilizarea mantrelor de tipul Om, Om mani padme hum, Om shanti om, Râma râma om și altele. Ulilizarea cristalelor în Reiki. Grilele de cristale Având în vedere propriet...țile lor intrinseci, cristalele reprezint... un mediu excelent de stocare și transmisie a luminii, având și capacitatea de a amplifica energia de sute și chiar de
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
mic. - Și mai are o surpriză, denunță ginerele, om mai sfios, pe Petrișor. - Ghici ce am aici? Întrebă ofițerul scoțând un șervetînvîrtit ca un sul. - Ce? se informă Hagienuș, curios și lacom ca un copil.- Șampanie, tată! clamă Petrișor. Hagienuș râmase cu gura căscată. - Da, scumpe tată! Vezi cât de mult te iubim noi? Și Petrișor manevră sticla cu șervetul deasupra spre a-i scoate dopul, în vreme ce Hagienuș, în panică, aștepta fenomenul destupării. -- Bum! făcu Petrișor formidabil din gură, imitând explozia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
profesională. De altfel, spune prostii, bătând în struna babelor pioase. O să-ți facă figura tocmai ție? Toți sunt entuziasmați, nu ne lăsăm până nu terminăm. Sfidăm viitorul. Nici să nu te mai aud cu povestea asta, că mă superi! . Pomponescu râmase mortificat de ineficiența loviturii sale, așteptând un prilej de a o reînnoi. A se descoperi intervenind practic prin reclamații în Consiliul de Miniștri nu era stilul său. Își exprimase o simplă opinie critică, nu înțelegea să fie pe față persecutor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Restul era chestie de gust, putîndu-se face rectificări pe ici, pe colo. Negustorul, considerând arhitectura ca o magie capabilă de a viola necesitatea inclusă în coordonata spațială, nu se lăsă convins și restitui lui Pomponescu schițele, prezentîndu-i reclamațiile sale. Acesta râmase foarte surprins la început. Nu era obișnuit să fie contrazis. Chiar și mai tânăr lucrase mai ales la construcții publice, unde cuvântul său era ascultat fără șovăire. . - Omule, zise el cu o pedagogie ce trăda iritația morală,pune-mă să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nr.3-7 (iunie-octombrie 1888 la tipografia „Română", iar nr. 8-12, 1888 și nr.1-2 (noiembrie 1888-mai 1889, la tipografia Cațafany). Din comitetul de redacție al revistei, spune Gr. Crețu, făceau parte 6 membri și anume: Solomon M. Haliță, G. Constantinescu Râm(niceanu), G. Ghibănescu, Gavr Onișor, V.G.Diaconescu, I. Apostolescu, M.S. Andreianu, Sim Basilescu, iar colaboratori: Sim. Basilescu, G. Bergariu (Huși și Bârlad), C. Gr.Borgovanu, Elena Ciucă, G. Grăniceanu, Din Bella (în Macedonia), Aug. Frățilă, Gericon (pseudonim), C. Hamangiu, Spiru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Negru I , Sângeorgean și Valmag publicau literatură populară „de dincoace și de dincolo de munți", Haret „o serie de articole despre localurile școlilor primare: propuneri, reguli și consilii practice pentru clădirea și dotarea lor." El dezleagă și pseudonimele: Gericon = G. Constantinescu Râm, Sânceorgeanu și Maxim Haliță; Valmag = Valeriu Magdu, învățător din Banat, și Din Bella. Tot de la Bârlad, spune prof. Gr. Crețu, sunt scriitori mai noi: G.Litzica, profesor la mai multe școli din Capitală, Anton Davidoglu, de la Facultatea de științe din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cristea, pe Aurel Căciulă, pe Corneliu Mihalache. PERSONAJE diverse care n-au "nici cap de legătoare/ nici trup de cingătoare" și au nimerit pe liste să suțină vreun partid cu așa zisa lor personalitate fără operă și fără avere. De la Râm s-ar trage (vorba cronicarului), dar de la București sug nădejde, autoritate, și când se poate, bănuți. îmi pare rău că pe "lista suferinței" Ioan Mancaș nu poate mai mult. ȘCHIOPI prin T+RG adică dintre cei fără nici o treabă cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru clădirea bibliotecii. În toamna anului 1909 sediul Bibliotecii publice din Bârlad se va inaugura, iar realizarea avea să devină o provocare, dacă nu o invitație la o asemenea edif icare și pentru alte orașe din țară: Tecuci, Focșani, Brăila, Râm nicul-Sărat ... Când pe schele se construia, în mahalalele târgului Bârlad ființau niște case în care oamenii de cultură sau aspiranții la aceasta, zicându-și literați, se adunau la serate literare sau muzicale care după conferințe cu sub iecte de interes
