1,381 matches
-
al „anticomunismului postcomunist”, Eugen Simion își asumă poziția unui raisonneur prudent și nuanțat ce încearcă să privească lucrurile „de sus” chiar atunci cînd, vădit, îl irită. Fără drept de apel sunt victoriile sale în lupta cu ruralofobia promovată, cu o rîvnă demnă de o cauză mai bună, de citadini fanatici precum Adrian Marino, Al. George sau Gh. Grigurcu. Argumentul potrivit căruia și Iisus s-a născut într-o iesle este entuziasmant, și trebuie să adaug că ruralofobii cu pricina își merită
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
dimineții (tempus exercendae dabat in Lycio matutinum). Egipteanul Ammonius Saccas, maestrul lui Plotin, a completat legenda cu observarea că învățăturile exoterice ale stagiritului erau pentru toți cei „ce înțeleg mai superficial lucrurile”, în vreme ce cele acroatice se adresau „celui plin de râvnă și autentic îndrăgostit de filosofare”7. Exemplul cel mai elocvent este chiar Alexandru cel Mare, cu care s-a exemplificat multă vreme realizările acestei filosofii, care promitea faimă, bogății și o cunoaștere de profundis a tuturor arcanelor lumii, elevul lui
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
e aventura unui personaj ci, într-un modernism comprimat, cum a fost interbelicul, aventura unei literaturi. Scriu asta când, de la moartea lui Urmuz se împlinește, fără zece ani, secolul. Așa gratuite cum sunt, făcute din pur amuzament, deși nu fără râvnă și fără metodă, „prostiile” lui sunt îmbibate de preocupările vremii: de unde venim și încotro ne ducem, ce vrem de la noile formule literare. Ce o să se întâmple când ni se termină muniția, sau când o să dăm, din nou, de cărările altora
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
prin caracterul lor științific și deschiderea lor către cultura mare - stimulatoare la culme pentru un tineret înzestrat, ca acela de astăzi, dar prea des demoralizat fără rost. Tinerii ar putea vedea că nu mijloacele lipsesc, ci le lipsește prea des râvna, încrederea în ei și ceasul lor istoric, bucuria vieții în spirit. În nădejdea că îndrăzneala de a vă scrie nu va fi rău privită, poate dimpotrivă, îngăduiți-mi să vă urez succes în opera ce întreprindeți și să vă asigur
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Sinod la Efes pentru a curma neorânduielile din Biserica Asiei. Depune șase episcopi care fuseseră hirotoniți pe bani de Episcopul Antonin 26. Aflând că în Fenicia încă se mai aduceau jertfe idolilor, dărâmă templele zeilor păgâni, trimițând monahi înflăcărați de râvnă dumnezeiască, înarmându-i cu legile împărătești 27. A combătut pe ereticii arieni, marcioniți, iar pe unii dintre ereticii macedonieni i-a convertit la ortodoxie. Datorită Sfântului Ioan Gură de Aur, Bisericile din întreg imperiul, oarecum separate din cauza problemei lui Paulin
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
tot, mărturisind o dragoste nețărmuită pentru cei trudiți și împovărați de greutățile vieții și vădind deseori o nestăvilită sete pentru înfăptuirea unei lumi noi, întemeiată pe cea mai profundă trăire a sentimentului religios. A slujit Biserica lui Hristos cu toată râvna, cu dragoste și cu devotament dus până la abnegație. El a dorit ca Biserica, Mireasa lui Hristos, să fie pururea frumoasă și fără pată, prin grija, oboseala, credința și dragostea lui, căruia Dumnezeu i-a încredințat această chemare și slujire sfântă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
a arăta cea mai mare evlavie. Nimic fără măsură. Simțind aceasta mai înainte de a se împlini, pleacă, crezându-te nevrednic de aceasta, iar dacă vei fi luat cu sila, iarăși fii bărbătos și temător de Dumnezeu, pretutindeni arătând recunoștință 50. Râvna sa de reformator implacabil, tonul tăios și neiertător al predicilor sale, care critica aspru toate păcatele și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea sa pentru cei săraci, pentru adevăr și dreptate, i-au făcut mulți
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Marea Unire, profesor și director la Liceul „Petru Maior” din Gherla. „Etapa gherleană” a biografiei sale (1919-1940) este cea mai rodnică din activitatea sa didactică și științifică, iar liceul gherlean trăiește atunci epoca sa cea mai glorioasă, prin grija și râvna acestui vrednic îndrumător de școală românească; îndeamnă pe elevi la scris și cercetare științifică, punându-le la dispoziție paginile unei bune reviste școlare, cu un titlu ce ar deruta pe un cercetător al presei școlare de astăzi: „Scânteia”. Nu se
