1,102 matches
-
Mare, Valea Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
a vestului, o modernizare fără occidentalizare, ca cea de dupa anul revoluționar 1989. Dorința de refacere a unității creștine în era globalizării fără granițe e mai puternică că niciodată. Suntem martorii debutului unei noi ere istorice? ------------------------------------- Prof. Dr. Viorel ROMÂN Akademischer Rât a.D. Bangkok 11 februarie 2015 Referință Bibliografica: Viorel ROMÂN - REVOLTĂ ORTODOXĂ 2015 / Viorel Român : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Român : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
REVOLTA ORTODOXĂ 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366011_a_367340]
-
meu a cumpărat o scroafă care i-a cam venit de hac lui Floricel, cât era el de viteaz. Scroafa asta era o corcitură de Bazna, albă la mijloc și în restul corpului - neagră. Crescând, i-a crescut și un rât cât toate zilele, pe care și-l folosea ca o armă eficientă împotriva oricui i se părea ei că e pe cale de a-i face vreun rău. A devenit și mai agresivă după ce a fătat șapte purcei. Se-nțelege, după ce
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
după ce purceii s-au învățat și ei la mâncare, nu mai prea era loc pe lângă troc, deși acesta era destul de lung. Nu de puține ori l-am văzut pe Floricel, care era ditamai câinele de-acum, aruncat în sus de râtul puternic al scroafei aceleia fu¬ri¬oase. În schimb, niciodată nu făcea asta cu purceii, pe ei îi da la o parte cu blândețe, îm¬pin¬¬gându-i ușor... După două-trei astfel de șuturi de rât din partea scroafei, Floricel pleca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
aruncat în sus de râtul puternic al scroafei aceleia fu¬ri¬oase. În schimb, niciodată nu făcea asta cu purceii, pe ei îi da la o parte cu blândețe, îm¬pin¬¬gându-i ușor... După două-trei astfel de șuturi de rât din partea scroafei, Floricel pleca cu coada-ntre picioare, schelălăind... Eu mă tot minunam și eram oarecum dezamăgit de faptul că el, căruia nu-i stătea în cale niciun câine din sat, era pus cu botul pe labe tocmai de o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
mine m-au ocolit necazurile, dimpotrivă, dacă mă uit în urmă și văd prin câte am trecut, îmi dau seama cu groază că aș fi putut claca de nenumărate ori dacă..., dacă Cineva acolo sus n-ar fi ho¬tă¬rât altfel! Ei, și aici resimt eu cu tărie adevărul crunt al spuselor lui Leon Blay: ,,Suferința poate trece, dar faptul de a fi suferit nu se șterge nicio¬da¬tă!”. Stigmatul acesta îl suport însă mai ușor da¬torită tuturor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu de sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți,mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
Trebuie să fi lins ceva din lichidul ăla din sticle, o să se facă bine! Așa se și întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului cu dulăpiorul, sticlele căzuseră pe jos. Ghiță a călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că unele au crăpat fiind din plastic și lichidul din ele s-a scurs în interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre în urma mașinii...Bănuim că doar a lins ceva din lichidul acela, nu prea mult, altfel, era
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
ruga un vecin, care avea căruță să-l ajute să care gunoiul, departe, la groapa comună de gunoi, a localității. „Nu știu cum a scăpat din coteț dar parcă era nebun”, ne povestește mama. “A început să râme prin curte, (din cauza solicitării râtului, i-a scăpat și sârma din nas) parcă trecuse tractorul în urma lui. A pătruns în grădina de legume și a distrus tot ce era pe rod; straturi de roșii, ardei, vinete, varză, fasole...” Toată munca părinților mei, care trudiseră de
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
li se lumìnă-aici nimicnicìa goi vin la noi - nu știu ce-i veșnicia nu-ți mai ascunde capul printre broaște până și stânca seacă stă - aici - să-mproaște: din acest Nil - prin acest mâl - târât te vei alege doar cu un nou rât... ...nu lungiți vizita la vorbitor căci toate-s bune - nădejdile când mor... --------------------- Adrian BOTEZ 15 Iunie 2017 Adjud, Vrancea Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärințença haj ïnceleʒin pe'. Laqë pärințˇ ći mangën love pe laθe, pretencij, ći bikinen pe' ël śhejă, na-j zestre. Thon ëkh dată kana te këren o abăw. O rakio kërel pe' and-i rât ël abăvesqi. I obligacia te këren abăw avel ël pärințenqi ël śhavesqë, da kana na-j len, ji la śh'ăqë aźutin, kontribujin soça daśtin. Kërel pe' abăw saw rakio, pala-l posibilitäcj fijesavesqë. Kana na-j len love kërel pe' numaj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează. Un cuvant indo-european pentru
