279 matches
-
fel de atemporalitate sinistră. Călătorim cu autobuzul, cam vreo două ore, printr-o regiune agrară. Pășuni și fânețe, cât vezi cu ochii. Satul scriitorului e un fel de cătun format din căsuțe de lemn presărate pe o suprafață întinsă, cu râulețe și sălcii, podețe, garduri de nuiele, arbuști pitici și straturi de flori - o idilă pastorală, departe de imaginile cu care obișnuim să asociem realitățile din această țară transformată în fieful unui șef paranoic. Dacă ți s-ar arăta un film
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rugăciunea. Intrăm În clădire, unde-i mormântul, aprindem câteva lumânări, ne rugăm În taină și ieșim. În En-Karem sunt munți Îmbrăcați În vegetație. Sunt frumoși și multă verdeață este. O priveliște minunată Între doi munți. Și Între ei curge un râuleț. În acest sat găinile fac ouă mari și toate ouăle au câte două gălbenușuri. Se spune că dacă găina este vândută În alt sat nu mai face două gălbenușuri. Numai acolo, În acel ținut, face două. Întorcându-ne pe cărare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de multe ori Îți vine sé te ferești. Imediat dupé ce se deschide șesul, acolo unde pédurea Îl ocolește cé sé-i respecte mérimea. Pe mijloc curge rîpă cea galbené și albé, tocmai din podiș, care se preface aici Într-un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un rîuleț subțire din care beau oile și vacile, iar dincolo de ea crește grîul, ce se terminé sub pédure. PÎné la ea crește numai iarbé și-aici pasc vacile și oile și sînt pézite sé nu fugé-n grîu. Pe malul rîulețului cresc sélcii. Sub ele se ménîncé la amiazé, În timp ce oile dorm la grémadé, cu capetele vîrÎte una În alta, ca sé se fereascé de soare, sub alte sélcii, mai Încolo. S-au auzit strigétele și praful s-a ridicat. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
țânțari, muște și tăuni, în mlaștină am fost atacați de tot felul de insecte înverșunate, în timp ce brotacii săreau în jurul nostru și șerpi de apă de toate mărimile se lipeau de noi. Calea pe care o străbăteam era un amestec de râulețe, mocirle, stufăriș și izvoare gâlgâitoare. Se înainta cu greu, cu apa până la brâu și cu desagii ținuți deasupra, ca să nu se ude. Urmăream linia dată de o seamă de copaci paluștri, de ramurile cărora ne agățam ca să ne smulgem picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
morții. Același lucru i se întâmplă celui care, după ce a trăit îndelungi momente de frică și de durere, se trezește pe neașteptate eliberat de ele. Așa că am lăsat să treacă ceva timp înainte de a-l aborda. L-am găsit la râuleț, unde-și dădea cu apă rece pe față, cuprins de un zvâcnet continuu, răsuflând ca după o milă de alergare și alb la față precum moartea. Am îngenuncheat lângă el și, când mi-am dat seama că dădea semne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de sudoare. Eram toți laolaltă, doar noi însă, căci nimeni altul nu ni se mai alăturase, și nimeni nu ne mai urmărea. Nu puteam să ne continuăm cavalcada decât cu riscul să pierdem caii pe drum. Grimoald a văzut un râuleț ce înainta în pădurea vecină cu drumul. Ne-a făcut semn și am înaintat prin apa joasă cam un sfert de milă, ascunzându-ne după copaci. Am legat caii de crengile unui stejar și ne-am dus să ne ascundem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Masip, Paolo Boselli, Michele Soravia, Charles Normann, Alfonso Baombalere, Ettore Latronico, Enrico Bottini Massa, P. Zorzi, Valentino Piccoli, Ernesto Mancini, Luigi Giusti. Dintre români, pot fi întâlnite numele lui Mihai Manoilescu, Tache Soroceanu, D. Gusti, Duiliu Marcu, C. Ene, C. Râuleț, Al. Tzigara-Samurcaș, Stelian Popescu, Ștefan I. Nenițescu (El Greco en Rumânia), Al. Marcu (L’Italia în cerca delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