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
într-un întreg interpretativ. Iată ce spune cu mare claritate stareța Iosefina Giosanu în aceasta ordine de idei: „o cercetare, fie și sumară, asupra istoricului mănăstirii Văratic, aduce în actualitate chipuri luminate de îndrumători duhovnicești și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala obște monahală”. Pentru a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
în acest caz. Mai grosolan va fi făcut-o Mihail Davidoglu cu piesele sale despre oțelari, vezi Cetatea de foc și cine mai știe câte altele, sau despre oamenii Deltei, vezi Omul din Ceatal. De acord, conformiștii aceia, plini de râvnă față de indicațiile partidului și ale secretarilor lui generali, nu mulți, care s-au succedat pe-aici, pe la noi, prin România, sunt demni, dacă nu de tot disprețul, atunci măcar de uitare. Părerea mea, dacă m-ar întreba cineva (o fac
Perspectiva furnicii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2960_a_4285]
-
începu să-și urască tatăl așa cum se ura pe sine. Căci totul se întâmpla din vina lor. Cei din familia Dabin aveau un dram de nebunie, poate pentru că erau Gemeni, dubli, multipli. Exercitaseră treizeci și șase de meserii cu o râvnă frivolă și-și zvârliseră inima înfometată înspre femei care nu-i băgau în seamă. După care, se treziseră singuri, cu amintirea brăzdată de fine crăpături și chipul înviorat de regret. André strânse pumnii, râgâi iar și iar, își duse mâna
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
sănătos rostuită, și o demnitate care depășea circumstanța. Candoarea culeasă de ei, din vechile cîntări rustice, nu ocolea aportul unei alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Și ne pare nespus de rău că nu v-am putut sugera o soluție mai apropiată de gândurile dșumneațvoastră. În orice caz vă asigur, iubite maestre, că toți prietenii mei, după ce le-am expus cât de serios și cu câtă râvnă vă frământați ca să îndrumați într-un făgaș cu adevărat artistic teatral românesc, vă asigură de întreaga și neprecupețita lor admirație. În ce mă privește, domnule director general, nu pot decât să-mi înnoiesc întreaga mea recunoștință pentru încrederea excepțională cu
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
membrele anatomice realizând o dublă copulație, stilistică și biologică. Romanele pulsează după ritmul interior al personajelor, inspiră și expiră aerul acestora, devin febrile odată cu ele. La studentele noastre conștiincioase, sexul - ca și drogul - reprezintă o temă pentru acasă, executată cu râvnă școlărească. Scenele ,încinse", lungi și redundante, aproape plicticoase prin mecanica lor, sunt așezate la rând ca păsărelele pe firul de telegraf. Dacă la Ioana Baetica există, totuși, o încercare de gradație epică, o anumită distribuire a accentelor narative, la celelalte
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
poate că nu...) undeva în sistem, un acasă în care creșteau copii, veneau bunici de la țară cu Dumnezeu (,străinul" de care Lukiana se temea), mergeau la biserică, vorbeau idiș, se-mbolnăvea mama, schimbau slujnice, făceau curat. Și, firește, poți prinde rîvna Lukianei, cea care ,vorbește", de-a le da părinților ei, oameni altminteri importanți, o vreme, ,concediul" unor daraveri de muritori. Nu insistă, și cartea (care, nu autobiografie, ci roman, e mai pîndită de ,gheara" moralei) are de cîștigat, fiindcă drumurile
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
proza vieții, în care tatăl face un suc de morcovi și mere pentru fetița lui, fără vreun scurtcircuit liric provocat de nărăvașul autor, se simte inteligența artistică a acestuia din urmă. În contrast cu versurile emfatice ale unor epigoni stănescieni, expresie a râvnei poeticești, dar și a lipsei de înzestrare, asemenea propoziții și gesturi banale ascund (ascund bine, ca să fiu puțin malițios) fracturile pe care tânărul autor le provoacă, deopotrivă, retoricii și tipicului social. Deplasarea către spectrul de imagini al poeziei fracturiste este