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează. Un cuvant indo-european pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează.Un cuvânt indo-european pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > TE BISTRAW Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DEVL!A, ȘO TE MAJ KËRAW, ANDAR LAΘE TE BISTRAW ? RÂT DE RÂT ME ĆI SOWAW; NASFALĂW MĂ' AJ MERAW. MĂ' ĆI SAS MĂ' SĂ ȘO TREBULAS LA ? AJ... KËRDĂ SAR PESQA D'A. SÏ CÏNI AJ ĆI ƷĂNEL ? SOSΘAR L'Ă PE' PALA LA' AJ KHERE OJ ĆI CÏRDEL ? SÏ
TE BISTRAW de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370367_a_371696]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > TE BISTRAW Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DEVL!A, ȘO TE MAJ KËRAW, ANDAR LAΘE TE BISTRAW ? RÂT DE RÂT ME ĆI SOWAW; NASFALĂW MĂ' AJ MERAW. MĂ' ĆI SAS MĂ' SĂ ȘO TREBULAS LA ? AJ... KËRDĂ SAR PESQA D'A. SÏ CÏNI AJ ĆI ƷĂNEL ? SOSΘAR L'Ă PE' PALA LA' AJ KHERE OJ ĆI CÏRDEL ? SÏ MĂ' LAJA-KH
TE BISTRAW de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370367_a_371696]
-
scaldă în „porcărie” fiindcă asta-i tot ce știe când de etică vorbește agramatical, firește. Porcu' este tot murdar chiar dacă e demnitar. Doar cu cinste și onoare maculează tot ce are ! Când s-amestecă-n litigiu, onorabil cu prestigiu, cântarește scurt dreptatea... Râtul său e echitatea ! Cinstea lui imaculată el o vinde doar cu plată pe văzute, nevăzute. Slin la rangul de virtute. Absolut din întâmplare porcu' dac-ajunge „mare” „rade” tot ce e de preț, dacă-i șeful în coteț. Păi de când
„ONORABILUL ” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353918_a_355247]
-
lipsa de educație, de maniere: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită. Singurul care denumește atât prostia, cât și lipsa de educație este cuvântul bou. Din punct de vedere etimologic cuvintele amintite au origini diferite: latină: porc Majoritatea sunt termeni literari, rât este regional, iar prostovan este familiar și popular. De remarcat că pentru denumirea aceleiași noțiuni sunt folosite două cuvinte, unul literar și unul regional: porc și râtan, unul literar și unul familiar și popular: prost și prostovan. Atât în limba
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu de sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți,mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
domnește Zeul Fricii cu dinți de șobolani roșii și aripi de bufniță oarbă. - Ai dreptate! - zice cea cu plete lungi către cea blondă - “Aici treburile de pe pământ nu mai sunt ca cele din cer. Iată! Aici împărtășania începe cu un rât orgiastic și se termină cu un ospăț canibalic. Liturghia nu mai este comemorare cu cele șapte sacramente, ci actualizarea unui sacrificiu uman printr-o jertfă colectivă. Iată! Aici oamenii îl ucid din nou pe Omul Dumnezeu și apoi îl mănâncă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
umăr nu-l mai supăra și oboseala din picioare părea să i se fi risipit. La început văzuse turmele de mistreți. Mâncau pașnic jir sub arborii de pe lizieră. Nu se sinchiseau de el, doar un singur vier uriaș își ridicase râtul cu colții imenși, încovoiați,adulmecând. Îl știa bine, cu ani în urmă îl urmărise înverșunat, trăsese asupra lui dar, ciudat, animalul nu căzuse lovit de alicele grele, anume pregătite ... Apoi apăruseră cerbii, cu ciutele după dânșii, îl priveau fără teamă
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
BOULOT POUR VIEUX CLOWN suivi de - L'HISTOIRE DES OURS PANDA RACONTÉE PAR UN SAXOPHONISTE QUI A UNE PETITE AMIE À FRANCFORT, 1998, Éditions ACTES SUD-PAPIERS - L'HISTOIRE DU COMMUNISME RACONTÉE AUX MALADES MENTAUX 2000, Éditions LANSMAN - LE ROI, LE RÂT ET LE FOU DU ROI, 2002, Éditions LANSMAN - ATTENTION AUX VIEILLES DAMES RONGÉES PAR LA SOLITUDE 2004, Édition LANSMAN - DU PAIN PLEIN LEȘ POCHES et d'autres pièces courtes 2004, Éditions ACTES SUD-PAPIERS - MAIS, MAMAN, ILS NOUS RACONTENT AU DEUXIÈME
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]