1,145 matches
-
carul, și-mi spune zâmbind: „Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” Mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet... Per conclude: Parabola berzei oarbe este teribilă! Barza e pasăre sfântă la români, ca și rândunica.... Sensul - cheie este al „emigrării” spre „țările calde”, după azimut (dacă vreți „luceafăr de dimineață, sub un cer nou, pe un pământ nou”, din promisiunea biblică a evreilor). EUGEN EVU membru onorific a trei academii, titular USR, etc. Referință Bibliografică
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
arhitectură veche, de peste 100 de ani, este casa denumită „Eco-Muzeu”, adusă de domnul Vladimir Tomoiagă de pe munte în amintirea bunicii căreia i-a aparținut și din respect pentru tradiții. Casa este construită din bârne îmbinate cu încheieturi tip coadă de rândunică, etanșate cu mușchi vegetal, are grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
teatru în câteva antologii și reviste literare - premii la diverse concursuri naționale de literatură - prezentă în antologiile de haiku Primele viziuni și Primele viziuni II. Adresa blog personal: http://liviaciupav.blogspot.com/ În spatele Porților zăvorâte Doar un greiere. Cuibul părăsit. Rândunica - o pată Neagră-n zăpada. Cămara goală - În pânza de păianjen Uitat-o gutuie. Muzică nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
copilul-mugurele de Dumnezeu. În ființa Mamei dacoromânce surâde și lăcrimează plinirea bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și armonie bărbatului. Mama este Sentiment, Gingășie, Casă, Acasă, Pământ, Cer
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
mogul).” Iată și o pagină de o adevarată poezie: „Gypaetus bărbătuș și focă de Marea Neagră De când nu v-ați mai bucurat de un cireș înflorit primăvară sau de când nu ați mai alergat să prindeți în parc rădaște, bondari, fluturi codită rândunicii? Am pierdut și noțiunea de Alces alces alces, Antilopa Saiga, Saiga tatarica tatarica, tarpanul, Calul Sălbatic European, Equus ferus ferus, colunul, Măgarul Sălbatic Mongol, Equus hemionus hemionus, Marmota de stepa, Marmota bobak, Brebul, Castorul European, Castor fiber, Bourul, Bos primigenius
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
o mătase, apoi prinse, între sfârcurile a două degete, piesa rară și care și-ar fi avut sigur locul într-o colecție muzeală, nu în salba țigăncii. O simți zvâcnind ca un jet de sânge țâșnit din pieptul puiului de rândunică. Apoi, o furnicătură sublimă se porni singură, urcă înspre cot, spre umărul stâng, se lăsă către inimă. Dacia simți cum acvila regală din efigie, își împlântă clonțul, scormonește în carnea sa tânără, cum îi cuibărește cu indiferență la durere, celulă
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
beznă „Doar lumânarea din sfeșnic aruncă o lumină plină de viață.“ Ca să încheiem paginile despre Paradigme într-un mod optimist, permiteți-mi să citez din reflecțiile dramaturgului (A.C. Popescu despre carte, puse bineînțeles în gura personajului Riana din Coadă de rândunică): „Cartea este cel mai de preț lucru pe lumea aceasta. Viața cea adevărată o găsești în filele îngălbenite de vreme ale cărții. ... Marii scriitori, ... nu s-au dat înapoi când eul lor creator i-a îndrumat să elogieye cartea... Cartea
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
Hei, sunt eu, Întoarce-te!” Ea-pace Se-ndepărta netulburat, Doldora de semeție. Pietrele-n stele se prefăcură. Cu irizări blonde-aurii, Scăpărau sub pașii ei. Mă uitase: Atât de repede, Atât de neașteptat, Atât de dureros mie, Mă uitase. Cât de rândunică-mi fusese Inima- Și-acum O căram Icnind, Cum Atlas osândit A purtat veșnic pe umerii săi Bolta cerescă. Mersul În urma-i Îmi deveni greoi, Ezitant... Umerii-mi renunțaseră La fâșia de soare; Întreg trupul îl aflai- O nemernică boccea
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CINE ? Cine a văzut vreodată Cum adoarme-n nuc o nucă? Ori cum norul, albă pată, Cheamă vântul să îl ducă? Cine a văzut furnica Alergând ziua cu treabă? Ori spre cer cum rândunica Dusă e mereu cu grabă? Cine a văzut izvorul Cum pământul răcorește? Ori a prins în piept fiorul De boboc ce înflorește? Cine-a auzit cum cheamă Iarna fulgii să se-adune? Ori cum fiecare mamă Pruncului atâtea-i spune