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmând o dungă de cer Se rostogolea soarele pe șine de fier De nici nu știai dacă el hodorogea Ori roabele duruind a meterhanea (...) Fiece roată Se tot deforma, adecvată La pietriș, la asfalt, la caldarâm, În Los Angeles, Buenos Aires, Râm, Vă puteți, mă rog, închipui Țările care au fost ori vor fi Străbătute de ilustrele roabe Cu personaje surâzătoare și hodoroabe (Aristotel, de pildă, Meister Eckart, Kant) Purtate inexorabil spre Levant Unde, precum toată lumea știe, Se construise o academie Din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sincera mea mulțămire pentru scrisoarea din 14 martie a.c. și mă grăbesc a vă comunica următoarile: Sînt deja doi luni trecute de cînd au murit tatăl meu. La înmormîntarea lui au fost de față și fratele meu, locotenentul Matei, din Rîm. Sarat; după înmormîntare, în loc ca să facă fratele Matei o catagrafie, el au început a vinde în dreapta și în stînga toate obiectile mobile și imobile, sub cuvînt că el va lua pe fratele său Niculai la sine, la 15 marti. El
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică prin care să se transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră, condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. În bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
neliniște; nemișca; nepăsare; nobil; un obiect; omul; oprește; organism; orice; paralizat; paralizie; penis; persoane; peste; peștele; picioarele; pipăi; pișca; placa; plecă; plimba; se plimbă; plimbăreț; plin de viață; porni; a porni; privirea; pune; în putere; ramă; reacționa; relaxare; respira; ritm; rîma; rîmă; roată; rupt; satana; sau sus; schimbare; a schimba; sentimente; sex; simți; sparge; a sta; a sta pe loc; stătea; stele; stelele; stimul; suflet; sufletul; supraviețuire; șoapte; șoricel; șterge; talent; tinde; tîrî; trage; tremură; din fața TV-ului; umble; urca; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
munca; murdărie; natura; din el ne-am născut; neatins; nemărginire; nepăsare; nesiguranță; noroios; nutrienți; ocrotit; ogor; olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire; verde; veșnicie; viermi; voluptate; zăpadă(1); 800/247/92/155/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare; Maria; mănuși; meteahnă; mîini; mîinile; mult; multiplu; necaz; nepereche; nepotrivită; nou; numere; obligație; de ochelari; oră; ore; papagali; parte; parțială; pasăre; părinți; părți; pătrat; pereche de șosete; perpetuare; picioare; plus; poker; se potrivesc; prietenie; proiect; prostie; rădăcină; relație; respect; rîmă; semeni; Sf. Valentin; Simona; singurarea; singură; sosește; cu soț; sprijin; suflet pereche; suflete; sunet; supărare; școală; șiret; șosete?; teacă; temporar; de teniși; tot; tovarăș; tovarăși; țintă; unită; unu; unul pentru altul; veșnică; veșnicie (1); 815/210/74/136/0 perete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gen rădăcină de Notopterygium qiang huo rădăcină de Persicaria microcephala (preparată) he shou rădăcină de Pseudostellaria heterophylla tai zi shen rădăcină de Pueraria ge gen rădăcină de salvie dan shen rădăcină de taro yutou rădăcină de unghia găii huang qi râmă dilong Rehmannia glutinosa crudă sheng dihuang Rehmannia glutinosa preparată shu dihuang rizom de Curculigo sp. xian mao rizom de Polygonatum chinense huang jing sacâz ruxiang sâmbure de caisă xing ren sânger shan zhu yu semințe de lotus lian zi semințe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
2012 Se dedică universitarului erudit, italienistului eminent, comparatistului hermeneut de talie europeană CORNEL MIHAI IONESCU Cuprins Personajul: ficțiune, document, viață romanțată / 9 Octavian Paler. Un polemist cordial / 15 Nicolae Balotă. Urmuz sau estetica vidului / 20 Maria-Ana Tupan. Literatura română între Râm, Bizanț și diferențialele divine / 25 Maria-Ana Tupan. Deconstructivism și dramaturgia lui Marin Sorescu / 30 Dr. Ion Nica. Personalitatea eminesciană din punct de vedere psihiatric / 33 Nicolae Georgescu. Viața lui Eminescu la "Timpul" / 39 Nicolae Georgescu. Romanul edițiilor eminesciene / 44 Dan
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
eseistică a artelor și literaturii sfârșitului de veac. "Tot ce a fost ori o să fie, / În prezent le-avem pe toate", pare a ne demonstra eseistul, recitindu-l pe Urmuz sub hiperspecializata sa lentilă comparatistă. Maria-Ana Tupan Literatura română, între Râm, Bizanț și diferențialele divine Maria-Ana Tupan (n. 1949, jud Buzău) este istoric și teoretician literar, profesor de istoria literaturii engleze la Facultatea de limbi și literaturi străine din cadrul Universității București. A fost bursier Fulbright (1994 - 1995). A tradus din literatura
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]