-i fiecărui proprietar, bogat sau sărac, să-și curețe curțile, grădinile, trotuarele; totul trebuie să fie curățat; murdăriile trebuie adunate, transportate, arse în afara orașului și a zonei vânturilor dominante. Dâmbovița să fie cruțată, orașul își potolește setea la acest râu; râulețele ce izbutesc să se verse în ea nu fac decât să-i infecteze cursul, și orașul nu se descotorosește de gunoaie decât în defavoarea mhalalei sale. Dacă vehiculele municipale nu sunt de-ajuns, solicitați, pentru perioada nopții, miile de mici care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se ridica. Peleșul pornea răzvrătirea izvoarelor: Într-adevăr, el se îndârji, se supără așa de tare, că se prefăcu într-un torent furios. Aruncă bucăți de stâncă mari cât casa, luă toate podurile, în sfârșit, se purtă întocmai ca un râuleț rău crescut. Scoborî în așa hal bieții faci, că începură să se clatine și rămaseră de atunci aplecați; câțiva brazi se culcară cu zgomot de-a lungul așternutului Peleșului, voind mai bine să fie rupți în fâșii decât îmbucătățiți în
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
unui castel. Și tot atunci Peleșul făcu o adevărată răscoală printre izvoarele de munte, care urlară care mai de care: Asta nu! asta nu! La asta nu ne învoim. Dar oamenii își închipuiră că vor fi mai tari decât toate râulețele astea răsculate și începură să sape temelia. Și-au făcut, însă, rău socotelile. Într4-adevăr că râulețele erau ziua cuminți, că nici unul nu se mișca și că lucrătorii puteau să lucreze, săpând și aruncând pământul afară; dar, peste noapte, Peleșul dădea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care mai de care: Asta nu! asta nu! La asta nu ne învoim. Dar oamenii își închipuiră că vor fi mai tari decât toate râulețele astea răsculate și începură să sape temelia. Și-au făcut, însă, rău socotelile. Într4-adevăr că râulețele erau ziua cuminți, că nici unul nu se mișca și că lucrătorii puteau să lucreze, săpând și aruncând pământul afară; dar, peste noapte, Peleșul dădea semnalul din fundul văii și atunci râulețele răspundeau într-un glas, pornind unite la asalt, ca
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
temelia. Și-au făcut, însă, rău socotelile. Într4-adevăr că râulețele erau ziua cuminți, că nici unul nu se mișca și că lucrătorii puteau să lucreze, săpând și aruncând pământul afară; dar, peste noapte, Peleșul dădea semnalul din fundul văii și atunci râulețele răspundeau într-un glas, pornind unite la asalt, ca un singur om. În câteva ceasuri, renghiul era jucat; Maică-Doamne! povârnișurile se surpau în fundul șanțurilor și lucrarea trebuia reîncepută". Peleșul a fost învins, întemnițat în vechi conducte de plumb, constrâns să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și Ioan Missir (1938), G.M. Zamfirescu și Radu Boureanu (1939). Pentru poezie au fost distinși cu diferite premii George Gregorian și Al. T. Stamatiad (1922), Claudia Millian și G. Talaz (1923), N. Davidescu și Corneliu Moldovanu (1924), Ion Foti, Const. Rîuleț și Adrian Maniu (1925), Aron Cotruș, I. Dongorozi, Radu Gyr și G. Bacovia (1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu Boureanu (1928), Mihail Celarianu, Tudor Arghezi și G. Talaz (1929), Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit; stîncă; străinătate; cu succes; sui; sus; tablou; teren; trap; trăsură; umbră; urcuș; ușurime; văgăună; văi; vale; Valea Jiului; Valentina; viață; vie; viitură; voință; zale (1); 797/201/76/125/0 valoare: bani (198); preț (83); aur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
extremismelor ideologice. Pe același ton intervine și Mihail Dragomirescu atunci când evocă anii formației sale culturale. Cronicarul dramatic al hebdomadarului este A. Dominic, care urmărește, pe rând, spectacolele de la Naționalul bucureștean cu piesele Femeia mării de Henrik Ibsen, Papagalii de Const. Rîuleț și Vrajă de Henry Bataille sau cele de la Teatrul „Regina Maria” cu piesa Societate de John Galsworthy. Alte rubrici bine reprezentate: „Cronică plastică” (susținută de G. Nichita, N. N. Tonitza ș.a.), „Cronica muzicală” (Andrei Tudor), „Bibliografie” (unde sunt consemnate cărțile nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
CUVÂNTUL BANATULUI, revistă apărută la Timișoara săptămânal, între 8 septembrie 1922 și 30 septembrie 1923. Colaboratori: Constantin Cehan, D. Iov, Const. Râuleț, Camil Petrescu (3 decembrie 1922). La 22 octombrie 1922 apare un supliment cu ocazia încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286616_a_287945]