CINE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370413_a_371742]
-
pe care se află câte o pasăre și una în vârf, ceea ce înseamnă că viața va continua. Nu lipsește nici sugestia morții, pe un alt model păunul fiind dispus pe un pom al vieții întrerupt. Păsările preferate sunt păunul, pupăza, rândunica, dropia. Oamenii apar în diferite ipostaze: femei, copii, bărbați, de obicei, îmbrăcați în costume tradiționale. La comandă se lucrează și cu forme geometrice în romburi, modelul solar, lingura, furculița, grebla, pistornicul, păpușa. Un alt model foarte greu de realizat este
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cumplit!/Gândește-te că cei din urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania ), stejarul de pe deal - ”/.../ Stejarul de pe deal îmi cântă adesea în zori,/ Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam./ (Stejarul de pe deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și-n vorba lor înceată,/ Părea că-ntreaga-nțelepciune-noată... ./” ( Doina copilăriei mele ), mama - ”/.../ Iau luna
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
car poate fi un bilet de loto câștigător. Important este să investești, nicidecum să ascunzi la ciorap banii. Banul la ban trage. Da! Dar numai dacă nu ai nici un ban în buzunar. Altfel banii se duc cum au venit, ca rândunica care tocmai a ciugulit fărâma oferită. În comunismul Ceaușist nu exista proprietate particulară. Azi proprietatea este sacră. Dar un om nu necesită mai mult de un cald cuib în care trăiește cu familia sa și eventual un loc de veci
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului -Ce poate face-un fulg de nea? -Să-mbrace pomii-n strai curat Și-o poveste dac-ar vrea Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob de grâu? Să crească mare Pe o câmpie lângă râu Udat de ploi, încălzit de soare
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]
-
a sosit ziua a șaptea, am dat drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unei rândunici și am lăsat-o să plece. Rândunica s-a dus, apoi s-a întors înapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unui corb și l-am lăsat să plece. Corbul s-
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unei rândunici și am lăsat-o să plece. Rândunica s-a dus, apoi s-a întors înapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unui corb și l-am lăsat să plece. Corbul s-a dus, dar, văzând că apele secaseră
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
director de bancă între două cimitire (*) kadish= rugăciunea specială care se spune la cimitir la îngroparea sau comemorarea cuiva ** degeaba... degeaba, tu n-ai aeroport care să accepte aterizările forțate ale dragostei mele. dragostea este adicție, dependență toamna anunță venirea rândunicii pomul cade departe de măr negrul și-a schimbat pielea cangurului i s-a cusut marsupiul struțului i-au băgat nisip în cap omul se naște curios, dar moare mincinos în fiecare dimineață îmbrac o manta și o mască ca să
POET STRADAL de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362690_a_364019]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DUREREA UNEI MAME Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1374 din 05 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne spunea cândva poetul Că era o rândunică, Ce-și avea în cuib puietul, Și-l creștea doar singurică. Au crescut și și-au luat zborul Însă mama obosită, I-aștepta acas cu dorul, Singură și părăsită. E povestea unei mame , Ce-a ajuns la bătrânețe, Cu copiii
DUREREA UNEI MAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362706_a_364035]
-
Cândea Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului tu frunză cazi tu z te ridici mă seacă picturi derouă-n palme e semn că mișună furnici acelea unele de prin parcare sau zbor de cuci de rândunici tu frunză cazi tu frunză te ridici însă te rog străina mea să dai bințe ei sărmana cucuvea Referință Bibliografică: A ÎNFLORIT SALCÂMU-A DOUA OARĂ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie