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
cercetat mai cu băgare de seamă legătura și jocul discret de culori, cu inițiale verzi presărate ici-colo, la începuturi de vers și-n numărul paginii, ca urmele concentrate pe care le lasă o otravă. Pe-o cale care începe cu râvnă disperată (celebrul „le-am scris cu unghia pe tencuială”) și sfârșește cu moarte („azi noapte, soră,/ N’a mai bătut nici o oră”). Și totuși, Flori de mucigai a apărut în colecția „Biblioteca portativă” a Editurii „Cultura Națională”. Așadar, o carte
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
exact de acolo unde le întrerupsese Dumnezeu în tot acest timp, pe strada Edgar Quinet pîlpîia speriat ochiul unui cal înhămat la căruța cu coviltir a nopții de care se șterseseră bine tălpile tuturor trecătorilor și în jurul căreia roiau cu rîvnă, îndreptîndu-se către Capșa, studenții bătrîni de la Arhitectură, încă aflați în căutarea secțiunii de aur ce desparte limita de intuiția limitei iar strada gîfîia odată cu fulgii ce nu se puteau așterne dar eu? de unde știam eu că toate astea au un
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ECOUL DORULUI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se coace râvna prin abluțiune, se spală cerul, norul se supune, apar și lujerii de floare mereu rimează cu un soare. Credință-i totul, închinare, peste candoare inima cărare, pe care treci cu pasul tău de gând un rând mai sus, un spațiu
ECOUL DORULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385316_a_386645]
-
tăcerea închisorii a îngenuncheat atunci ca lacrima de sânge pe cetina de brad. Plânsul sufletului său caută odihna Strămoșilor în rodul în pârg al dragostei de Dumnezeu. Misterele cu falduri albe dau târcoale Doinelor de jale îndârjind în Potirul aprins, râvna de nectar a Învierii Neamului. Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Ierusalim, în Antiohia, Tyr, Nicomidia, Roma și Constantinopol se ridică biserici mărețe. La Constantinopol, el înalță Catedrala Sfinții Apostoli, care devine necropola împăraților bizantini. În cadrul unor festivități mărețe, se sfințește la 14 septembrie anul 335, Catedrala Sfântului Mormânt, ridicată prin râvna și pe cheltuiala Împăratului Constantin cel Mare. Cultul creștin și pelerinajul la Locurile Sfinte iau o mare dezvoltare. Mama împăratului, Sfânta Elena, descoperă la Ierusalim lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. La Roma, împăratul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți sfinții model de sfințenie, râvnă, nevoință și liniștire. Ea este și cea mai mare și mai înțeleaptă făptură care s-a nevoit, prima și cea mai mare isihastă, pentru că „deși L-a născut (pe Iisus Hristos) și trupește, dar L-a avut întreg în sine
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Agenda zilei“, l-au însoțit în lupta câștigată pe piața agitată a presei scrise. În prezent, „Agenda“ reprezintă un nume puternic, de care sperăm că vom mai auzi mulți ani. Mult succes! NICOLAE DOLÂNGĂ, director Radio Timișoara Ca martori ai râvnei colectivului redacțional de la săptămânalul „Agenda“, ne dăm seama de bucuria justificată și meritată a colegilor noștri, care în toți acești 15 ani au știut să muncească zi cu zi în așa fel ca ziarul, care a câștigat un renume deosebit
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
nu este vorba doar despre o reparație morală, ci și despre necesitatea de a păstra vie memoria eroilor noștri. Cultul eroilor, cândva la mare cinste între români, a fost estompat ani mulți de ceremonialele epocii comuniste, care glorifica mai cu râvnă conducerea contemporană sau trecutul foarte îndepărtat, decât faptele de arme de dată recentă. Renașterea României pe fundamentul martiriului Timișoarei din decembrie 1989 a trezit și sentimentul că suntem datori eroilor din toate timpurile cu reverență adâncă și recunoștință întru neuitare
Agenda2005-23-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283781_a_285110]
-
în Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015. Ostașilor români de ziua independenței Dorobanți și roșiori, Bravi ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu va speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]