43,111 matches
-
de sine. Nu-mi plac nici cărțile lui, nici poza lui de artist iritat. La ora actuală, succesul există, în general, pentru cărți proaste sau foarte proaste. Premiile literare sau celelalte manifestări ale succesului sunt distribuite de gașca din "mainstream", râul acela de plictiseală care a curs molcom prin mijlocul literaturii americane din anii '50. Ultimii scriitori într-adevăr iubiți, deci cu succes, au fost cei din generația Beat: Allen Ginsberg, Gregory Corso, Jack Kerouac, William Burroughs. Singurul dintre ei încă
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
monadic, blagian. Din acest topos empatic, precum dintr-un destin, nu se poate evada: "la ieudul fără ieșire și noi am, și noi am fost cîndva./ și sîntem și acum și o să fim mîine poimîine și/ în veci apa celuiași rîu ne va scălda.(...) zadarnic te vei zbate să afli ieșirea intrarea ieșirea/ zadarnic vei zori să rupi lințoliul spațiului/ în care-ai lunecat dincolo n-ai să dai decît/ de urma piciorului tău de dincoace./ fără margini este ieudul și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
panoramarea nefirească, de la dreapta la stânga, pentru a sugera dislocarea celor trei călugări-pictori când ajung în "casa" bufonului. Încă de la primele cadre, are personaje care le părăsesc. Când Foma, ucenicul lui Andrei, e ucis de săgeata unui tătar și cade în râu, camera e stropită cu apă, pentru a transforma spectatorul în martor ocular. O altă particularitate inovatoare a panoramării e fixarea imaginii pe un personaj (gros-plan) și continuarea mișcării, fără nici o întrerupere, pe un detaliu "natural" (plante dintr-un râu, frunze
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
în râu, camera e stropită cu apă, pentru a transforma spectatorul în martor ocular. O altă particularitate inovatoare a panoramării e fixarea imaginii pe un personaj (gros-plan) și continuarea mișcării, fără nici o întrerupere, pe un detaliu "natural" (plante dintr-un râu, frunze ale unor copaci, zăpadă din care se ivește pământul etc.). Mă îndoiesc totuși ca acest mod de filmare să fie un altul de a sugera că omul e condiționat de mediul său, sau, cel puțin, nu asta mi se
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
etc.). De fapt, stepa, cheile, pustiul existau și în Poem și Baladă din anii 1939-1940, fiind regăsite după patru decenii. Modele culturale sunt luate frecvent ca pretexte poetice: Oscar Wilde, Rembrandt, Cântecul lui Roland, insula Noa-Noa a lui Gauguin, antichitatea râului Hebrus, muntele Fuji al lui Hokusai etc. Clopotele e o acceptabilă pastișă după Edgar Poe. Un lirism livresc, cosmopolit, îl scoate pe George Meniuc din micul provincialism. O notă de colocvialitate din alte poeme din anii ´80 pare conectată la
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
foarte bine că el e cel care atribuie venirii pe lume a propriei progenituri un caracter unic. Nașterea Ceciliei a fost o întîmplare muzicală. Poate că am auzit atunci sau mi-am amintit vorbe, imagini, flori, fructe, animale sau păsări, rîuri și oceane. Nu am făcut însă altceva decît să ascult muzică. Nu am nici o explicație pentru asta. Și nici nu fabulez. Mărturisesc doar. În clipa în care Cecilia și-a făcut apariția și a scos primul țipăt, am știut că
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
și la p. 251), 206, 207 (lipsa virgulei după gerunziala aflată înaintea regentei: „Viețuind cu Depravarea (sic!) este Isus”), 222 etc.; dezacordurile se întâlnesc la tot pasul - vezi, de exemplu, p. 100 („o hoardă de franci de pe țărmul stâng al râului provocau (sic!) un dezastru de proporții în Gallia”), 144 („Mamertinus, consulul desemnat pentru 362 și autorul elogiul (sic!) în latină către Iulian”), 152 („ofițer măreț (!) a (sic!) visteriei”), 155 („corectarea marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul răsplății și a (sic!) opiniei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dacia in the