A ÎNFLORIT SALCÂMU-A DOUA OARĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354519_a_355848]
-
pe ce mâini s-a aflat educația neamului? Cât despre Abramburica, implicată în monstruozitatea Microsoft, sunt aproape sigur că a semnat ceva acte. Ca primarul! De Dan Nica nu mă mir, dacă până și la Romfilatelia a acceptat implantarea unei „rândunici”, ce a transformat emiterea mărciil poștale românești într-o afacere veroasă, terfelind la greu imaginea României. Acum, colonel Critinuca e deconspirată, deși știam demult ce hram poartă: http://www.cotidianul.ro/filatelista-cristina-popescu-il-devanseaza-pe-robert-turcescu-248110/ John Perkins, autorul bestseller-ului „Confesiunile unui asasin
TABLETA DE WEEKEND (82): MANIPULAREA CONTINUĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353055_a_354384]
-
Ce-și spuneau între ele numai păsările puteau ști. Aceste păsărele micuțe și drăgălașe, adevărații vestitori ai primăverilor, sunt cele care au lăsat în cultura universală zicale după cum se știe încă din Grecia antică când Esop în fabula Tânărul și rândunica în care un flăcau sărac văzând apariția unei rândunici a crezut că a apărut primăvara, deci nu mai va avea nevoie de haina groasă, așa că o vinde, însă a doua zi cade un ger naprasnic înghetând de frig atât el
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
Aceste păsărele micuțe și drăgălașe, adevărații vestitori ai primăverilor, sunt cele care au lăsat în cultura universală zicale după cum se știe încă din Grecia antică când Esop în fabula Tânărul și rândunica în care un flăcau sărac văzând apariția unei rândunici a crezut că a apărut primăvara, deci nu mai va avea nevoie de haina groasă, așa că o vinde, însă a doua zi cade un ger naprasnic înghetând de frig atât el cât și rândunica. De atunci a rămas și proverbul
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
un flăcau sărac văzând apariția unei rândunici a crezut că a apărut primăvara, deci nu mai va avea nevoie de haina groasă, așa că o vinde, însă a doua zi cade un ger naprasnic înghetând de frig atât el cât și rândunica. De atunci a rămas și proverbul: ”Cu o rândunică nu se face primăvară”, expresie care uneori în folclorul românesc devine: „Cu o floare nu se face primăvară”. Această expresia este preluată și de Aristotel în „Etica nicomahică” spunând că „Așa cum
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
că a apărut primăvara, deci nu mai va avea nevoie de haina groasă, așa că o vinde, însă a doua zi cade un ger naprasnic înghetând de frig atât el cât și rândunica. De atunci a rămas și proverbul: ”Cu o rândunică nu se face primăvară”, expresie care uneori în folclorul românesc devine: „Cu o floare nu se face primăvară”. Această expresia este preluată și de Aristotel în „Etica nicomahică” spunând că „Așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
a rămas și proverbul: ”Cu o rândunică nu se face primăvară”, expresie care uneori în folclorul românesc devine: „Cu o floare nu se face primăvară”. Această expresia este preluată și de Aristotel în „Etica nicomahică” spunând că „Așa cum cu o rândunică nu se face primăvară, la fel o singură zi sau un scurt răstimp nu fac pe nimeni absolut fericit”. Mai târziu chiar marele dramaturg William Shakespeare amintește în tragedia Macbeth despre lăstunul de casă, atunci când conducătorul de oști Banquo descrie
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
strălucind și inima zburdând se pare că i-au adus în dar și-o sanie de-argint, numai de ea văzută, plină, plină cu fluturi, dar nu orice fel de fluturi... „Cu sufletul învăluit în alb de lăcrimioară/ Când suava rândunică venit-a înapoi/ Noi ne topim ca fulgii de nea în primăvară/ În prietenia caldă ce-am cuibărit-o-n noi.” - mărturisește Diana în „Baladă pentru tine”... Hopa! Să fie oare primii fiori-fluturași ce-i inundă sufletul și-o prind
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]