3,432 matches
-
sau nu în legătură cu o trebuință, cu o necesitate... Favorizarea îndeplinirii ei produce plăcere... Ne-favorizarea, - neplăcere. Deci, emotivii, în general, sunt prizonierii schimbărilor dese de trăiri. Ei neputând face față solicitărilor unei existențe înalte ca temperatură, să le opună deci răceala rațiunii. Insensibilii, indiferenții, cinicii, imperturbabilii, fiind la adăpost de șocurile pe care le produce viața: lipsiți însă de sentința majoră a Judecății de Apoi, ce dă șanse lor... ce pun suflet în tot ce fac; pe când neemotivii... reci, pierd, chiar
Însemnări din1944 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7225_a_8550]
-
sau mai bine spus simțul critic, a făcut serioase ravagii. El este factorul preponderent al acestui roman, dar probabil, în același timp, și cauza sa de sterilitate". Mihail Sebastian va amenda luciditatea specifică romanului francez care aduce o zonă de "răceală" între autor și erou, desolidarizându-l pe romancier de roman, apreciind, în schimb, romanul rus și pe cel englez, pentru "curajul de a merge puțin orbește în inima vieții, din instinct, fără ezitări, fără rezerve, cu prețul ridicolului, al gafei
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
de îndepărtat de bine cît și de frumos. Ar fi oare indicat să-l reprezentăm ca o năstrușnică pocitanie? Nu. Părerea mea este că felul în care urmărește cu ajutorul legii zapisul spre a smulge ceva din trupul lui Antonio, strictețea, răceala și precizia ce-l caracterizează pe această cale îl aseamănă mai degrabă cu un creier electronic decît cu un om. Spectacolul meu îl doresc astfel, ca Antonio și Portia să se întîlnească într-un joc periculos cu un computer de
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
e nu numai meseria de prozator, dar este și forța de a te păstra lucid, pentru că foarte mulți scriitori, Camil și alții, de mîna întîi, se pierd cînd intră în fascinația unei idei sau a unui personaj, uită să aibă răceala observației. "Amintiri din viața mea privatî" D.P.: S-a întîmplat să reproduceți în romane, în mod absolut fidel, vreo scenă de dragoste trăită? N.B.: Sigur, de multe ori. Mai ales scene sexuale. D.P.: Sincer, sau ați mințit puțin, le-ați
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
și ajungi să răspunzi elementelor ș?!ț în funcție de felul în care ele se comportă cu trupul și spiritul tău. ș...ț Luni de zile nu este capabil să scrie nimic, preocupat fiind de beteșugurile sale. Apăsarea creierului îl face inutilizabil, răceala nu-l lasă să respire, somn nu are, oasele îi troznesc, carnea tremură... etc." (Mihaela Nicoleta Grigore).
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
parcursului de la simulare la stimulare și, deci, de la un fond chestionabil la unul palpabil. Stabilitatea axiologică o înlocuiește prin revizuiri și autorevizuiri pe axa temporală, în conformitate cu viziunea sa relativistă. În fine, în planul activității și conduitei critice, distanța aulică maioresciană, "răceala" (fie și cu ghilimele) a lui Maiorescu își găsesc, la urmașul său, o perfectă contrapondere. Lovinescu deschide ușa tuturor, chemați și nechemați, face din propria casă un loc de întâlnire și cenaclu, anulează, practic, granița dintre spațiul public și cel
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
imaginație mai mare decît radioul. Dimpotrivă, fascinația televiziunii se bazează tocmai pe blocarea imaginației și pe cufundarea atenției într-o amorțire ce exclude orice efort de completare, și asta chiar dacă informația primită e nulă. Oricum, ideea lui McLuhan (informație puțină= răceală =implicare puternică și, de cealaltă parte, informație multă = căldură = pasivitate) se bazează implicit pe un principiu al compensației: unde nu e, simți nevoia să pui de la tine, suplinind "răceala"(sărăcia) informației cu o "fierbințeală" proprie, iar acolo unde informația prisosește
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
chiar dacă informația primită e nulă. Oricum, ideea lui McLuhan (informație puțină= răceală =implicare puternică și, de cealaltă parte, informație multă = căldură = pasivitate) se bazează implicit pe un principiu al compensației: unde nu e, simți nevoia să pui de la tine, suplinind "răceala"(sărăcia) informației cu o "fierbințeală" proprie, iar acolo unde informația prisosește, te ții deoparte, diminuînd căldura sursei printr-o pasivitate a minții. Răceala exterioară declanșează fierbințeala interioară și invers. În concluzie, un autor deștept și "fierbinte", dacă e să-l
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
bazează implicit pe un principiu al compensației: unde nu e, simți nevoia să pui de la tine, suplinind "răceala"(sărăcia) informației cu o "fierbințeală" proprie, iar acolo unde informația prisosește, te ții deoparte, diminuînd căldura sursei printr-o pasivitate a minții. Răceala exterioară declanșează fierbințeala interioară și invers. În concluzie, un autor deștept și "fierbinte", dacă e să-l judecăm cu propriul criteriu: are prea multe idei iconoclaste.