trade whit the „barbarians” (p. 331-341). În cele trei subcapitole se definește conceptul de li mes și vallum, apariția unei „zone-tampon” aflată la granița Imperiului, importanța capetelor de pod de la Barboși și Dinogetia, precum și protejarea coridorului dintre râurile Siret și Prut, preferate de „barbari” pentru atacuri. Admițând ipoteza creării unei zone-tampon, se pot profila anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin punctele de la Barboși, Dinogetia și Aliobrix, precum și implicarea soldaților în activitățile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se-năbușă chipul în oglindă ca-ntr-un cer lipsit de văzduh. Prudență Scrînciobul șesului galben necontenit rotindu-se gol pînă la exasperare în străfundul privirii tale o rezervă de aer montan. Scufița Roșie în spațiul care curge aidoma unui rîu prin pădure și lupul nu se-ntreabă doar te-ntreabă rănindu-se de spinii basmului: "O, Scufița Roșie cum îți înfrîngi privirea nespus de albastră arzătoare ca un acid cum faci rost de ipocrizia desăvîrșită a pietrelor drumului și la
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Bărbulescu este o personalitate complexă, a cunoscut elitele neamului românesc, despre care a scris cu dragostea și mândria apartenenței la acest neam cu oameni iluștri, la această țară pentru care „timpul nu curge aritmetic, ci romantic, ca un fel de Râu al Dreptății ce-și trage obârșia din moși - strămoși, aducându-și albia Încet și sigur”. Volumul este ca un Îndreptar, o carte de suflet pentru cititori, pentru că oferă posibilitatea cunoașterii valorilor acestui popor, statornic pe aceste meleaguri, a ființei sale
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
într-o mână într-un picior în sfârșit te-ai odihnit și ai îndrăznit să-ți privești premiul era chiar MARELE PREMIU MARELE PREMIU PENTRU RĂMÂNEREA ÎN VIAță pe care cu un gest elegant și sigur l-ai aruncat în râu cât de repede s-a dus dracului ascunzându-se sub bolovani dimineața are muchii tăioase noaptea are muchii tăioase visul are muchii tăioase să te-ntorci în răscrucea de unde aurie se vedea vârsta de-acum e timpul să pornești să
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
-ncepea molima întunericului de cristal fiecare după cum bubuia tunetul fiecare după cum murmurau oasele fiecare după cum avea un strop de răbdare fiecare după cît era de înalt și frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
acesta nimeni nu te ajută să-l înțelegi atât de bine ca marea, pentru că marea este cea care, în timp ce o privești, tăcut și solitar, încarcă gândirea cu vestirile infinitului. Poți desigur rămâne visător pe marginea lacului, a fluviului sau a râului, și poți medita stăpânit de priveliștea dinainte-ți, înfrățit cu ea. Dar o asemenea reverie rămâne de obicei o reverie a apei, în timp ce visările mării transcend substanța care le provoacă, încurajate de inexistența unui al doilea țărm. Reveriile apoi nu
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Mă răsucesc dinspre trecut. Totul nu-i decât magmă sau poate ceva mai puțin decât o respirare a cuiva fără nume. Copii ai abisului, ne smulgem din noi către un lucru nedefinit - matcă a viului. Creștem spre altceva, ca un râu de munte nemaivăzut, ca o flămândă mireasmă mușcând, iar și iar, din tine, ca începutul nopții irumpt din cel mai tiranic zeu, din carnea naivă a rozelor sau poate din secunda aceea neagră, aidoma unui fund de abis abia părăsit
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
suprafață. Primăvară. Tresărirea mea, Ca un surâs forțat al cărnii, Aștepta de mult Să se vândă ieftin Primului om care mi-ar fi strigat Chiar și dintr-o gură stricată Că sunt frumoasă. Primăvară cu mascul bătrân pe bancă Și râu clocit, Undeva, în stânga mult. Ieșim la o cafea, frumoaso? Tresărirea mea s-a desprins de mine Și i s-a lipit de piept Și el a văzut. Ecolocații în pat, cu fața la perete, Mă descompun Deși sunt vie. în mine epavă