-
paragină, începînd cu portalul de la stradă, portalul de la Sfîntul Spiridon de asemenea, casele memoriale nu le mai vizitează nimeni, majoritatea statuilor orașului sunt nefericit alese și mai nefericit plasate, spitalele Iașiului au devenit adevărate focare de infecție, ca și Bahluiul, rîulețul care ne traversează orașul și pe care așteptăm ca dl. Cîrlan să-l facă navigabil, cum a promis, ș.a.m.d. În plus, pentru a fi oraș cultural european, ne trebuie nu doar un patrimoniu deosebit, tradiție și infrastructură civilizațională
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de la cel de carte la cel de ziar, și când se afirmă că va deveni „o icoană exactă a tuturor preocupărilor”. Colaboratorii primei serii sunt Paul I. Prodan, Emanoil Cerbu, M. Sevastos, Lucreția Karr (Karnabatt), Nestor Kassvan, Sarina Cassvan-Pas, Const. Râuleț, Victor Eftimiu ș.a. Pe copertă se reproduc fotografii ale unor mari actori de film, despre care se dau date și în interior. Apar, de asemenea, multe reclame și se oferă informații tehnice. Începând cu numărul 30 din 1925, rubricile obișnuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287002_a_288331]
-
rubricile obișnuite ale publicației devin „Anchetele filmului”, „Filmele săptămânii”, „Filmele de succes”, „Noutățile”, „De peste ocean”, „Știri diverse din Europa”. Revista face loc părerilor despre film ale unor scriitori ca Liviu Rebreanu, Mihail Dragomirescu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Al. Davila, Const. Râuleț, unor anchete pe subiecte teatrale (Emil Bobescu, Romald Bulfinski) sau unor articole semnate de Camil Petrescu, N. Davidescu, Ion Marin Sadoveanu, D. Karnabatt. F. se ocupă de producțiile cinematografiei românești (Manasse, Păcală și Tândală) și informează publicul cu privire la noutățile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287002_a_288331]
-
Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu, N. Țincu, N. Vulovici, Const. Râuleț, D. Sgură, I. Becescu, T. Teodorescu. Cu proză colaborează I.A. Bassarabescu, N. Gane, N. Rădulescu-Niger, Cristian Dimopol, Maria Gh. Temelie. Sunt traduse versuri de Alfred de Musset, H. Heine, Petöfi și Théodore Bortel. Revista mai conține articole economice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
cartea, în colecția intitulată Ediția a doua. Ceea ce atrage imediat atenția în versurile sale este ceremonialul cu care vizionarismul înfășoară și desfoliază realul. Cadrul este cu totul obișnuit, fără urmă de pitoresc, lumea traversată fiind una apropiată până la familiaritate. Un râuleț, Nadășul, "ca o pastă îngălată", Ostroveniul "toxic și sfânt", Dâmbu Rotund și Jupâneștii, Mănășturul apar, fără prea multe fasoane, din realitatea imediată, topindu-se de obicei în pasta biografică a poeziei, în "lumina primelor amintiri". Amazonul din titlul volumului nu
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
de mămăligă. Pur și simplu, mori. Nu dau după tine cu nici un fel de memento, dar, Pisicuț, mori. Iată în sfârșit o știre importantă, nu ca desenele astea animate de la CNN, cu vulcani dându-și importanță și lava peste cap, râulețe luându-se drept incontinența de-l puse la încercări pe bravul salvamar Noe.” (p. 16) Cum spuneam, e vorba în toate aceste poeme despre un imens ceremonial. Despre dinamism. Despre procesualitate. Despre work in progress. Nu despre epigrafii. Dorin Tudoran
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a numit Birjari. Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
așeză cu grijă în căușul palmei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță riță, unde oi zbura, acolo m-oi mărita" Și, zicând acestea, o aruncă în sus" Gărgărița își reluă zborul prin văzduh. Și zbură așa peste pădurea verde, peste apele râulețului ce o străbătea și în care se zbenguiau peștișori argintii" Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, cam obraznic, care o întrebă, pe când lăsa să cadă asupra ei câțiva stropi de ploaie grei ce o dezechilibrară - da' un'-te grăbești
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]