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
a fost masca încercării de a mă apăra. - De cine? vei întreba. - De toți și de toate, îți voi răspunde. Mă apăr pentru că nu înțeleg de ce trebuie să fie lumea, De ce trebuie să fiu, de ce este atâta zgomot, de ce atâta răceală, de ce ne aruncăm priviri piezișe, de ce am uitat să mai privim cerul, stelele, arborii, păsările... - Și tu? mă vei întreba. - Eu?... mă apăr... - De cine? De ce? - E un joc? - Nu, nu e un joc, vei spune. Repet: - De ce? - Pentru că nu
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
îngândurată decât speriată. ea a aflat, n-o mai doare, am rămas eu cu aceeași întrebare arzându-mi gândul și mâinile ca o pâine fierbinte. la gură n-o pot duce până ce fierbințeala-i mă cutreieră cu acele-i ascuțite. răceala-i va trebui să aștept. dar avea-voi, atunci, și pofta care s-o dumice? dimineți cu nor în diminețile cu nor, simt carnea-mi lunecând de pe oase, de parcă m-aș alungi într-o ploaie subțire, bătând în plăsele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cortine, dezvăluindu-și fețele neștiute. în acest sens, capitolele "Grădina copilăriei mele", "Turnu-Severin de altă dată", "Tata", "Mama", "Tata-Mare", "Mama Tity", "Amintiri găieștene", "Profesorul" etc. vorbesc de la sine. Autoportretizările nu lipsesc nici ele din carte: "Eram un copil debil, expus răcelilor. De aceea luam untură de pește. A fost tortura numărul unu a copilăriei mele: mai târziu, când am rămas orfan de tată și de mamă, am fost internat la Școala Schewitz-Thierrin și am făcut cunoștință cu o altă teroare de
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
lingvistici și nu poate fi rezolvată lingvistic fără apel la armătura ei ontologică". Adevărul este că poezia e în principiu ontologică, ontologică în sine, chiar dacă posedă aparența disprețului față de realul biografic, față de materialitatea lumii, învăluită în frenezia jocului său, "în răceala și misterul propriei sale unicități". în măsura în care a luat distanțe igienice față de formulele lingvistice ori reflexive ale lirismului, Gheorghe Crăciun se arată atașat de rețeta sa tranzitivă. Cu toate că, după cum singur admite, "viziunea lui Eliot despre propria sa poezie (...), e departe de
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
revelațiilor pe care ți le-a prilejuit și îi vei deveni pînă într-atît de apropiat încît îi vei putea descrie decăderea. Îi vei înregistra declinul rînduielii și scăpătarea autorității, și vei simți cum aerul hieratic de odinioară se preschimbă în răceala unui muzeu stingher și gol, a cărui părăsire nu mai poate fi mascată de fastul întipărit în decorul ei impozant. Cam în acest fel poate fi caracterizat, în cîteva cuvinte, jurnalul lui Toni Halter, scriitor elvețian de expresie romanșă, autorul
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
oratorice. ș...ț În pofida ubicuității comandantului suprem, el nu se lasă niciodată surprins în intimitate. Chiar și în momentul victoriei finale asupra lui Vercingetorix, generalul-autor nu își arată vreo emoție ca urmare a triumfului, ci își continuă istorisirea cu aceeași răceală și neutralitate de până atunci.ș...ț Autorul vorbește despre sine ca despre un străin oarecare, ceea ce contribuie la impresia deplinei sale obiectivități." Ce vor zice experții, oricare ar fi ei? Cum vor clătina o afirmație atât de categorică și
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
cu soție și copii?! Nu pot să cred așa ceva, dar dacă Liza știe mai bine, ea este evreică și evreii sunt cei mai deștepți?! Xenia, care nu știa ce urma dar bănuia, simți că ceva nu este În regulă, simți răceala care-l cuprinse pe băiat, nu Înțelegea și crezând că ea s-ar face vinovată cu ceva spuse șoptit: Am greșit cu ceva, te-am supărat cu cuvintele mele? Peste sufletul lui Va parcă trecuse un tanc; nu știa cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
scurt și purtând un costum Armani impecabil, cămașă albă, pantofi din lac, inel cu piatră prismatică și un lanț de aur care conferea decență și stil, și nu opulență, se apropie de el și Îi strânse mâna cu o oarecare răceală. S-au schimbat saluturi de rutină În franceză, limbă pe care Ștefan o știa cu aproximație, ceea ce Îl deranjă vizibil pe arab. Întrebat ce limbă cunoaște mai bine, acesta răspunse că ... româna. Directorul general, care era și administratorul fabricii de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