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
urmă, roua din Creanga de Aur din pădurea arhetipală îi țin de cald iarba neagră și bruma; sub timpul de sus nemișcat, visează fierarii din precise tărîmuri, visează mazurii și harmăsarii lor, tot pe sub miazănoapte. Shama Shamiema femeia de dincolo de rîu vine și se uită-n oglinzile apei, noaptea pe timp de pace, ziua pe vreme de război se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
zbătîndu-se umbrele celor ce trec încolo și încoace pe trotuarul însorit. O enigmatică lume pulsatilă, peste care abia ai închis poarta. Ai ieșit din scenă, ai rămas în fundul gangului întunecat. Cu patria la tîmplă Pot să nici nu ascult șoapta rîului Cîntecul luncii încropite Pot să ignor mireasma sălcioarei Risipită pe coastă Pot să nici nu mă uit pe geamul compartimentului Cu tîmpla sprijinită de canat. Cu patria la tîmplă pot să uit că e zi sau s-a făcut demult
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
nouă hartă caligrafiază umbrele noastre în parcul cu copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele, iar sub laur se întindeau imperiile ceții dinspre nordul tău moldav "Vezi ce rostești deasupra rîului, memoria lui e nemuritoare" cum versurile din Luceafăr pe care mi le-ai recitat în latină ca o presimțire a fiecărei vocale-regină, a fiecărei consoane-mareșal. azi am fost deodată în toate insulele pierdute: insula Ada Kaleh, Insula Șerpilor Insula Raiului
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
fost deodată în toate insulele pierdute: insula Ada Kaleh, Insula Șerpilor Insula Raiului și le-am salvat împreună pentru o dimineață în insula cea de toate zilele din Bucureștiul cel de toate zilele din acest parc pe sub care trec un rîu și un metrou. o hartă pictată pe un bob de orez au caligrafiat cuvintele noastre astăzi 13 martie 2007 după Hristos cînd tu aveai în geantă "Rugăciuni la malul lacului" și Acatistul Sfîntului Serafim de Sarov și un poem abia
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină. Cerul ănvierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut discursul la academia din }ara Galilor. primăvara și rîul curge altfel și glasul brîndușelor de pe mal îl aude doar sihastrul și le imploră să nu mai strige atît de tare. pe ultima gheață a lacului aleargă un pîlc de vulpi. cruda lumină de martie intensifică roșul lor compact precum
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
așa, celui împovărat pe nedrept cu acest rău îi poate trece prin minte să-l urmărească pe pensionarul paralizat de la mijloc în jos care, în drumul spre casă, seara târziu, în căruciorul său, traversează podul cu parapetul metalic șubred, de peste râul aproape secat și, la adăpostul întunericului, nezărit de nimeni, să-i facă vânt, iar acesta să sfârșească împotmolit, sufocat în mâlul scârbos, urât mirositor... E o datorie pentru fiecare dintre noi să stopăm răul. Dar ai dreptul să stopezi răul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă mi-e, frate, libertatea, Dar în zadar îi caut în râu, Întreaga ființă plinătatea Ea are, Doamne, chipul Tău! 5 februarie 2009 Cui ne închinam noi Mariei, Domnului Iisus, Și Duhului cel Sfânt din lume, Și Tatălui, si inca-n plus, Tuturor hoților, anume Decât Treimea, mai presus Suntem chiar noi
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și la vecernia cea mare”. Pe a treia foaie de gardă copistul a scris cuprinsul: ,,Însemnare de cele ce să află întru această carte: Anixandarii - (α); Lumină lină - 44; Polieleul -53; Polieleul în stihuri - 100; Polieleul glasul 8 - 115; La râul Vavilonului - 128; Evloghitarii, gl. 1 - 151; Evloghitarii, gl. 5 - 163 Slobozește-ne din toate - 183; Hristos a înviat - 187; Orânduiala Postului - 191; Pripelele praznicilor - 217; Începutul Sfintei Liturghii piste an - 269; Heruvicele săptămânii - 281; Axioanele săptămânii - 315; Axioanele praznicilor - 351
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]