comedienii se prefac că joacă, și publicul se preface că că se uită - zice Dodin. Iar histrionii foarte populari, care alcătuiesc o „echipă națională de televiziune”, Îl mîhnesc teribil pe autorul cărții :”Sunt Îngrozit de puterea de detașare și de răceala lor. Nu le simt durerea, impulsul. Unii numesc asta meșteșug”(56). Poate nu credeți, dar cunosc monștri sacri ai scenei românești, care cuceresc - În lipsă de artă, de ardere, de zbatere, de incandescență creatoare - prin periculosul și derutantul meșteșug. „Cuvinte
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
te-ngriji, cumnată, că-s la loc bun... Bădiță Ispas, iaca la ce-am venit: fă-mi bine și cu iapa, să mân boii de-a călare; în pădure a plouat grozav, pe urmă s-a abătut un val de răceală și s-a făcut o mâzgă și-un ghețuș de nu te mai poți ținea pe picioare. ISPAS: Măi Dănilă, apoi cum nu-și crapă ție obrazul să-mi vii cu asemenea istorii care se potrivesc drept ca nuca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vieții. Absolut nimeni dintre apropiați sau dintre cei care populează jurnalul nu e bănuit de intenții necurate. Cuvintele păstrează un registru calin. De altfel, stilul în întregime este un amestec interesant și contradictoriu. O detașare caldă, plus un fel de răceală atașantă. Vorbești despre tine la persona a III-a, ceea ce ar indica o detașare de savant față de evenimentele pe care le ai sub microscop, dar nu te înduri să renunți la căldura blândă cu care descrii faptele. Eugenia Ionescu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mai măreață operă”... Auzi-i pe nemernici Petrache! - a reușit să articuleze Costăchel, tremurând ca varga. Îi aud, bătu-i-ar Dumnezeu de neisprăviți - a răspuns Petrache, tușind amarnic. Nu era de multă vreme în formația lui Costăchel. Din cauza unei răceli prelungite, arăta ca o umbră. Cei din formație îl ajutau la lucru după puterile lor. Costăchel îl mai proteja cât se putea. Cu toate acestea, Petrache a tușit toată iarna... Primăvara și-a arătat fața palidă. Singura deosebire de iarna
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vei birui. Cât privește doctorul Iftode, voi mai vedea. Cei doi se despărțiră după îndelungi discuții, ca doi prieteni. * După câteva zile, când Teo intră în cabinet, îl găsi pe scaunul său pe doctorul Iftode. Se salutară reciproc, cu o răceală care prevestea că relațiile lor sunt pe punctul de a fi puse la congelat. Cel din urmă răsfoia niște hârtii, preocupat vizibil de funcția recent dobândită. Vestea schimbării din funcție a doctorului Teodoru făcu înconjurul orașului cu o viteză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
am certat bine pentru fapta lui și el îmi promisese că nu va mai face. Când se facu ora de culcare, copilul începu să se simtă rău. Bănuiam că răcise, deoarece ieșise îmbrăcat ușor. I-am dat câteva pastile contra răcelii și părea că se liniștise. Îi zisesem soțului să se culce, pentru că el muncea și avea nevoie să se odihnească, iar eu voi rămâne cu copiii în acea noapte. El îmi zise înainte de a pleca: - Dacă e ceva mai grav
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
colege vămence, Niga și Preutescu. Drumul la Rădăuți era cam peste mână, căci trebuia schimbat trenul în gara Ițcani din Suceava, bașca aglomerația obișnuită, Sile stând cu valizoiul greu ca plumbul pe scara vagonului tot drumul, pricopsindu-se cu o răceală severă, soră cu pneumonia. Acum, necazul cel mare al unchiului Vasile, pe lângă afecțiunea sa cardiacă și circulația periferică deficitară ce-i amorțește picioarele, este că nu știe când voi termina de scris amintirile, să apuce a le citi. Eu iam
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sentimentul acesta la nesfârșit mă Împing Înainte, risipind În mine un val de senzații nebănuite. O dorință aprigă. Cu spinarea Încordată, mă apropii de bucătărie furișându-mă șerpuitor pe lângă pereți, privind iscoditor spre lucrurile care-mi afișaseră cu nonșalanță o răceală care m-a durut ca o trădare, Încercând să nu fiu surprins. O rază de lumină din soarele după-amiezii poposește o clipă pe umărul meu, aurindu-l majestuos. Strâng cu putere coada de lemn a ciocanului greoi, cu care Îmi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]